Ascultă Radio România Iași Live

Marin Preda: „Prin gândire putem descoperi noi lumina”…

Marin Preda: „Prin gândire putem descoperi noi lumina”…

Publicat de Nicolae Tomescu, 4 august 2021, 10:20

Sunt oameni şi opere care servesc drept model de perfecțiune. După cum sensul cuvântului clasic priveşte ceea ce este scris după canoanele obișnuite, tradiționale… nu atât ce concentrează caracteristicile (bune sau rele ale) unui lucru, ale unei acțiuni, ale unei situații etc., cât ceva/cineva de mare valoare, a cărui operă își păstrează importanța, rămâne în patrimoniul cultural al unui popor sau al lumii…

Marin Preda s-a născut[1] pe 5 august 1922, în comuna Siliştea-Gumeşti/plasa Balaci/judeţul Teleorman. Și-a petrecut copilăria într-o familie numeroasă[2]. În septembrie 1929, învăţătorul Ionel Teodorescu îl înscrie pe Marin Preda în clasa I, însă tatăl, care își dăduse copiii la şcoală numai de la vârsta de 8 ani, nu l-a lăsat pe Marin să frecventeze cursurile[3]; la fel ca în multe alte familii de la ţară, copilul participa şi la treburi gospodăreşti (păzitul vitelor, munca la câmp), ceea ce a făcut ca în primele clase să absenteze, adesea; se dovedeşte, însă, printre elevii cei mai buni din seria sa, obţinând premiul cu coroniţă[4]; 1933-1934 (clasa a IV-a) a fost unul dintre cei mai grei ani din viaţa şcolarului – tatăl nu-i mai putea cumpăra cărţi şi se îmbolnăvise de malarie; învăţătorul i-a arătat bunăvoinţă, l-a ajutat să termine anul şcolar şi-i împrumuta cărţi[5]; între 1934-1937, Preda a urmat clasele V-VII[6], avându-l ca învăţător pe Ion Georgescu din Balaci[7] (un sat vecin)…

În aprilie 1942, debuta, în ziarul „Timpul” (la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu), cu schiţa Părlitu. Debutul de la 20 de ani i-a dat încredere, publicând, în continuare, schiţele şi povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp. Părăsind postul de corector la „Timpul”, era angajat, pentru scurt timp, funcţionar la „Institutul de statistică”. La recomandarea lui Eugen Lovinescu, poetul Ion Vinea l-a desemnat secretar de redacţie la „Evenimentul zilei”. În 1943, martie, i-a apărut Colina – în ziarul „Vremea războiului”. În aprilie, același an, „Evenimentul zilei” publica schiţa Rotila. A luat parte la câteva şedinţe ale cenaclului „Sburătorul”, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela Calul a produs, asupra celor prezenţi, o impresie vie, stârnind încântarea lui Dinu Nicodin (care intră în posesia manuscrisului prin plata unei mari sume de bani); nuvela a fost inclusă volumului său de debut din 1948Întâlnirea din pământuriîn nuvela care oferă titlul volumului, criticii l-au recunoscut, imediat, pe tatăl autorului (acesta apărea cu nume schimbat în Moromeţii); nuvela fusese construită pornind de la tehnicamuştei de pe perete” (o naraţiune perfect obiectivată, behavioristă, folosită în epocă de Albert Camus, William Faulkner, mai târziu de Truman Capote). /Anton Holban, în nuvela Chinuri, poate fi considerat un precursor al lui Marin Preda din literatura română./

Între 1943-1945, a fost luat în armată, experienţă descrisă în operele de mai târziu, în romanele Viaţa ca o pradă şi Delirul. În 1945, devenea corector la ziarul „România liberă”, iar, din 1952, redactor la revista „Viaţa românească”. În 1956, a primit „Premiul de Stat” pentru romanul Moromeţii. Un an mai târziu, în 1957, scriitorul a plecat în Vietnam, într-o excursie; la întoarcere, se oprea la Beijing. În 1954, se căsătorea cu poeta Aurora Cornea; scrisorile de dragoste trimise poetei au fost publicate postum; au divorţat în 1959. S-a recăsătorit cu Eta Vexler (ulterior, a emigrat în Franţa/la începutul anilor ’70 ai secolului al XX-lea); cu cea de-a treia soţie, Elena, a avut doi fii: Nicolae şi Alexandru.

Între 1960-1961, a citit marii romancieri ai lumii. Era fascinat de William Faulkner (proza lui Preda are evidente afinităţi cu opera prozatorului american). În 1965, traducea, împreună cu soţia (Eta), romanul Ciuma de Albert Camus. În 1968, a fost ales vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, în 1970 devenea director al edituriiCartea Românească” (pe care o va conduce până la moartea sa fulgerătoare, din 1980). În 1970, a tradus – în colaborare cu Nicolae Gane – romanul Demonii al lui Fiodor Dostoievski. 

Romanul său Marele singuratic primeşte premiul Uniunii Scriitorilor/1971. În 1974, era ales membru corespondent al Academiei Române. În 1976, îi apărea ediţia a doua a romanului Marele singuratic iar, în 1977, a publicat Viaţa ca o pradă  roman autobiografic care are drept temă principală cristalizarea conştiinţei unui artist. În 1980, la editura pe care o conducea, i-a apărut ultimul său romanCel mai iubit dintre pământeni; o lună mai târziu va fi ales deputat în Marea Adunare Naţională; a locuit în Bucureşti, între 1975-1980. În ultimii cinci ani de viaţă a fost mentor şi prieten literar al lui Cezar Ivănescu

A murit (noaptea de 15 spre 16 mai 1980) în vila de creaţie a scriitorilor de la „Palatul Mogoşoaia”. Elena, ultima dintre soții, a recunoscut (în interviurile acordate după decesul lui Preda) că marele scriitor avusese presentimentul că va muri. Aurora Cornea, marea iubire a prozatorului, mărturisea că, văzând fotografiile cu cadavrul lui Preda, nu s-a putut abţine să nu se întrebe dacă nu cumva a fost asasinat. Alexandru (Sae) Preda, fratele scriitorului, crede că Marin Preda a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS „ar fi dispărut”; familia, convinsă că moartea fulgerătoare avea o legătură cu publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni, considera că „dispariţia” a survenit în condiţii oculte; potrivit raportului medico-legal, „moartea lui Marin Preda a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condiţiile unei come etilice”…

[1] Fiu al Joiţei Preda și al lui Tudor Călăraşu, „de profesie plugar”; copilul purta numele mamei, deoarece părinţii nu încheiaseră o căsătorie legală (numai astfel, Joiţa Preda putea primi pensie ca văduvă de război); Joiţa venea cu două fete din prima căsătorie – Măria, poreclită Alboaica după numele bărbatului şi Miţa sau Tita; Tudor Călăraşu avea şi el trei băieţi cu prima soţie care-i murise: Ilie (Paraschiv), Gheorghe (Achim) şi Ion (Nilă); în familia celor doi soţi s-au mai născut Ilinca, Marin şi Alexandru (Sae)…

[2] În pofida celor două loturi de pământ, „primite la împroprietărire”, familia nu era lipsită de griji…

[3] Anul următor a fost reînscris în clasa I, la Şcoala primară din satul natal…

[4] Scenă evocată în Moromeţii

[5] „«Când nu găseşte cărţi noi în sat, merge să împrumute în comunele vecine»; «Cum adică» – exclamă odată tatăl surprins – «să faci treizeci de kilometri până la Recea, după o carte, domnule?! Dar ce, e aurită? Şi să-l fi pus la o treabă mai mică decât asta, ar fi ieşit gălăgie mare…»”… Cu rugăminţi repetate şi insistenţe, Marin Preda a obţinut de la mamă promisiunea că îl va convinge pe tatăl său să-l dea la „şcoala de învăţători”…

[6] Termina clasa a VII-a cu media generală 9,78; examenul pentru obţinerea certificatului de absolvire a şapte clase l-a susţinut la Şcoala de centru din Ciolăneşti (o comună la zece kilometri distanţă de Siliştea-Gumeşti); la 18 iunie, i se elibera certificatul nr. 71 de absolvire a şapte clase primare, cu media generală pe obiecte 9,15…

[7] Dascălul îşi va reaminti, la bătrâneţe, că elevul Marin Preda „era un visător în clasă” dar „se descurca bine, la scris”, la o temă dată despre Unirea Principatelor făcând o „lucrare senzaţională”…

Etichete:
#InfoEconomic: Profesor universitar doctor Cristian Popescu, despre efectele lipsei unui plan național de redresare: „în momentul în care se sistează finanțarea pe fonduri europene, imediat apare și o creștere mai puternică a riscului de țară”
Life miercuri, 18 iunie 2025, 16:33

#InfoEconomic: Profesor universitar doctor Cristian Popescu, despre efectele lipsei unui plan național de redresare: „în momentul în care se sistează finanțarea pe fonduri europene, imediat apare și o creștere mai puternică a riscului de țară”

Este a doua jumătate a lunii iunie, problemele de ordin economic ale României persistă și se adâncesc pe fondul lipsei unor măsuri clare....

#InfoEconomic: Profesor universitar doctor Cristian Popescu, despre efectele lipsei unui plan național de redresare: „în momentul în care se sistează finanțarea pe fonduri europene, imediat apare și o creștere mai puternică a riscului de țară”
(AUDIO/FOTO) Coregraful Fabio Crestale (Franța): Dansul contemporan are aici o energie cu totul diferită față de ceea ce întâlnesc, de obicei, în Franța sau în Italia
Life marți, 17 iunie 2025, 17:03

(AUDIO/FOTO) Coregraful Fabio Crestale (Franța): Dansul contemporan are aici o energie cu totul diferită față de ceea ce întâlnesc, de obicei, în Franța sau în Italia

Ne-am luat rămas bun, de la D.A.M.5, săptămâna dansului contemporan la Iași lasă în urmă, ca de obicei nostalgie și dorința de a repeta...

(AUDIO/FOTO) Coregraful Fabio Crestale (Franța): Dansul contemporan are aici o energie cu totul diferită față de ceea ce întâlnesc, de obicei, în Franța sau în Italia
(AUDIO) Valentina Temussi (Institutul de Arte din Barcelona): Teatrul fizic înseamnă a spune o poveste și a o face accesibilă prin mai multe mijloace
Life duminică, 15 iunie 2025, 13:28

(AUDIO) Valentina Temussi (Institutul de Arte din Barcelona): Teatrul fizic înseamnă a spune o poveste și a o face accesibilă prin mai multe mijloace

Festivalul „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, prin Programul de Studii...

(AUDIO) Valentina Temussi (Institutul de Arte din Barcelona): Teatrul fizic înseamnă a spune o poveste și a o face accesibilă prin mai multe mijloace
(AUDIO/FOTO) „Take a seat” la D.A.M. 5
Life sâmbătă, 14 iunie 2025, 10:51

(AUDIO/FOTO) „Take a seat” la D.A.M. 5

Festivalul „Dans, Artă, Multidiscuplinaritate” aduce în fața publicului, din ce în ce mai numeros și mai interesat de dansul contemporan,...

(AUDIO/FOTO) „Take a seat” la D.A.M. 5
Life vineri, 13 iunie 2025, 12:17

#StareaEducației (INTERVIU) Doi elevi din Iași calificați în lotul lărgit pentru a participa la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială. ”Fiind un domeniu atât de nou, dar mai ales ca subiect academic, resursele sunt foarte limitate și cred că asta este cea mai mare problemă pe care o întâmpinăm în pregătirea noastră.”

A doua ediție a Olimpiadei Naționale de Inteligență Artificială a avut loc în luna mai, o competiție dedicată elevilor pasionați de noile...

#StareaEducației (INTERVIU) Doi elevi din Iași calificați în lotul lărgit pentru a participa la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială. ”Fiind un domeniu atât de nou, dar mai ales ca subiect academic, resursele sunt foarte limitate și cred că asta este cea mai mare problemă pe care o întâmpinăm în pregătirea noastră.”
Life luni, 9 iunie 2025, 14:16

Începe săptămâna dansului contemporan la Iași: „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, D.A.M.5 – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE Iași

Diseară, la ora 20,00, va avea loc, în grădina interioară a Palatului Culturii din Iași, deschiderea ediției a V-a Festivalului „Dans, Artă,...

Începe săptămâna dansului contemporan la Iași: „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, D.A.M.5 – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE Iași
Life duminică, 8 iunie 2025, 15:43

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

Festivalul Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”, de la Suceava, s-a încheiat, după o săptămână plină de evenimente care a adus...

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”
Life sâmbătă, 7 iunie 2025, 15:39

Stella Ghervas (Universitatea din California, Los Angeles): România poate juca un rol de punte în regiunea Mării Negre, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene și al NATO, dar și de vecin istoric al spațiului pontic

Zilele acestea, s-a desfășurat cea de-a șasea ediție a „Conferinței Anuale a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, instituție a...

Stella Ghervas (Universitatea din California, Los Angeles): România poate juca un rol de punte în regiunea Mării Negre, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene și al NATO, dar și de vecin istoric al spațiului pontic