Vrancea: O nouă zi de proteste la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice faţă de măsurile Guvernului
Publicat de Gabriela Rotaru, 1 iulie 2025, 15:20
Salariaţii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Vrancea au intrat marţi, pentru a doua zi consecutiv, într-o grevă spontană de două ore, ei fiind nemulţumiţi de măsurile deja luate de Guvern, dar şi de cele propuse a fi luate, printre care s-ar numără şi obligativitatea efectuării a cinci zile de concediu fără plată pe lună pentru fiecare angajat.
‘Nemulţumirile angajaţilor AJFP Vrancea ţin de condiţiile de muncă şi de ceea ce se anunţă că urmează să se aplice în sistemul bugetar. Efortul nostru de a colecta bani la bugetul de stat nu numai că nu este apreciat, este chiar criticat şi dus în derizoriu. AJFP Vrancea funcţionează cu o schemă de personal subdimensionată, se fac ore suplimentare pentru a încasa la buget, ore care nu sunt compensate nici prin zile libere, nici prin bani. Iar ei propun să stăm cinci zile pe lună în concediu fără plată. În aceste condiţii, nimeni nu-şi mai poate desfăşura activitatea. Cinci zile de concediu fără plată pe lună înseamnă incapacitatea sistemului de a funcţiona şi venituri drastic diminuate pentru angajaţi’, a declarat, pentru AGERPRES, Liliana Vlăsceanu, consilier juridic la AJFP Vrancea şi secretar SEDLEX.
Ea susţine că angajaţii AJFP, în calitate de funcţionari publici, nu pot avea alte surse de venit, astfel încât tăierea sporului pentru condiţii vătămătoare, singurul de care aceştia beneficiază, precum şi zilele de concediu fără plată le ameninţă serios situaţia financiară.
‘Suntem funcţionari publici, statut care vine şi cu anumite incompatibilităţi. Noi nu putem obţine alte venituri, spre deosebire de un profesor care poate să-şi ia salariul la catedră şi să facă şi meditaţii, sau medicii care lucrează şi într-un spital de stat şi în clinici, în cabinete particulare. Eu nu pot da consultanţă juridică contribuabililor sau lucra în altă parte decât aici. Plus că, după ce ieşi din sistem, ai interdicţie de a lucra în privat timp de doi-trei ani. Cum ne putem întreţine în acea perioadă? Există o legislaţie defectuoasă. Am propus modificări, care niciodată nu s-au regăsit în modificări legislative care au intervenit’, a adăugat Vlăsceanu.
Revolta angajaţilor este alimentată şi de percepţia contribuabililor sau a mediului privat care îi vede de cele mai multe ori ca imobilizaţi în faţa calculatoarelor, fiind criticaţi, spun ei, pe nedrept.
‘Ni se aduc critici nefondate, din partea politicienilor, din partea contribuabililor, a mediului privat. Este o ură nejustificată la adresa noastră, a celor din ANAF. Oamenii cred că doar venim la birou şi stăm în faţa calculatorului, dar noi colectăm bani pentru stat, bani pe care apoi politicienii îi cheltuiesc’, a mărturisit Laura Hărăbor, consilier juridic şi vicepreşedinte al sindicatului.
Nici volumul de muncă nu este de neglijat, mai ales că nerespectarea unor termene stricte poate avea repercursiuni directe asupra angajatului.
‘Lucrăm cu termene stricte, iar nerespectarea lor te poate costa dreptul de a contesta o decizie, de a emite o facilitate fiscală. Chiar dacă termin programul la 16:30, trebuie să rămân şi să finalizez lucrarea. Dacă nu, statul nu e apărat. Şi urmează Comisia de disciplină împotriva funcţionarului’, a explicat Liliana Vlăsceanu.
Angajaţii AJFP reproşează Guvernului că nu a realizat o analiză prealabilă a impactului deciziilor şi că nu a reformat sistemul fiscal unitar.
‘S-au luat aceste decizii fără să existe un dialog prealabil cu sindicatele şi o analiză asupra consecinţelor. Nu s-a făcut o expertiză asupra sporurilor de care beneficiem, unde se risipesc de fapt banii din bugetul public, în ce activităţi. Nimeni nu s-a legat de regiile autonome, de societăţile comerciale cu capital de stat, de personalul de conducere din acele societăţi care au salarii aşa cum le au, de pensiile speciale, de sporul de suprasolicitare neuropsihică, pe care, apropo, noi nu îl luăm. Toate acestea au fost identificate în mass-media ca fiind principalele găuri negre ale sistemului. Unde e marea reformă? Cum suntem noi incluşi? Cum sunt ei vizaţi de această reformă?’, a remarcat Laura Hărăbor.
Preşedintele sindicatului SEDLEX Vrancea, Marius Pintoiu, susţine că revendicările angajaţilor nu sunt doar salariale.
‘Se doreşte elaborarea unui pachet legislativ care asigură siguranţa noastră, salarizare corectă şi respect , acelaşi respect pe care îl acordăm şi noi contribuabililor’.
Protestul marchează un semnal către autorităţi pentru redeschiderea negocierilor şi reevaluarea planurilor de reformă fiscală, pentru a preveni degradarea funcţionării sistemului de finanţe.
Instituţia are în prezent 256 de angajaţi, dar numărul acestora s-a redus cu aproape jumătate în ultimii 15 ani. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
