13 septembrie – Ziua Pompierilor Români. Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD Iași, invitată la ”Pulsul Zilei”, cu Mihai Florin Pohoață – 13.09.2024.

Publicat de mihaipohoata, 13 septembrie 2024, 11:43

13 septembrie este Ziua Pompierilor Români.

La 13 septembrie 1848 a avut loc Bătălia din Dealul Spirii între pompierii militari conduși de Pavel Zăgănescu și trupele otomane conduse de Kerim Pașa.

După o luptă crâncenă, trupele române au fost împrăștiate, iar militarii turci au pus stăpânire pe București.

În septembrie 1848, trupele otomane au pornit spre București cu o coloană formată din aproape 6.000 de ieniceri, pentru a pune capăt Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească.

Trupele în frunte cu Omer Pașa, Kerim Pașa, Ismail Pașa și Mehmet Pașa au sosit pe 12 septembrie, stabilind tabăra în câmpia de la Cotroceni.

La 9 septembrie oștirea otomană a pornit sub comanda Generalului șef Omer Pașa, de la Giurgiu spre București.

Trupele române din Capitală: cavaleria și artileria au pornit în marș forțat spre tabăra de la Râureni/ Câmpul lui Traian, unde, sub comanda Generalului Gheorghe Magheru, se afla Regimentul nr. 1 (6 companii) și dorobanții din județele Micii Românii (Mica Românie sau Mica Valahie formată din cinci districte, era Oltenia).

În Capitală rămăsese Regimentul nr. 2 format din cinci companii (roate) sub comanda colonelului Radu Golescu și a maiorului Nicolae Greceanu și compania a șaptea din Regimentul nr. 1, comandată de căpitanul Lăzăreanu.

La 12 septembrie, colonelul Radu Golescu, comandantul Regimentului 2 Infanterie și șeful Garnizoanei București, a primit ordin din partea Locotenenței Domnești să deplaseze a doua zi subunitățile în Dealul Spirii, pentru a întâmpina trupele otomane ce urmau să intre în Capitală.

Printr-o coincidenta, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu puțin timp înaintea sosirii trupelor otomane, avusese loc înmanarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie.

Solemnitatea a influențat moralul si devotamentul ostasilor și voința de a apăra demnitatea națională.

Aceeasi stare de spirit îi caracteriza și pe ostații Companiei de Pompieri, comandați de capitanul Pavel Zaganescu; acestia voiau sa meargă cu toții la cazarma din Dealul Spirii, convinși de iminenta unui conflict armat cu otomanii.

Soldații lăsați pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: „Luați-ne si pe noi, nu ne lăsati în cazarmă, ca pe niste nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu frații noștri”.

Incleștarea propriu-zisă s-a declanșat ca urmare a unei altercații între un ofițer al Companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Balsan) și unul otoman; deși împresurați din toate părțile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă și lovind fără cruțare inamicul care, în pofida avantajului nnumeric, a fost cuprins de panică.

Sublocotenentul român a fost lovit de un maior turc cu latul sabiei. Ofițerul român a tras două focuri de pistol, întâi asupra maiorului turc (pe care l-a ucis), apoi asupra lui Kerim-Pașa (căruia i-a ucis calul).

În evenimente au intervenit ostașii români pentru a-și apăra comandantul. Trupele otomane atacă cu violență Compania de pompieri care opune o puternică rezistență și străpunge liniile inamice și reușește să continue lupta alături de ostașii aflați în cazarma Alexandria din Dealul Spirii.

După o luptă crâncenă ce adurat aproximativ 2 1/2 ore (de la 4 1/2 ore după-amiază până la 7 ore seara) trupele române au fost împrăștiate iar militarii turci au pus stăpânire pe București iar Revoluția de la 1848 din Țara Românească a fost înăbușită.

Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pașa, văzând că nu poate înfrânge rezistența garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofițer care a propus încetarea focului, garantând în schimb „libera ieșire din cazarmă” – angajament care mai apoi nu a fost însă respectat de otomani.

A căzut în această eroică bătălie mai mult de jumătate din efectivul companiei de pompieri.

Şi-au pierdut viaţa în inegala încleştare 200 de otomani, 47 de soldaţi pompieri şi 2 ofiţeri (înhumaţi în curtea Bisericii Sf. Gheorghe Plevenei), şi au rezultat peste 100 de răniţi.

O parte din pompieri, în frunte cu sublocotenentul Dincă Bălăşeanu, s-au retras, pentru a continua lupta, în tabăra generalului Gheorghe Magheru de la Râureni.

Bătălia din Dealul Spirii de la București rămâne în istorie ca act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluției de la 1848, înclestarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate și independență naționala a poporului român, dar și prima afirmare patriotică a calitătilor morale și de luptă ale ostașilor tinerei armate romane moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj și dibacie în rezolvarea situațiilor de luptă, capacitate de rezistență si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârșitoare.

Primul Parlament al Romaniei, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acordă în anul 1860 participanților la eroicul act pensii pe viață și prima medalie românească: PRO VIRTUTE MILITARI, iar în 1863, când oștirea română primea noile drapele, nu întâmpător domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru aceasta festivitate data de 13 septembrie.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din București, monument cu un trecut la fel de zbuciumat ca și evenimentele a căror memorie o reprezintă.

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită mai apoi ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată începând din 1953.

În bogata carte a tradițiilor de luptă ale pompierilor militari români s-au înscris și alte glorioase pagini: pe timpul Razboiului de Independentă, când ostașii pompieri constituiți în baterii de artilerie teritorială sau în coloane de transport munitii, au contribuit la recâștigarea suveranității României; în momentele de cumpănă ale făuririi Statului național unitar român, de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele condiții misiunea de apărare a vieții oamenilor și bunurilor impotriva incendiilor; pe timpul celui de-al Doilea Razboi mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declansate de bombardamentele inamice, atât în Valea Prahovei, cât și în București sau alte localități ale țării.

Din decembrie 2004, în România functionează un mecanism nou de gestionare a situațiilor de urgenta, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO și ale Uniunii Europene: a fost înființat și functioneaza Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta; s-au creat cadrul legal și mecanismele menite să asigure în mod unitar și integrat apărarea vieții cetățenilor, a bunurilor și a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundațiilor, accidentelor și altor tipuri de calamități, pe timpul producerii unor situații de urgență.

Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD Iași, este invitată astăzi, vineri, 13 septembrie 2024, în intervalul orar 12:30 – 12:40, la ”Pulsul Zilei” – pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață. 

Sursă: ISU Iași.