Fila de calendar 12 septembrie

Publicat de , 12 septembrie 2014, 09:28

Semnificatia zilei de 12 septembrie 2014
Evenimente interne
• 1856 S-a născut, la Buzău, Victor RÂMNICEANU (m.1933), jurist român. Membru de onoare al Academiei Române (1923). A lucrat în magistratură timp de patru decenii. A avut un rol important la redactarea unor hotărâri absolut necesare pentru modernizarea justiţiei române, contribuind, totodată, la formarea jurisprudenţei.
• 1869 S-a născut, în Focşani, jud. Vrancea, Gheorghe Gh. LONGINESCU (m.1939), chimist român. Membru de onoare al Academiei Române (1936). A adus contribuţii de valoare în domeniul chimiei analitice şi al chimiei fizice. A publicat numeroase cursuri şi manuale de chimie şi mineralogie. Împreună cu matematicianul Gh. Ţiţeica a fondat revista „Natura” (1905).
• 1869 A trecut în nefiinţă, la Ocniţa, jud. Hotin, Constantin (Costache) STAMATI (n.1786), poet român. Membru fondator al Societăţii Academice Române (22 aprilie 1866). A scris versuri epice pe teme istorice sau influenţate de mitologia şi limba populară (Povestea povestelor; Muza românească). A făcut traduceri din literatura rusă, franceză şi greacă.
• 1882 S-a născut, la Cenade, jud. Alba, Ion AGÂRBICEANU (m.1963), prozator român. Preot unit. Membru titular al Academiei Române (1955). Autor al unei vaste opere literare. Din 1910 publică aproape în fiecare an unul sau mai multe volume, culegeri de nuvele, ca: Prăpastia (1910), Popa Man (1920), Spaime (1922), Din munţi şi din câmpii (1957) etc. şi romane, precum: Arhanghelii (1914), Biruinţa (1931), Vâltoarea (1943) ş.a. Nuvela cea mai reprezentativă este Fefeleaga (1906), considerată o capodoperă a literaturii .
• 1883 S-a născut, la Bucureşti, Constantin IONESCU-MIHĂIEŞTI (m.1962), medic român. Specialist în microbiologie şi imunologie. Membru titular al Academiei Române (1945). A fost director al Institutului de Seruri şi Vaccinuri „I. C. Cantacuzino” din Bucureşti, timp de 25 de ani. S-a înscris ca unul dintre principalii organizatori (din 1913) ale marilor campanii împotriva epidemiilor de holeră, tifos exantematic, poliomelită etc.
• 1887 S-a născut, la Sulina, jud. Tulcea, George GEORGESCU (m.1964), dirijor român. Membru corespondent al Academiei Române (1963). A condus Orchestra simfonică a Filarmonicii din Bucureşti peste patru decenii (1920-1963). Repertoriul său cuprindea toate şcolile şi stilurile muzicale. A realizat remarcabile interpretări din Enescu, Beethoven, Brahms, R. Strauss, Wagner.
• 1897 A trecut în nefiinţă, la Iaşi, Theodor BUIUCLIU (n.1837), pictor român. Junimist, profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi, el este primul comentator plastic al literaturii române din epoca „Junimii”. Printre altele, a executat, în 1892, ilustraţiile la cartea lui Ion Creangă Amintiri din copilărie. Reputaţia sa de pictor peisagist a fost ilustrată prin lucrări ca: Lunca din Mirceşti; Peisaj din munţii Neamţului; O vedere pe malul Prutului.
• 1902 S-a născut, la Iaşi, Aurel IONESCU (m.1954), fizician român. A funcţionat ca profesor la Catedra de chimie-fizică de la Universităţile din Bucureşti, Cluj şi Timişoara (1935-1949). Pentru studenţii săi a scris: Lucrări practice de fizică generală (1930), Elemente de fotometrie şi optică geometrică (1930), Curs de chimie-fizică (1947), Structura materiei (1947). Domeniul în care şi-a dezvoltat activitatea ştiinţifică a fost în primul rând Spectroscopia.
• 1919 Ia fiinţă Societatea Mormintele eroilor căzuţi în război sub ocrotirea Reginei Maria.
• 1919 Prin decret-lege, se înfiinţează Universitatea din Cluj, cu facultăţile: ştiinţe, medicină, litere şi filosofie, drept. Primul rector a fost lingvistul şi filologul Sextil Puşcariu.
• 1927 S-a născut, la Chişinău, Angela MOLDOVAN, cântăreaţă română. A fost solistă a Operei Române din Cluj (1949-1963) şi a ansamblului „Ciocârlia” din Bucureşti (1953-1983). A creat un stil original de concert prin valorificarea cântecului popular românesc. A compus cântece în stil popular şi de romanţe.

• 1932 S-a născut, la Dăneşti, jud. Vaslui, Ionel MAFTEI, publicist român. Preocuparea sa principală şi permanentă a fost omagierea personalităţilor, prin emisiuni la Radio, medalioane în presa locală, precum şi publicarea unor volume: Personalităţi ieşene, vol. I-VIII (1972-2000). A mai realizat, în colaborare cu Elena Leonte, O istorie a culturii ieşene, în date. 1400-2000 (2004, 2006, 2008). A colaborat la realizarea lucrării Trăitori şi trecători prin târgu’ Ieşului, vol. I-III (2002-2008) împreună cu Constantin Ostap.
• 1938 S-a născut, la Mânzaţi-Iveşti, jud. Vaslui, Stelian BABOI (m.2004), scriitor român. Membru al Uniunii Scriitorilor Români. A debutat cu volumul de proză În bătaia soarelui (1967), urmat de: Prima iubire (1977), Convorbire târzie (1991), Priveghiul profeţilor, roman epopeic (2001), Cutremurătoarele adevăruri despre om şi lume (2001) şi altele.
• 1943 S-a dezvelit bustul în bronz al lui Costache Negruzzi (1808-1868), scriitor român. Realizat de sculptorul Ion Mateescu, bustul a fost amplasat pe Aleea junimiştilor din Parcul Copou din Iaşi.
• 1943 A fost dezvelit bustul în bronz al Veronicăi Micle (1850-1889), poetă română. Realizat de sculptorul Ion Irimescu, bustul a fost amplasat pe Aleea junimiştilor din Parcul Copou din Iaşi.
• 1943 A fost dezvelit bustul în bronz al lui Iacob Negruzzi (1843-1932), scriitor român. Realizat de sculptorul Savargiu, bustul a fost amplasat pe Aleea junimiştilor din Parcul Copou Iaşi.
• 1943 S-a dezvelit bustul în bronz al lui Nicolae Gane (1838-1916), scriitor român. Realizat de sculptorul Richard P. Hette, bustul a fost amplasat în Parcul Copou din Iaşi.
• 1943 S-a dezvelit bustul în bronz al lui Petre P. Carp (1837-1919), om politic şi critic literar român. Realizat de sculptorul Constantin Baraschi, bustul a fost amplasat iniţial pe Aleea junimiştilor din Parcul Copou din Iaşi. În prezent se află în parcul Muzeului Literaturii Române din Iaşi.
• 1943 S-a dezvelit bustul în bronz al lui Vasile Pogor (1834-1906), publicist şi poet român. Realizat de sculptorul Mihai Onofrei, bustul a fost amplasat iniţial pe Aleea junimiştilor din Parcul Copou din Iaşi. În prezent se află la Muzeul Literaturii Române din Iaşi.
• 1944 S-a semnat, la Moscova, Convenţia de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite – reprezentate de URSS, prin care România era declarată ţară înfrântă şi se angaja să participe la războiul împotriva Germaniei şi Ungariei cu cel puţin 12 divizii de infanterie, împreună cu serviciile tehnice auxiliare, sub conducerea generală a Înaltului Comandament Sovietic (Aliat). României îi era impusă restabilirea frontierei de stat cu URSS din 28 iunie 1940 (adică pierderea Basarabia şi Bucovina de Nord). Convenţia mai stipula că „Guvernele Aliate socotesc hotărârea arbitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca nulă şi neavenită şi sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) să fie restituită României sub condiţia confirmării prin „Tratatul de pace”.
• 1963 S-a născut, la Băile Săcelu, jud. Gorj, Benone PĂSĂRIN, poet român. Printre volumele publicate, cităm: Viză pentru toamnă (1993), Litanii pentru trupul mesteacănului (1995), Iubirea ca religie (1998), Proprietarii de ciocârlii (1999), Celelalte domnişoare Pogany (2001).
• 1967 A încetat din viaţă, la Bucureşti, Dumitru CRĂCIUNESCU (n.1905), compozitor român. A dirijat o serie de fanfare, printre care Fanfara reprezentativă a armatei din Bucureşti (1948-1953). A compus muzică pentru fanfară, muzică de cameră şi piese corale.
• 1973 A încetat din viaţă, la Iaşi, Margareta PONI (n.1889), chimistă română. Fiică a savantului Petru Poni şi a poetei Matilda Cugler-Poni. Timp de aproape patru decenii (1930-1966), a fost profesor la Universitate, cât şi la Institutul Politehnic din Iaşi. S-a numărat printre fondatorii Filialei din Iaşi a Academiei Române (1949) şi a luat parte la înfiinţarea Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, în cadrul căruia, timp de peste două decenii a funcţionat ca şef de secţie. A publicat peste 80 de lucrări ştiinţifice.
• 1985 A decedat, la Bucureşti, Ion FRUNZETTI (n.1918), critic de artă, poet, istoric şi traducător român. A lucrat ca cercetător la Institutul de Istoria artei al Academiei Române şi profesor la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti. Ca istoric de artă a publicat numeroase monografii (Pictorii bănăţeni din secolul al XIX-lea; Ştefan Ionescu-Valbudea; Dimitrie Paciurea), studii, cronici plastice etc. A editat volumele de versuri Risipă avară (1941) şi Greul pământului (1943). Activitatea de traducător s-a desfăşurat între anii 1935 şi 1982.
• 2007 P.S. DANIEL a fost ales cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Pe numele de mirean, Dan Ilie CIOBOTEA, s-a născut la 22 iulie 1951, la Dobreşti, jud. Timiş. Între anii 1990-2007, a fost Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
• 2007 A încetat din viaţă Ioan MIHĂILESCU (n.1949), sociolog român. Fost rector al Universităţii Bucureşti (1996-2007). S-a ocupat de domenii de interes ştiinţific: studiul colectivităţilor rurale, analiza violenţei structurale, politici sociale, management educaţional.
Evenimente externe
• 1583 S-a născut, la Ferrara, Girolamo FRESOBALDI (m.1643), compozitor, organist şi pedagog italian. Considerat de contemporanii săi un neîntrecut organist. Autor de compoziţii pentru orgă şi pian, de piese religioase şi laice pentru voce. A introdus elemente inovatoare (efecte de distonanţă)
• 1733 A încetat fin viaţă, la Paris, François COUPERIN (n.1668), compozitor, clavecinist şi organist francez. Maestru al clavecinului, a compus 240 de piese grupate în 4 volume. A creat piese pentru orgă şi vocal-religioase. Este un descendent al unei familii care a dat mai mulţi muzicieni de valoare.
• 1764 A încetat din viaţă, la Paris, Jean Philippe RAMEAU (n.1683), compozitor, teoretician şi organist francez. Numeroasele sale lucrări dramatice abordează subiecte mitologice şi pastorale. A compus tragedii lirice (Pygmalion; Hippolyte şi Aricia), opera-balet (Indiile galante), balete, piese pentru clavecin. Este autorul unui cunoscut Tratat de armonie (1722).
• 1829 S-a născut, la Speier, pictorul german Anselm FEUERBACH (m.1880). A lucrat la Veneţia, Roma şi Viena. A realizat compoziţii monumentale, în special cu teme din Antichitate, dintre care: Medeea (1867), Banchetul lui Platon (1873), Judecata lui Paris (1873). A pictat portrete şi autoportrete. Creaţia sa însumează circa 800 de tablouri, schiţe, desene şi crochiuri.
• 1880 S-a născut, la Paris, Maurice CHEVALIER (m.1972), cântăreţ, dansator şi actor francez de film. A lucrat atât în Franţa, cât şi în America. A debutat în film în 1908, fiind unul dintre cei mai simpatici actori care au apărut vreodată pe ecran. Printre filmele în care a apărut, menţionăm: Farmecul unui vals (1931), Văduva veselă (1934), Can-Can (1959), Copiii căpitanului Grant (1961).
• 1897 S-a născut, la Paris, Irène JOLIOT-CURIE (m.1956), fiziciană şi chimistă franceză. Fiica soţilor Pierre şi Maria Sklodowska Curie. A efectuat studii şi cercetări în domeniul fizicii nucleare şi radiochimiei. Laureată a Premiului Nobel pentru chimie (1935), împreună cu soţul ei, Frédèric Joliot-Curie (1900-1958). Membră de onoare a Academiei Române (1948).
• 1906 S-a născut, la Petersburg, Dmitri D. ŞOSTAKOVICI (m.1975), compozitor rus. Ocupă unul dintre cele mai proeminente locuri în muzica rusă. A dezvoltat formele consacrate ale cvartetului (15) şi simfoniei (15). A mai scris 6 concerte, opere (Lady Macbeth din Mţensk şi Jucătorii), muzică de cameră, lucrări pentru pian, muzică de scenă etc.
• 1919 A încetat din viaţă scriitorul rus Leonid N. ANDREEV (n.1871). Exponent al realismului psihologic, al simbolismului şi expresionismului. A publicat nuvele (Râsul roşu; Povestea celor şapte spânzuraţi) şi piese de teatru (Viaţa omului).
• 1921 S-a născut Stanislaw LEM (m.2006), scriitor polonez. A scris proză ştiinţifico-fantastică (Solaris, roman ecranizat). A elaborat lucrări de critică literară (Fantasticul şi futurologia).
• 1929 A încetat din viaţă Jānis RAINIS (n.1865), scriitor leton. Unul dintre poeţii importanţi ai Letoniei, novator al limbajului poetic. A scris lirică romantică (Sfârşit şi început, 1903; Fiica lunii, 1909), drame de inspiraţie mitologică şi naţională (Văpaia şi noaptea, 1911; Iosif şi fraţii săi, 1920) etc.
• 1938 S-a născut mezzosoprana americană TATIANA TROYANOS (m.21.VIII.1993)
• 1948 S-a născut tenorul argentinian LUIS LIMA

• 1963 S-a inaugurat cel mai lung traseu de teleferic fără transbordare, cu o lungime de 4.050 m şi se află în California, S.U.A. El porneşte din localitatea Coachelia Valley şi ajunge pe muntele San Jacinto, la altitudinea de 3.246 m.
• 1970 A fost lansat satelitul sovietic Luna 16, primul laborator selenar complet automatizat.
• 1981 A încetat din viaţă, la Milano, Eugenio MONTALE (n.1896), poet italian. Reprezentant al ermetismului. A publicat lirică accentuat pesimistă (Oase de sepie, 1925) sau de dragoste (Xenia, 1930). A susţinut cronica literară şi muzicală în publicaţia „Corriere della Sera” (din 1948). Laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1975).
• 1990 A încetat din viaţă Alberto MORAVIA (n.1907), scriitor italian. A scris romane, ilustrând alienarea modernă (Agostino, 1944; Plictisul, 1960) şi nuvele realiste (Povestiri romane, 1954/1959) etc.

• 1992 S-a stins din viaţă Anthony PERKINS (n.1932), actor american de teatru şi film. S-a impus magistral pe Broadway. A debutat pe ecran în filmul Actriţa (1953). A reuşit să exprime o gamă impresionantă de stări sufleteşti, mai ales în filmele: Ultimul ţărm (1959), Psihoză (1960) şi Vă place Brahms (1961).
• 2003 A murit JOHNNY CASH, cântăreţ american de muzică country şi rock (n.26.II.1932)