Expoziția, un proiect de excepție, a fost deschisă în 2024 la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la întoarcerea navei Belgica în portul Anvers, și a adus în prim-plan povestea primei iernări umane din Antarctica, dar și trăirile intense ale echipajului: teama, epuizarea, izolarea și curajul.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vasluiau găzduit expoziția în perioada mai 2025-mai 2026.
Organizatorii au reconstituit atmosfera de pe navă prin obiecte originale (inclusiv microscopul, lupa sau hainele lui Emil Racoviță), documente rare, fragmente de jurnale, fotografii alb-negru – primele realizate dincolo de Cercul Polar de Sud – și instalații scenografice, construite din materiale inspirate de surse autentice.Publicul va descoperi decoruri care reproduc laboratorul improvizat al lui Racoviță, sau zona de odihnă a ofițerilor, dar și săparea banchizei, toate menite să creeze o experiență imersivă și emoționantă. Obiectivul expoziției este nu doar acela de a prezenta fapte istorice, ci de a aduce vizitatorul cât mai aproape de stările și tensiunile resimțite de cei 19 membri ai echipajului Belgica.
Vernisajul va avea loc,sâmbătă, 23 mai 2026, ora 18:00, la sediul Complexului Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, în prezența curatoarei expoziției, dr. Oana Paula Popa.
Expoziția face parte din seria de evenimente prin care Complexul Muzeal Național Neamț marchează Noaptea Europeană a Muzeelor 2026.
„Printre bunurile culturale de mare importanță din patrimoniul MNIR se află și șase tronuri, obiecte cu o încărcătură istorică, simbolică și artistică deosebită, care ne amintesc de momente de referință și personalități de seamă ale trecutului nostru. În expoziție veți descoperi poveștile acestor tronuri, care încearcă să reconstituie „traseele” pe care obiectele ceremoniale l-au urmat și „încercările” la care au fost supuse de-a lungul timpului”.
Din cele șase bunuri culturale clasate în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, vor fi expuse doar 4, dată fiind expunerea celorlalte două, tronurile Principilor Unirii, Alexandru Ioan Cuza și Elena Cuza, preluate de regele Carol I și regina Elisabeta, cu prilejul organizării altor evenimente expoziționale.
Vizitatorii vor descoperi fascinanta istorie a impunătorului tron folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pământean al Țării Românești după încheierea domniilor fanariote (1822-1828) și tronul lui Gheorghe Bibescu, al doilea domnitor regulamentar al Țării Românești (1842-1848), realizat, cel mai probabil, într-un atelier austriac.
Tronurile regale sunt reprezentate de spectaculosul tron al reginei Elisabeta, realizat de Casa Krieger din Paris, în anul 1884, un „revival” al artei medievale românești și impresionantul tron din lemn masiv, cu spătar înalt de doi metri, al regilor României, din Palatul Adunării Deputaților, realizat la începutul secolului XX, și care era considerat, în epocă, „o minune a artei decorative”.
Vernisajul va avea loc, sâmbătă, 23 mai 2026, ora 20:00, la sediul Complexului Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, în prezența doamnei dr. Cristina Păiușan, cercetător științific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
Expoziția face parte din seria de evenimente prin care Complexul Muzeal Național Neamț marchează Noaptea Europeană a Muzeelor 2026.
Acest proiect expozițional are la bază cercetarea unor documente din cadrul Arhivelor Consilului Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului și Arhivelor Militare Naționale Române, având drept scop omagierea personalității complexe a părintelui mărturisitor Dimitrie Bejan, unul din opozanții de seamă ai regimului comunist de la București.
Părintele Dimitrie Bejan a fost mobilizat pe front ca preot militar cu gradul de căpitan în cadrul Regimentului 6 Vânători, Divizia 14 Infanterie, participând la campania de eliberare a Basarabiei și Bucovinei începând cu data de 22 iunie 1941. A fost rănit în două rânduri la Vadul Nistrului, ulterior participând la acțiunile desfășurate în teatrele de operațiuni militare din regiunile Odesa, Crimeea, Caucaz, fiind luat prizonier în contextul încercuirii de la Stalingrad, din data de 20 decembrie 1942. A fost condamnat la moarte la Moscova în anul 1948, pentru scrierea și difuzarea în lagăr a unui manuscris reprezentând o istorie a provinciilor românești, Basarabia și Bucovina, referitor la apartenența acestora la patria mamă, România. Potrivit mărturiilor sale, este eliberat din prizonierat în anul 1948, în data de 23 decembrie 1948, aflându-se în gara din Focșani, de unde a fost preluat de autoritățile militare române și internat în lagărul rusesec de triere a prizonierilor din această localitate. Având un dosar politic fabricat în Uniunea Sovietică pentru declarațiile referitoare la provinciile românești Basarabia și Bucovina, a fost arestat la București în data de 14 aprilie 1949, fiind condamnat prin sentința cu numărul 77 din anul 1950, la opt ani de închisoare corecțională, cu executare de la data reținerii. După 16 ani de temniță grea în sistemul concentraționar comunist din România, a fost eliberat din Penitenciarul de la Aiud în data de 31 iulie 1964, conform Decretului Lege numărul 311/1964. A fost urmărit permanent de Securitatea română până în data de 22 decembrie 1989, când a căzut regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Nu a făcut nici un compromis cu sistemul opresiv în pofida tratamentului de exterminare la care a fost supus în temnițele comuniste din România, unde a îndurat frigul, foamea, lipsa asistenței medicale, precum și bătăile sistematice la care a fost martor în penitenciarele de maximă siguranță de pe teritoriul țării.
Cu acest prilej dorim să mulțumim colaboratorilor noștri, Mănăstirii Paltin Petru-Vodă, păstorită de Prea Cuvioasa Maică Stavroforă, Iustina Bujor, pentru contribuția adusă la organizarea acestui eveniment prin împrumutul unor obiecte din colecția mănăstirii, în vederea expunerii, reprezentând mărturii ale perioadei concentraționare comuniste din România, 1948-1964, precum și doamnei Cornelia Anichitei pentru valorificarea în cadrul expoziției a unor documente și obiecte din colecția preotului Dimitrie Bejan.
Evenimentul se va desfășura la Piatra-Neamț, în incinta Muzeului de Artă, Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” și a Muzeului de Istorie și Arheologie. Cele peste 130 de lucrări ale simpozionului au o tematică diversă și vor fi susținute în cadrul secțiunilor corespunzătoare domeniilor de activitate ale instituției organizatoare: științe naturale, arheologie, istorie-memorialistică, restaurare-conservare, etnografie și artă. La manifestare vor participa specialiști de la prestigioase instituții muzeale, universitare și academice din România și Republica Moldova.
În prima zi a manifestării, la ora 16.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, va avea loc vernisajul expoziției „Restaurarea materiei: Abordări multidisciplinare în conservarea și restaurarea patrimoniului cultural mobil”, organizate de Complexul Muzeal Național Neamț, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Muzeul Național al Țăranului Român (invitați speciali: conf. univ. dr. Gheorghe Niculescu și dr. Gabriela Dragomir, expert restaurare ceramică (Șef Laboratorul de Restaurare și Investigații Fizico-Chimice și Biologice, Muzeul Național de Istorie a României). La Muzeul „Curtea Domnească” va putea fi vizitată expoziția temporară „Mărfuri orientale și occidentale din secolele XVI-XIX descoperite în Roman și la Hanul Șerbești”, organizată de Dr. George-Dan Hânceanu și Dr. Constantin Preoteasa.
În deschiderea oficială a evenimentului, care se va desfășura miercuri, 22 aprilie 2026, în Sala Mare a Teatrului Tineretului Piatra-Neamț, începând cu ora 9.00, alocuțiunea managerului Complexului Muzeal Național Neamț, dr. Ciprian-Dorin Nicola și cea a Președintelui Consiliului Județean Neamț, domnul Daniel-Vasilică Harpa, vor fi urmate de prelegerea domnului prof. univ. dr. Ioan Opriș, personalitate marcantă a muzeologiei și cercetării istorice din România, despre Gheorghe Dumitroaia (23 aprilie 1949-6 aprilie 2016), reper al excelenței profesionale, în calitate de arheolog, muzeograf, conducător al instituției muzeale nemțene, la împlinirea a 10 ani de la dispariție sa.
Lucrările pe secțiuni vor debuta în cea de-a doua zi a simpozionului. Vor fi lansate în cadrul secțiunii arheologie, volumele „Memoria Antiquitatis – Arheologie”, nr. XLI / 1 (prezintă: Dr. Vasile Diaconu/șef Serviciu, Complexul Muzeal Național Neamț) și „Biserica de Lemn „Sfinții Voievozi” și „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Vânători-Neamț. Cercetări arheologice”, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, L, Editura „Constantin Matasă”, Piatra-Neamț, 2025, semnat de Vasile Diaconu (prezintă: Dr. George-Dan Hânceanu/ cercetătorștiințific, Complexul Muzeal Național Neamț). La Muzeul de Istorie și Arheologie, doamna dr. Ana-Maria Cătănuș, cercetător științific II în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului/Academia Română, va prezenta, în deschiderea secțiunii Istorie-memorialistică, volumul „Memoria Antiquitatis. Istorie-Muzeologie”, nr. XLI/2, 2025.
În ultima zi a manifestării se vor încheia lucrările celor șase secțiuni și va fi lansat la Muzeul de Istorie și Arheologie volumul Șefii misiunilor diplomatice ale României (1878-1916) – Dicționar, apărut la Editura ARGONAUT 94 & MEGA, Cluj-Napoca, în 2025, semnat de Adrian-Bogdan Ceobanu. Vor prezenta Dr. Mihaela-Cristina Verzea și conf. univ. dr. Adrian-Bogdan Ceobanu/Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Tema conferinței organizată la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, joi, 3 aprilie 2025, ora 12.00, pune în valoare o personalitate influentă a regatului ptolemeic, Arsinoe II Philadelphia (317-cca. 272 î. Hr.), soția lui Ptolemeu al II-lea Philadelphos, regină a Traciei, Macedoniei, Anatoliei și Egiptului, prin căsătoriile cu Lysimachos și mai târziu cu propriul ei frate Ptolemeu al II-lea Philadelphos. Posedând calități fizice și intelectuale remarcabile, educată în mediul filosofilor, poeților și învățătorilor de la Museion, fiica lui Ptolemeu I Soter, a îmbrăcat de trei ori mantia regală. Amintirea acestei energice femei elenistice s-a perpetuat şi după moarte în producţiile poetice, în artă, în tradiţiile populare şi chiar în orientarea vieţii politice externe.
Nemțenii și nu numai vor avea astfel prilejul întâlnirii cu istoria antică, avându-l ca invitat pe domnul conf. univ. dr. Iulian Moga de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie / Centrul de Istorie a Evreilor și Ebraistică „Alexandru Șafran”. Absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specializarea istorie-limbă şi literatură engleză, devine Doctor al Universităţii din Angers (Franţa) la 30 septembrie 2009, cu lucrarea de doctorat intitulată Culte solare și lunare în Asia Mică în timpul Principatului, pentru care a obținut titlul ştiinţific de doctor în Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie, și Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române (2013). (Radio Iași/ Geanina Buftea/ FOTO Facebook Complexul Muzeal Naţional Neamţ)
