Ziua mondială a refugiatului. Aproape jumătate dintre copiii ucraineni aflați în România se tem de viitor, iar 25% suferă de singurătate

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 iunie 2025, 10:49

Ziua mondială a refugiatului

Aproape jumătate dintre copiii ucraineni aflați în România se tem de viitor, iar 25% suferă de singurătate sau tulburări de somn. Copii din Fâșia Gaza, unii cu afecțiuni oncologice, au fost incluși în programul Salvați Copiii România

• 1 din 5 copii ucraineni aflați în România a fost expus marginalizării, în spațiile publice sau la școală;
• În afară de copiii ucraineni, dintre cele 321 de cereri oficiale de azil depuse în primele luni ale anului 2025, o treime (103) au fost înregistrate în numele unor copii provenind din Autoritatea Palestiniană în Palestina, Siria, Camerun și Irak.

Maryam, fetiță de 6 ani din Palestina: „Când va crește, va deschide un restaurant și ne va cânta melodiile ei preferate. Este o fetiță veselă, integrată în grădinița Salvați Copiii, iar familia a reușit să acceseze servicii medicale și educaționale.”

București, 20 iunie 2025 – O anchetă a Salvați Copiii România realizată în rândul copiilor dislocați din Ucraina în țara noastră arată că 6 din 10 copii declară că au o rețea de sprijin redusă, limitată la o singură persoană și doar 38% se simt parte a comunității locale, sentimentul de apartenență fiind mai scăzut la adolescenți. De Ziua Mondială a Refugiatului, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra riscurilor reale cu care se confruntă copiii dislocați din țările lor– de la acces limitat la educație, la izolare socială și lipsa unei rețele de sprijin – și subliniază necesitatea unui program național de integrare, adaptat nevoilor reale ale familiilor și coordonat eficient între instituțiile publice, societatea civilă și comunitățile locale. Majoritatea copiilor ucraineni (59%) și-ar dori să se întoarcă într-o zi în Ucraina, însă dorința de revenire scade odată cu vârsta – de la 65% în rândul celor mici (8–11 ani), la doar 45% în rândul adolescenților (15–17 ani).

Nevoile reale ale copiilor refugiați din Ucraina – rezultatele consultării naționale

În perioada 28 mai – 13 iunie 2025, Salvați Copiii a desfășurat o consultare națională în rândul a 355 de copii ucraineni refugiați (cu vârste între 8 și 17 ani), din București, Iași, Suceava, Galați, Baia Mare și Constanța. Rezultatele relevă obstacole sistemice și vulnerabilități emoționale acute:

• 52% dintre copii nu au frecventat cu regularitate școala românească în ultimele 3 luni. Participarea scade dramatic în cazul adolescenților (doar 35% dintre cei de 15–17 ani merg regulat la școală);
• doar 1 din 2 copii intenționează să se înscrie la școală în România în următorul an școlar;
• 1 din 5 copii a fost expus marginalizării, în spațiile publice sau la școală;
• 43% dintre copii se tem de viitor, iar 25% suferă de singurătate sau tulburări de somn;
• doar 8% indică profesorii ca persoane de sprijin, în timp ce 91% se bazează doar pe părinți;
• 6 din 10 copii declară că au o rețea de sprijin redusă, limitată la o singură persoană;
• doar 38% se simt parte a comunității locale, sentimentul de apartenență fiind mai scăzut la adolescenți;
• Majoritatea copiilor (59%) și-ar dori să se întoarcă într-o zi în Ucraina, însă dorința de revenire scade odată cu vârsta – de la 65% în rândul celor mici (8–11 ani), la doar 45% în rândul adolescenților (15–17 ani). Totodată, aproape jumătate dintre copii se tem de întoarcere, invocând riscuri legate de siguranță (48%) și schimbările dramatice suferite de țară (45%). Un sfert dintre respondenți (27%) nu știu dacă își mai doresc să revină acasă.

Salvați Copiii România solicită autorităților:

• adoptarea unui cadru instituțional coerent pentru integrare, care să înceapă de la momentul sosirii;
• alocarea de fonduri dedicate pentru servicii educaționale, de sănătate și suport psihologic pentru copiii refugiați;
• crearea unui mecanism interinstituțional de colaborare între autorități, ONG-uri și comunități;

„Copiii care fug din calea războiului sau a conflictelor nu pot aștepta. Ei au nevoie de sprijin imediat – acces la educație, servicii medicale, protecție și sprijin psihologic. Integrarea nu se întâmplă spontan, ci trebuie susținută printr-un program real, adaptat nevoilor și coordonat între instituții. Doar astfel putem preveni marginalizarea și trauma pe termen lung”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Vocea familiilor refugiate: povești reale, nevoi reale

Alla, mamă a doi copii din Sloviansk (Ucraina), povestește despre începuturile grele ale integrării în România:

„Am plecat sub bombardamente, cu o singură valiză. Fiica mea merge acum la școală și participă la activitățile Salvați Copiii, fiul meu e student la Suceava. Organizația voastră a fost un far de speranță în adaptarea noastră. Mulțumim că ne-ați fost alături.”

A., băiat de 8 ani din Irak, relocat împreună cu familia sa din Grecia, participă la cursuri de limba română și activități educative:

„Îi place să joace șah și să coloreze. E mereu vesel. Participarea constantă i-a crescut încrederea în sine.”

Date de context:  În contextul evacuării medicale asumate de România, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, pentru tratarea în țara noastră a unor copii palestinieni grav bolnavi din Fâșia Gaza, Salvați Copiii a oferit sprijin umanitar direct pentru familiile acestora, aflate într-o situație extrem de vulnerabilă. În cadrul ultimelor două misiuni de evacuare, desfășurate în aprilie și mai 2025, Salvați Copiii a sprijinit 15 familii – un total de 43 de persoane (25 copii), dintre care 14 copii-pacienți, majoritatea cu afecțiuni oncologice, malformații congenitale sau răni grave. Copiii au fost însoțiți de frați, părinți sau alți membri ai familiei. Salvați Copiii, împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări, DGASMB și DGASPC Sector 2, a oferit sprijin extins: pachete de întâmpinare, îmbrăcăminte, medicamente, telefoane și tablete, consiliere, traducere, însoțire la spitale pentru internări și externări, precum și asistență pentru accesarea serviciilor publice.

Datele oficiale arată că în 2024 au fost depuse 2.466 de cereri de azil – cele mai multe solicitări au venit din Siria, Irak și Nepal, iar 21% (514) dintre acestea vizau minori. Numărul minorilor neînsoțiți a fost de 50, majoritatea provenind din Siria, Somalia și Irak.  În primele trei luni ale lui 2025 au fost depuse 321 cereri de azil, principalele țări de origine fiind Autoritatea Palestiniană în Palestina, Irak si Sudan. O treime este reprezentată de copii – 103 cereri de azil, principalele țări de origine fiind în cazul copiilor Autoritatea Palestiniană în Palestina, Siria, Camerun și Irak.

La sfârșitul lunii martie 2025, 4.839 de beneficiari ai protecției internaționale erau înregistrați cu documente valabile pe teritoriul României, dintre care 1.588 erau copii.

În ceea ce privește copiii ucraineni, în prezent, dintre cei  184.499 de cetățeni ucraineni înregistrați cu protecție temporară în România, mai bine de o treime sunt copii.