Reînfiinţarea perdelelor forestiere este susţinută de specialişti şi silvicultori

Publicat de Andreea Drilea, 8 ianuarie 2020, 16:58

Reînfiinţarea perdelelor forestiere este susţinută de specialişti şi silvicultori.

Ei spun că plantarea copacilor pe marginea şoselelor ar împiedica blocarea drumurilor în iernile cu zăpadă viscolită.

Pe timpul verii, perdelele forestiere ar putea apăra suprafeţele agricole de căldura excesivă şi ar rezolva problema prafului dus de vânt care limitează vizibilitatea.

Reporter: Adrian Lungu – Perdelele forestiere sunt eficiente mai ales împotriva viscolului, susţin silvicultorii.

Dănuţ Fogoş: inginer: Sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători sau pentru ameliorarea climatică. În principal, rolul lor este pentru protecţia terenurilor agricole, pot avea rol antierozional, pot fi pentru protecţia căilor de comunicaţii şi de transport, pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale.

Reporter: România dispunea de perdele forestiere, mai ales înainte de 1990.

Mircea Lăncrăjean: Noi am avut în România chiar Institute de Cercetări specializate pe această temă, E adevărat că atunci se implicau şi proprietarii de pământuri. Aceste perdele de protecţie care, în afară de faptul că protejează, fac să nu fie necesară irigaţia. Putem face perdele de protecţie şi din arbori şi arbuşti forestieri, dar putem face perdele de protecţie şi din pomi fructiferi.

Reporter: Oare în câţi ani devine eficientă o astfel de perdea, domnule inginer?

Mircea Lăncrăjean: Salcâmul alb sau acăţul, cum se mai numeşte în unele zone ale ţării, practic, în trei ani de zile ajunge la peste doi metri înălţime şi atunci deja este eficient.

Reporter: Asemenea amenajări forestiere sunt utile nu doar în zona drumurilor judeţene, ci şi lângă autostrăzi, mai ales acolo unde nu există păduri.

(Rador/FOTO radioiasi.ro)