Ascultă Radio România Iași Live

(AUDIO/FOTO/VIDEO) Borderline Art Space Iași: COLABORATORY – de la rezidențe artistice la expoziție

(AUDIO/FOTO/VIDEO) Borderline Art Space Iași: COLABORATORY – de la rezidențe artistice la expoziție

Publicat de isoreanu, 29 aprilie 2021, 14:08

După această perioadă de restricții dictate de pandemie, ne putem bucura, respectând regulile făcute să ne protejeze, de evenimente care ne-au lipsit foarte mult. Borderline Art Space din Iași este, din nou, la dispoziția iubitorilor de artă contemporană. Un material de Ioana Soreanu.

Până pe 27 mai, este deschisă expoziția Colaboratory, un proiect al Centrului Cultural German și al Borderline Art Space. Este, de fapt, un proiect desfășurat de toate Centrele Culturale Germane din România și Republica Moldova, sub coordonarea Institutului Goethe din București, proiect care reunește rezidențe artistice realizate în tandem de artiști din Germania și artiști din România și Republica Moldova.

Directorul Borderline Art Space, George Pleșu: Instalația realizată de scriitorul ieșean Florin Lăzărescu în colaborare cu artistul german Dawid Liftinger este bazată pe cuvânt și imagine într-o completare care creează emoții.

George Pleșu: Este un proiect salutar, făcut într-un timp record, aș putea spune, de Institutul Goethe împreună cu centrele culturale germane din România și Republica Moldova în sensul în care, anticipând impactul pandemiei asupra sectorului cultural independent, asupra artiștilor în general, rețeaua s-a mobilizat și a lansat o serie de rezidențe virtuale digitale care au implicat selectarea unui artist din Germania și a unui corespondent din România sau Republica Moldova. Am făcut parte din juriul de la Iași, am avut în față portofoliul artiștilor germani. La fel, fiecare oraș avea un număr de aplicanți din orașul respectiv. Am făcut, cred, o selecție foarte interesantă și ne bucurăm cu atât mai mult cu cât materializarea proiectului la care au lucrat Dawid Liftinger împreună cu Florin Lăzărescu poate fi văzută, timp de o lună, la Iași. Este o instalație bazată pe lumină și pe cuvânt, să zic așa, pe puterea cuvintelor care creează senzații și o ușoară alterare de percepție. Nu spun mai multe, vă fac curioși dacă vreți să veniți să vedeți despre ce este vorba. Împreună cu această instalație, noi proiectăm și șase lucrări de artă video care reprezintă rezultatul rezidențelor din celelalte orașe.

 

 

Directorul Centrului Cultural German din Iași, Alexander Rubel, a explicat că un scop important al proiectului prezentat și la Iași este acela de a sprijini artiștii independenți a căror activitate a fost grav afectată de pandemie.

Alexander Rubel: Ideea acestui proiect este rezultatul unui brainstorming al colegilor mei cu mine, adică, rețeaua centrelor culturale germane din România conduse, într-un fel, de Institutul Goethe, organizația mamă care e la București. Și, asta a fost cumva reacția noastră, să facem ceva în pandemie și, de fapt, proiectul și realizarea proiectului în concept și, într-un fel, în rezultat, este din anul trecut, din 2020, când a fost și rezidența asta virtuală. Și, am invitat artiști români și germani care au fost selecționați prin centrele culturale și partenerii lor de specialitate, în cazul nostru Borderline Art Space, și am ales, dacă vreți așa… “cupluri” artistice care s-au armonizat foarte bine, cum se poate vedea și în celelalte contribuții video nu numai în contribuția de la Iași care, pe de altă parte, a făcut și ravagii în lume, că toată lumea a fost foarte încântată de proiectul nostru, în ghilimele, și chiar pot să spun că trebuia să renunț la premieră pentru că colegii din alte orașe, mai ales din Brașov, ne-au rugat, ne-au implorat în genunchi să le dăm voie să arate înainte de noi. Puteam și noi să facem anul trecut ceva, dar noi am insistat să fie vizibil fizic, adică, să se poată intra în sală. Ați văzut că dacă nu intri în sală, de văzut la poză sau la filmuleț e altceva. Dacă tu stai în camera asta obscură, atunci e alt efect și, din cauza asta, am așteptat atât de mult până când ne-a dat voie background-ul pandemic să lansăm acest proiect fizic, personal, cu public, bineînțeles, limitat, cum se cade, dar așa am reușit, datorită și parteneriatului nostru cu Borderline Art Space.

Ioana Soreanu: Prin acest proiect, sunt sprijiniți artiștii independenți care au avut foarte mult de suferit mai ales la noi, în România. Oricum, ei au un statut destul de…

Alexander Rubel: Precar, da.

Ioana Soreanu:  Precar. Pandemia i-a lovit destul de tare pe artiștii independenți la noi.

Alexander Rubel: În toată lumea, în toată lumea. Și, chiar ăsta a fost un alt scop al acestui proiect: într-un fel, să ajutăm, nu ca pomană, noi am sprijinit sectorul ăsta independent. Dar, pe de altă parte, putea să se înscrie și cineva care are un job permanent. Bun, cam rar în domeniul ăsta de arte plastice, dar noi am ales, bineînțeles, cel mai bun proiect, ăsta era scopul. Dar, într-adevăr, am nimerit artiști independenți și suntem bucuroși, dacă putem, în perioada asta, mai grea, să întindem și mâna lor.

 

 

Pandemia a adus multe schimbări în viața artiștilor. Unele în bine. Scriitorii, de exemplu, s-au aplecat mai mult asupra scrisului. Pe de altă parte, artiștii care au un contact direct cu publicul au suferit din cauza faptului că nu și-au putut desfășura activitatea.

Florin Lăzărescu: Sunt foarte multe schimbări, dar așa… la o primă mână, în pandemie, am scris un roman și cumva, e coadă la editură. Adică (râde),  mai toți scriitorii din România au scris câte o carte. Iată o schimbare în bine, nu neapărat în rău. Foarte multă lume a avut poate mintea mai limpede să scrie. De obicei, scriitorii mai au… adică, nu trăiești din scris, foarte puțini scriitori trăiesc doar din scris, și au un job și jobul ăla a intrat un pic pe stand by și atunci, lumea s-a mai putut apuca și de scris. Proiectul ăsta de rezidențe al Centrului Cultural German e și un sprijin că au fost și niște bani pentru artiști. Iată un proiect pe care nu l-am văzut la autoritățile din România. Au fost ultimii pe listă artiștii sprijiniți și au fost foarte loviți. Nu neapărat noi, scriitorii, iată, spuneam, noi am profitat și am scris, dar mă gândesc la actorii de teatru care efectiv își ies din formă, nu au mai avut șansa să joace.

 

Proiectul care reprezintă Iașul, instalația realizată de artistul german Dawid Liftinger și de scriitorul Florin Lăzărescu, a fost creată în jurul unui text intitulat „Biscuiți răsunând într-o gentuță de tablă”. Imaginea potențează cuvintele. Este povestea visurilor noastre întrerupte abrupt de realitate.

Florin Lăzărescu: Eu m-am întâlnit online, evident, cu colegul meu Dawid, Dawid Liftinger, austriac german, trăiește acum în Germania, de origine austriac. Ne-am înțeles foarte bine, a fost ca și cum ne-am fi știut de-o viață. Nu știu, cred că am avut vreo patru-cinci întâlniri, am vorbit câte două-trei ore pe online, am vehiculat foarte multe idei și am căzut de acord asupra unui text de-al meu, eu am propus mai multe, care vorbește despre momentele alea din viața noastră după care realizezi că lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Gen, din copilărie când, nu știu, tu crezi că o să fii într-o zi Superman sau mușchetar și, la un moment dat, crești atât de mult încât îți dai seama că e o tâmpenie, că n-o să ajungi asta. Textul meu e despre momentele astea în viață, începând cu copilăria, dar până în prezent. Gen, când tot te speli pe față și zici “vai, ce obosit sunt perioada asta” că vezi niște cearcăne și pe urmă, îți dai seama că o să rămână toată viața acolo că nu-i de la oboseala ultimelor zile ci, pur și simplu, că ai îmbătrânit. Deci, vorbește despre revelațiile astea pe care le ai de-a lungul vieții și, până la urmă, implicit, nu avem cuvântul pandemie, și pandemia e un asemenea moment din care lucrurile nu vor mai fi la fel.

Ioana Soreanu: Cum susține imaginea cuvântul? Pentru că și despre asta este acest proiect.

Florin Lăzărescu: În primul rând, mă bucur, am văzut acum, pentru prima dată instalația. Ea e gata de foarte multă vreme, nu am putut să o expunem. În primul rând, e amețitoare chiar la sensul propriu (râde), pentru că efectiv e o senzație incredibilă, simți că se ridică camera, efectul ăsta fizic pe care-l produce mi se pare grozav. El fiind și un artist digital, puteam să ne jucăm pe video, eu fiind scenarist… adică, ne era foarte ușor și primul lucru la îndemână era să facem un proiect video. Dar, am ținut foarte mult să facem ceva fizic. Adică, să presupună prezența fizică și, iată, și o reacție organică, să zic așa, la instalație, care-i foarte greu de povestit. E un cilindru de trei metri înălțime prin interiorul căruia se mișcă un motor cu lumini și proiectează textul tăiat în cilindru, îl proiectează pe perete. E greu de povestit, chiar trebuie văzut. Eu cred că e o experiență senzațională, cel puțin, eu știam cumva la ce să m-aștept, dar nu chiar așa. Pentru că una e să vezi o simulare pe calculator, ceea ce am văzut și știam foarte bine, și alta e să vii fizic și să experimentezi asta.

 

 

 

 

(Radio Iași/Ioana Soreanu)

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”
Life luni, 26 ianuarie 2026, 09:16

#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”

Liceul Teoretic ”Ion Neculce” din Iași se numără printre unitățile de învățământ care au decis să participe la Programul Național de...

#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”
#StareaEducației (INTERVIU) ”Teatrul trece Bacul”: literatura canonică, redescoperită prin scenă. Oltița Cântec, teatrolog: ”Nu trebuie să ne temem să abordăm, în maniere dezinhibate, mai puțin didactice, mai puțin academice, marii noștri autori, dar cu respect pentru stilul și spiritul operei”
Life vineri, 23 ianuarie 2026, 10:28

#StareaEducației (INTERVIU) ”Teatrul trece Bacul”: literatura canonică, redescoperită prin scenă. Oltița Cântec, teatrolog: ”Nu trebuie să ne temem să abordăm, în maniere dezinhibate, mai puțin didactice, mai puțin academice, marii noștri autori, dar cu respect pentru stilul și spiritul operei”

Teatrul Luceafărul din Iași propune, în această perioadă, o formă inedită de apropiere între scenă și școală, prin proiectul Teatrul...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Teatrul trece Bacul”: literatura canonică, redescoperită prin scenă. Oltița Cântec, teatrolog: ”Nu trebuie să ne temem să abordăm, în maniere dezinhibate, mai puțin didactice, mai puțin academice, marii noștri autori, dar cu respect pentru stilul și spiritul operei”
#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online
Life miercuri, 21 ianuarie 2026, 09:33

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online

Cu peste 14 ani de experiență la catedră, Delia Ambrosie este unul dintre profesorii de limba și literatura română care au ales un drum...

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online
#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”
Life vineri, 16 ianuarie 2026, 18:22

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”

Ministerul Educației a lansat, în această săptămână, apelul pentru înscrierea școlilor care doresc să participe la pilotarea standardelor...

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”
Life miercuri, 14 ianuarie 2026, 11:04

#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”

Ministerul Educației a aprobat, la finalul anului trecut, introducerea a două noi discipline opționale de gimnaziu, incluse în curriculum la...

#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.