Ascultă Radio România Iași Live

Au trecut patru ani… Japonia, martie 2011

Publicat de Nicolae Tomescu, 10 martie 2015, 23:13 / actualizat: 11 martie 2015, 18:49

JaponiaFotografia cu o tânără japoneză, înfăşurată într-o pătură, care se uită deznădăjduită în depărtare, a făcut înconjurul lumii, imaginea devenind reprezentativă pentru dezastrul produs de cutremurul şi de tsunami-ul care i-a urmat acestuia, scrie „Daily Mail”. Imaginea a fost surprinsă de Tadashi Okubo pentru ziarul „Yomiuri Shimbun”. Fotografia, preluată de agenţiile de presă din întreaga lume, s-a transformat într-un dialog fără cuvinte cu dezastrul din 11 martie 2011, în urma căruia au murit peste 20.000 de oameni. Tânăra se numeşte Yuko Sugimoto şi are acum 33 de ani. În momentul în care a fost realizată fotografia, pe 13 martie 2011, în jurul orei 7:00, femeia se uita înspre grădiniţa în care se afla fiul ei, Raito; acesta fusese prins sub dărâmături. „Credeam că sunt doar 50% şanse ca fiul meu să fie în viaţă. Unii mi-au spus că micuţii din grădiniţă au fost salvaţi, alţii mi-au spus că cineva a văzut cum copiii au fost luaţi de tsunami”, a declarat Yuko. Ea încercase, cu disperare, să ajungă la grădiniţă, dar a fost nevoită să fugă din calea tsunami-ului, petrecând noaptea în maşină. A doua zi, femeia a reuşit să-şi găsească soţul. Cei doi au plecat în căutarea lui Raito prin centrele de evacuare. Tatăl copilului a mers cu o barcă până la grădiniţă, dar nu a găsit pe nimeni. A doua zi dimineaţă, cei doi au auzit că fiul lor, împreună cu alţi copii, au fost salvaţi de militari de pe acoperişul grădiniţei. „Când l-am văzut pe Raito în colţul camerei, am început să plâng atât de tare încât nu mai vedeam nimic”, a mărturisit Yuko Sugimoto. La un an de la tragedie, Yuko Sugimoto s-a fotografiat alături de fiul ei, Raito, în acelaşi loc în care a fost surprinsă de Tadashi Okubo. „Acum, fiecare zi este preţioasă. Mi-am dat seama că familia este cel mai important lucru din lume”, a conchis Yuko…

*

9 martie 2011: Alertă de tsunami după un cutremur cu magnitudinea de 7,2 produs în Japonia (regiunea insulei Honshu).

11 martie 2011Un cutremur cu magnitudine 9 grade pe scara Richter și cu epicentrul în Oceanul Pacific a lovit orașul Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Seismul a fost urmat de numeroase replici de peste 6 grade și a declanșat un tsunami de peste 10 metri. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Japonia.

12 martie 2011: O explozie se aude la Centrala Nucleară de la Fukushima 1; patru muncitori sunt răniți și locuitorii zonei avertizați de scurgeri de radiații.

13 martie 2011: O altă explozie, de data asta la reactorul 3, are loc la Fukushima; trei muncitori sunt răniți și șapte sunt dispăruți.

14 martie 2011: A treia explozie are loc la reactorul 2 al centralei nucleare de la Fukushima. Magnitudinea cutremurului este reevaluată de la 8,9 la 9, acesta devenind al patrulea cel mai puternic cutremur din lume înregistrat după 1900.

15 martie 2011: Reactorul 4 de la Fukushima a luat foc. Purtătorul de cuvânt al guvernului japonez a anunțat că răcirea reactoarelor 5 și 6 „pare să nu funcționeze bine”, după ce sistemul de răcire al tuturor celorlalte patru reactoare ale centralei a fost afectat de cutremurul din 11 martie și de tsunami. Guvernul a cerut populației aflate pe o rază de 30 de km în jurul centralei să rămână în case.

16 martie 2011: Împăratul Japoniei, Akihito, a avut prima ieșire publică de la cutremurul din 11 martie, într-un discurs televizat calificat drept “fără precedent” de Agenția Reuters. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza cu care se confruntă țara sa în urma seismului, a tsunami-ului, și a cerut solidaritate. Un nou incendiu izbucnește la reactorul 4 al centralei Fukushima.

17 martie 2011: Patru elicoptere ale armatei japoneze au început să toarne apă pe reactorul 3 al centralei nucleare de la Fukushima ca să răcească barele de combustibil supraîncălzit. Agenția Internațională pentru Energia Atomică a afirmat că situația centralei nucleare rămâne foarte serioasă, dar nicio înrăutațire majoră nu a intervenit.

25 martie 2011: O nouă acumulare de apă puternic contaminată a fost descoperită în subsolul clădirii de la turbina reactorului numărul 1 de la Fukushima.

30 martie 2011: Nivel de radiație crescut într-un sat situat la 40 de km de Fukushima, în afara zonei de excludere.

3 aprilie 2011: TEPCO încearcă să elimine apa cu nivel înalt de radioactivitate, din care o parte s-a deversat deja în ocean, printr-o breșă de 20 de centimetri produsă într-un bazin legat de reactorul 2.

7 aprilie 2011: Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 care a lovit coasta de nord est a Japoniei a dus la decesul a două persoane și rănirea a 100 de oameni. Cutremurul a fost identificat ca o replică a seismului din 11 martie 2011.

12 aprilie 2011: Agenția japoneză de energie atomică a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului nuclear de la Fukushima Daiichi de la 5 la 7, nivel maxim pe scara internațională a accidentelor nucleare (INES), la fel ca și catastrofa de la Cernobîl din 1986…

*

Acesta este cutremurul care a bătut multe recorduri”, afirmase Lucy Jones, cercetatorul-şef al proiectului Pericole Multiple/studiu geologic din S.U.A.

Cutremurul devastator din 11 martie 2011 şi tsunamiul din Japonia au mutat insula mai aproape de Statele Unite şi au schimbat axa planetei. Cutremurul a determinat ruperea scoarţei terestre pe o suprafaţă de 400 de kilometri lungime şi 160 de kilometri lăţime. Zonele de lângă epicentrul cutremurului s-au apropiat cu 4 metri de Statele Unite, a declarat Shengzao Chen, geofizician la USGS.

Cel de-al cincilea cutremur ca intensitate din lume s-a produs în momentul în care placa tectonică a Pacificului a alunecat sub placa tectonică a Americii de Nord, fapt ce a apropiat Japonia de S.U.A., cu 4 metri. Seismul a deplasat, totodată, axa de rotaţie a Pământului cu 10 centimentri, a scurtat ziua cu 1,6 microsecunde şi a scufundat Japonia cu aproximativ doi metri. Cum a scurtat cutremurul ziua? Masa pământului s-a deplasat spre centru, stimulând planeta să se învârtă un pic mai repede. Şi cutremurul din 2010, din Chile, a scurtat ziua, dar cu o fracţiune de secundă mai puţin.

După cutremurul din 1995, Japonia a aşezat senzori performanţi în toată ţara, pentru a observa şi cele mai mici mişcări, de aceea oamenii de ştiinţă pot calcula cu exactitate orice clătinare a pământului

 

Nicolae Tomescu

Redactor Şef

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=1I2jiYxZdRE[/youtube]

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Andrei Nemțișor, elevul fenomen al Iașiului, medaliat cu aur și argint la olimpiadele internaționale de Matematică și Informatică: ”Mă motivează competiția în sine, să fiu din ce în ce mai bun. Lucrez și rezolv probleme din plăcere.”
Life vineri, 24 octombrie 2025, 00:00

#StareaEducației (INTERVIU) Andrei Nemțișor, elevul fenomen al Iașiului, medaliat cu aur și argint la olimpiadele internaționale de Matematică și Informatică: ”Mă motivează competiția în sine, să fiu din ce în ce mai bun. Lucrez și rezolv probleme din plăcere.”

Toamna acestui an a început cu rezultate remarcabile pentru comunitatea Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași: Andrei Nemțișor,...

#StareaEducației (INTERVIU) Andrei Nemțișor, elevul fenomen al Iașiului, medaliat cu aur și argint la olimpiadele internaționale de Matematică și Informatică: ”Mă motivează competiția în sine, să fiu din ce în ce mai bun. Lucrez și rezolv probleme din plăcere.”
(INTERVIU) Autonomia financiară, temă centrală la Consiliul Național al Rectorilor de la Iași. Universitățile cer mai multă libertate în gestionarea fondurilor. Rectorul UAIC, Liviu Maha: ”Vrem să putem folosi resursele de care dispunem. Pentru că sunt proiecte europene, sunt fonduri atrase, ele apar în buget, apar și în bugetul ministerului. Ca urmare, acest fapt ne obligă să avem aprobarea ministerului pentru a folosi acei bani.”
Life miercuri, 22 octombrie 2025, 09:55

(INTERVIU) Autonomia financiară, temă centrală la Consiliul Național al Rectorilor de la Iași. Universitățile cer mai multă libertate în gestionarea fondurilor. Rectorul UAIC, Liviu Maha: ”Vrem să putem folosi resursele de care dispunem. Pentru că sunt proiecte europene, sunt fonduri atrase, ele apar în buget, apar și în bugetul ministerului. Ca urmare, acest fapt ne obligă să avem aprobarea ministerului pentru a folosi acei bani.”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  aniversează în acest an 165 de ani de la înființare. Cu această ocazie, instituția...

(INTERVIU) Autonomia financiară, temă centrală la Consiliul Național al Rectorilor de la Iași. Universitățile cer mai multă libertate în gestionarea fondurilor. Rectorul UAIC, Liviu Maha: ”Vrem să putem folosi resursele de care dispunem. Pentru că sunt proiecte europene, sunt fonduri atrase, ele apar în buget, apar și în bugetul ministerului. Ca urmare, acest fapt ne obligă să avem aprobarea ministerului pentru a folosi acei bani.”
#StareaEducației (INTERVIU) Mihaela Nabăr, director World Vision România: Învățământul simultan a crescut cu 8% în România în acest an. Nu este o soluție ideală pentru școala românească, dar este o realitate a predării. Dacă nu facem nimic să investim în învățământul simultan, vom avea și mai mulți copii rămași în urmă.”
Life marți, 21 octombrie 2025, 09:06

#StareaEducației (INTERVIU) Mihaela Nabăr, director World Vision România: Învățământul simultan a crescut cu 8% în România în acest an. Nu este o soluție ideală pentru școala românească, dar este o realitate a predării. Dacă nu facem nimic să investim în învățământul simultan, vom avea și mai mulți copii rămași în urmă.”

Începând cu acest an școlar, învățământul simultan din România beneficiază, în premieră, de un cadru metodologic clar și adaptat...

#StareaEducației (INTERVIU) Mihaela Nabăr, director World Vision România: Învățământul simultan a crescut cu 8% în România în acest an. Nu este o soluție ideală pentru școala românească, dar este o realitate a predării. Dacă nu facem nimic să investim în învățământul simultan, vom avea și mai mulți copii rămași în urmă.”
#StareaEducației(INTERVIU) Orele remediale adevărate provocări pentru învățători. Corina Dina, profesor învățământ primar: „Nu cred că cei care au decis introducerea acestor ore s-au gândit la copii. Noi, învățătorii, făceam oricum astfel de activități dacă observam copii care aveau nevoie. Nu era necesar să se introducă obligativitatea acestora.”
Life luni, 20 octombrie 2025, 12:39

#StareaEducației(INTERVIU) Orele remediale adevărate provocări pentru învățători. Corina Dina, profesor învățământ primar: „Nu cred că cei care au decis introducerea acestor ore s-au gândit la copii. Noi, învățătorii, făceam oricum astfel de activități dacă observam copii care aveau nevoie. Nu era necesar să se introducă obligativitatea acestora.”

Din anul școlar 2025-2026, învățarea remedială a devenit o obligație oficială pentru toate cadrele didactice din învățământul primar, ca...

#StareaEducației(INTERVIU) Orele remediale adevărate provocări pentru învățători. Corina Dina, profesor învățământ primar: „Nu cred că cei care au decis introducerea acestor ore s-au gândit la copii. Noi, învățătorii, făceam oricum astfel de activități dacă observam copii care aveau nevoie. Nu era necesar să se introducă obligativitatea acestora.”
Life vineri, 17 octombrie 2025, 11:45

#StareaEducației (INTERVIU) Întâlnirile ALECART la FILIT – cinci zile în care adolescenții dialoghează de la egal la egal cu scriitorii. Prof. Nicoleta Munteanu: ”Există o diferență între maniera în care citești literatura atunci când ești de unul singur, între felul în care te raportezi la o carte atunci când știi că trebuie să o pregătești pentru o oră de literatură  și modul viu în care poți să te apropii de carte, atunci când din spectator ai devenit de fapt tu personaj, alături de personajele din cărți.”

         Săptămâna viitoare, Iașiul devine din nou capitala literaturii europene. În perioada 22-26 octombrie 2025 are loc cea de-a XIII-a...

#StareaEducației (INTERVIU) Întâlnirile ALECART la FILIT – cinci zile în care adolescenții dialoghează de la egal la egal cu scriitorii. Prof. Nicoleta Munteanu: ”Există o diferență între maniera în care citești literatura atunci când ești de unul singur, între felul în care te raportezi la o carte atunci când știi că trebuie să o pregătești pentru o oră de literatură  și modul viu în care poți să te apropii de carte, atunci când din spectator ai devenit de fapt tu personaj, alături de personajele din cărți.”
Life marți, 14 octombrie 2025, 17:09

#StareaEducației(INTERVIU)Rețelele sociale modifică atenția, comportamentul și relațiile copiilor. Simona Herb, psihoterapeut, coordonatorul Comunității Terapeutice EFT din România: ”Utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolesecenți schimbă rețelele neuronale ale acestora. Sunt efecte invizibile ale timpului petrecut online.”

Într-o zi obișnuită de școală, un elev de gimnaziu din România petrece, în medie, patru ore pe internet. În weekend, timpul urcă la peste...

#StareaEducației(INTERVIU)Rețelele sociale modifică atenția, comportamentul și relațiile copiilor. Simona Herb, psihoterapeut, coordonatorul Comunității Terapeutice EFT din România: ”Utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolesecenți schimbă rețelele neuronale ale acestora. Sunt efecte invizibile ale timpului petrecut online.”
Life luni, 13 octombrie 2025, 09:53

#StareaEducației: (INTERVIU) Genoveva Farcaș, directorul Casei Corpului Didactic Iași: „Formarea profesorilor fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă. E nevoie de schimbări curriculare profunde. Predăm pedagogia după programe de acum 20 de ani.”

Într-un context educațional tot mai complex și dinamic, în care profesorii sunt chemați să răspundă provocărilor ce țin de progresul...

#StareaEducației: (INTERVIU) Genoveva Farcaș, directorul Casei Corpului Didactic Iași: „Formarea profesorilor fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă. E nevoie de schimbări curriculare profunde. Predăm pedagogia după programe de acum 20 de ani.”
Life vineri, 10 octombrie 2025, 08:48

#StareaEducației (INTERVIU) Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: „Banii pentru plata sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive au fost virați în conturile inspectoratelor școlare și au fost ulterior retrași fără niciun fel de explicații. Suntem singura categorie de bugetari din România care în anul 2025 nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante.”

La o lună de la începutul noului an școlar, în sistemul de învățământ din România tensiunile persistă, iar sindicatele spun că vor...

#StareaEducației (INTERVIU) Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: „Banii pentru plata sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive au fost virați în conturile inspectoratelor școlare și au fost ulterior retrași fără niciun fel de explicații. Suntem singura categorie de bugetari din România care în anul 2025 nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante.”