Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României pe legea privind comercializarea produselor agroalimentare

Publicat de , 15 februarie 2017, 16:22

Comisia Europeană (CE) a lansat proceduri de infrigement împotriva României și Ungariei în privința comerțului cu amănuntul al produselor agricole și alimentare, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

CE a decis miercuri să trimită scrisori de somație României și Ungariei pe motiv că reglementările lor naționale privind comerțul cu amănuntul al produsele agricole și alimentare nu corespund legislației UE.

În România, se solicită marilor retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produsele agricole și alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulații a bunurilor.

Aceeași lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricționând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Conform reglementărilor UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică.

Nici Ungaria și nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan național sunt justificate și proporționate.

Autoritățile ungare și române au două luni la dispoziție pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE.

În Ungaria, o nouă lege obligă retailerii să aplice aceeași marjă de profit produselor agricole și alimentare importate sau din producția internă, chiar dacă costul produselor importate este afectat de fluctuațiile de curs valutar.

Aceasta ar putea descuraja vânzarea produselor agricole și alimentare importate comparativ cu cele din producția internă.

Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorările privind principiul liberei circulații a bunurilor (Articolul 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Deși retailerii au avertizat de nenumărate ori că acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalți actori din piață, inclusiv autoritățile, au lăudat beneficiile aduse producătorilor, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an.

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, anunța în luna noiembrie 2016 că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporția de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt.

Federația Pro Agro a exprimat, de asemenea, îngrijorare față de poziția Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important.

De asemenea, Federația Pro Agro susținea că au existat presiuni și s-a făcut lobby pentru modificarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, iar ultimele ipoteze lansate au fost de „de natură a ne îngrijora”, având în vedere că există sincope mari de comunicare atât la nivel intern, cât și în raport cu forul european în tratarea acestui subiect.

Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos și au susținut revizuirea cât mai rapidă a legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece „nu a adus nimic bun nimănui” și, pe lângă riscul de infringement și apariția altor vulnerabilități legale, a produs și „masive bulversări în piață”.

La mijlocul lunii decembrie, MADR a publicat pe site un proiect privind normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue și neclare, recomandând însă reprezentanților hypermarket-urilor, precum și celorlalți factori interesați, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menționat.

„După primirea acestora, reprezentanții MADR le vor centraliza și analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanțul agroalimentar”, preciza MADR într-un comunicat transmis la acea vreme.

(agerpres/ FOTO ziuanews.ro)