Ascultă Radio România Iași Live

România, condamnată din nou la CEDO – are de plătit 832.500 euro către 81 de victime ale Revoluţiei

Publicat de Lucian Bălănuţă, 27 ianuarie 2015, 13:32

România a fost condamnată din nou de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nesoluţionarea „dosarului Revoluţiei”, având de plătit de această dată suma de 832.500 euro către 81 de persoane.

CEDO a dat marţi o decizie privind plângerile înaintate de 81 de reclamanţi, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaţiilor contra regimului comunist care au început pe 21 decembrie 1989 la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Anchetarea actelor de represiune în oraşele în care au avut loc, mai puţin Timişoara, este încă în curs, notează curtea.

Reclamanţii s-au plâns că autorităţile competente nu au realizat o anchetă eficientă privind moartea apropiaţilor lor şi relele tratamente la care aceştia sau ei înşişi au fost supuşi în timpul manifestaţiilor.

Ionel Hrior, militar care a fost împuşcat la Bucureşti, a cerut suma de 498.000 de euro, iar Adriana Palcău, rănită şi ea prin împuşcare la Timişoara în 24 decembrie 1989, a cerut 60.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Cristian George Surdu, Claudia Elena Opriş şi Valeria Jurcă, fiul, fiica şi respectiv văduva unei victime a Revoluţiei, împuşcată la Braşov, au cerut câte 15.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral şi câte 4.000 de euro ca daune materiale pentru pierderea pensiei alimentare pe care tatăl şi respectiv soţul le-ar fi plătit-o.

Ceilalţi 76 de reclamanţi au cerut fiecare câte 100.000 de euro cu titlul de prejudiciu material şi 100.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral.

Guvernul român s-a apărat arătând că „dosarul Revoluţiei” este un caz complex, având la bază „un eveniment politic delicat”, durata anchetei putând fi explicată prin dificultatea de a stabili faptele, date fiind printre altele numărul mare de persoane implicate şi miza politică şi socială a acestui dosar. Reprezentanţii Guvernului au mai arătat că în contextul în care au avut loc respectivele manifestaţii folosirea forţei armate părea legitimă, că pe atunci România nu ratificase Convenţia europeană a drepturilor omului şi că se afla sub dictatură de peste 40 de ani.

Judecătorii CEDO a fost de acord cu Guvernul privind complexitatea cazului, însă au considerat că acest aspect, ca şi miza politică şi socială invocată, nu justifică o întindere atât de mare a investigaţiilor. Dimpotrivă, importanţa acestui dosar pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze autorităţile române să se ocupe de el cu celeritate, dat fiind că trecerea timpului este de natură să dăuneze anchetei, dar şi să compromită definitiv şansele sale de a fi dusă la bun sfârşit, se arată în decizia curţii.

CEDO a considerat că au fost încălcate articolele 2 şi 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, privind dreptul la viaţă şi respectiv interzicerea torturii, invocate de reclamanţi.

Curtea a decis să acorde câte 15.000 de euro fiecărui reclamant în cazul căruia a constatat încălcarea dreptului la viaţă, fiind vorba de 30 dintre petenţi, şi câte 7.500 de euro celor în cazul cărora s-a aplicat articolul 3 din Convenţie (ceilalţi 51). Astfel, suma pe care statul român trebuie să o plătească celor 81 de reclamanţi este de 832.500 de euro, la care se adaugă 1.500 de euro cheltuieli de judecată pentru Jurcă, Opriş şi Surdu, care au făcut dovada acestor cheltuieli.

Mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca au rămas nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara. În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001, procurorul general al României Joiţa Tănase a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest. În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Decizia de marţi a CEDO urmează altora prin care foşti revoluţionari au fost despăgubiţi, pentru modul de desfăşurare a anchetei în cauza cunoscută ca „dosarul Revoluţiei”.

În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia „21 Decembrie” şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în „dosarul Revoluţiei”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.

În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţia din decembrie 1989, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

(mediafax.ro/ FOTO adevarul.ro)

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”