Ascultă Radio România Iași Live

(AUDIO/FOTO/VIDEO) Borderline Art Space Iași: COLABORATORY – de la rezidențe artistice la expoziție

(AUDIO/FOTO/VIDEO) Borderline Art Space Iași: COLABORATORY – de la rezidențe artistice la expoziție

Publicat de isoreanu, 29 aprilie 2021, 14:08

După această perioadă de restricții dictate de pandemie, ne putem bucura, respectând regulile făcute să ne protejeze, de evenimente care ne-au lipsit foarte mult. Borderline Art Space din Iași este, din nou, la dispoziția iubitorilor de artă contemporană. Un material de Ioana Soreanu.

Până pe 27 mai, este deschisă expoziția Colaboratory, un proiect al Centrului Cultural German și al Borderline Art Space. Este, de fapt, un proiect desfășurat de toate Centrele Culturale Germane din România și Republica Moldova, sub coordonarea Institutului Goethe din București, proiect care reunește rezidențe artistice realizate în tandem de artiști din Germania și artiști din România și Republica Moldova.

Directorul Borderline Art Space, George Pleșu: Instalația realizată de scriitorul ieșean Florin Lăzărescu în colaborare cu artistul german Dawid Liftinger este bazată pe cuvânt și imagine într-o completare care creează emoții.

George Pleșu: Este un proiect salutar, făcut într-un timp record, aș putea spune, de Institutul Goethe împreună cu centrele culturale germane din România și Republica Moldova în sensul în care, anticipând impactul pandemiei asupra sectorului cultural independent, asupra artiștilor în general, rețeaua s-a mobilizat și a lansat o serie de rezidențe virtuale digitale care au implicat selectarea unui artist din Germania și a unui corespondent din România sau Republica Moldova. Am făcut parte din juriul de la Iași, am avut în față portofoliul artiștilor germani. La fel, fiecare oraș avea un număr de aplicanți din orașul respectiv. Am făcut, cred, o selecție foarte interesantă și ne bucurăm cu atât mai mult cu cât materializarea proiectului la care au lucrat Dawid Liftinger împreună cu Florin Lăzărescu poate fi văzută, timp de o lună, la Iași. Este o instalație bazată pe lumină și pe cuvânt, să zic așa, pe puterea cuvintelor care creează senzații și o ușoară alterare de percepție. Nu spun mai multe, vă fac curioși dacă vreți să veniți să vedeți despre ce este vorba. Împreună cu această instalație, noi proiectăm și șase lucrări de artă video care reprezintă rezultatul rezidențelor din celelalte orașe.

 

 

Directorul Centrului Cultural German din Iași, Alexander Rubel, a explicat că un scop important al proiectului prezentat și la Iași este acela de a sprijini artiștii independenți a căror activitate a fost grav afectată de pandemie.

Alexander Rubel: Ideea acestui proiect este rezultatul unui brainstorming al colegilor mei cu mine, adică, rețeaua centrelor culturale germane din România conduse, într-un fel, de Institutul Goethe, organizația mamă care e la București. Și, asta a fost cumva reacția noastră, să facem ceva în pandemie și, de fapt, proiectul și realizarea proiectului în concept și, într-un fel, în rezultat, este din anul trecut, din 2020, când a fost și rezidența asta virtuală. Și, am invitat artiști români și germani care au fost selecționați prin centrele culturale și partenerii lor de specialitate, în cazul nostru Borderline Art Space, și am ales, dacă vreți așa… “cupluri” artistice care s-au armonizat foarte bine, cum se poate vedea și în celelalte contribuții video nu numai în contribuția de la Iași care, pe de altă parte, a făcut și ravagii în lume, că toată lumea a fost foarte încântată de proiectul nostru, în ghilimele, și chiar pot să spun că trebuia să renunț la premieră pentru că colegii din alte orașe, mai ales din Brașov, ne-au rugat, ne-au implorat în genunchi să le dăm voie să arate înainte de noi. Puteam și noi să facem anul trecut ceva, dar noi am insistat să fie vizibil fizic, adică, să se poată intra în sală. Ați văzut că dacă nu intri în sală, de văzut la poză sau la filmuleț e altceva. Dacă tu stai în camera asta obscură, atunci e alt efect și, din cauza asta, am așteptat atât de mult până când ne-a dat voie background-ul pandemic să lansăm acest proiect fizic, personal, cu public, bineînțeles, limitat, cum se cade, dar așa am reușit, datorită și parteneriatului nostru cu Borderline Art Space.

Ioana Soreanu: Prin acest proiect, sunt sprijiniți artiștii independenți care au avut foarte mult de suferit mai ales la noi, în România. Oricum, ei au un statut destul de…

Alexander Rubel: Precar, da.

Ioana Soreanu:  Precar. Pandemia i-a lovit destul de tare pe artiștii independenți la noi.

Alexander Rubel: În toată lumea, în toată lumea. Și, chiar ăsta a fost un alt scop al acestui proiect: într-un fel, să ajutăm, nu ca pomană, noi am sprijinit sectorul ăsta independent. Dar, pe de altă parte, putea să se înscrie și cineva care are un job permanent. Bun, cam rar în domeniul ăsta de arte plastice, dar noi am ales, bineînțeles, cel mai bun proiect, ăsta era scopul. Dar, într-adevăr, am nimerit artiști independenți și suntem bucuroși, dacă putem, în perioada asta, mai grea, să întindem și mâna lor.

 

 

Pandemia a adus multe schimbări în viața artiștilor. Unele în bine. Scriitorii, de exemplu, s-au aplecat mai mult asupra scrisului. Pe de altă parte, artiștii care au un contact direct cu publicul au suferit din cauza faptului că nu și-au putut desfășura activitatea.

Florin Lăzărescu: Sunt foarte multe schimbări, dar așa… la o primă mână, în pandemie, am scris un roman și cumva, e coadă la editură. Adică (râde),  mai toți scriitorii din România au scris câte o carte. Iată o schimbare în bine, nu neapărat în rău. Foarte multă lume a avut poate mintea mai limpede să scrie. De obicei, scriitorii mai au… adică, nu trăiești din scris, foarte puțini scriitori trăiesc doar din scris, și au un job și jobul ăla a intrat un pic pe stand by și atunci, lumea s-a mai putut apuca și de scris. Proiectul ăsta de rezidențe al Centrului Cultural German e și un sprijin că au fost și niște bani pentru artiști. Iată un proiect pe care nu l-am văzut la autoritățile din România. Au fost ultimii pe listă artiștii sprijiniți și au fost foarte loviți. Nu neapărat noi, scriitorii, iată, spuneam, noi am profitat și am scris, dar mă gândesc la actorii de teatru care efectiv își ies din formă, nu au mai avut șansa să joace.

 

Proiectul care reprezintă Iașul, instalația realizată de artistul german Dawid Liftinger și de scriitorul Florin Lăzărescu, a fost creată în jurul unui text intitulat „Biscuiți răsunând într-o gentuță de tablă”. Imaginea potențează cuvintele. Este povestea visurilor noastre întrerupte abrupt de realitate.

Florin Lăzărescu: Eu m-am întâlnit online, evident, cu colegul meu Dawid, Dawid Liftinger, austriac german, trăiește acum în Germania, de origine austriac. Ne-am înțeles foarte bine, a fost ca și cum ne-am fi știut de-o viață. Nu știu, cred că am avut vreo patru-cinci întâlniri, am vorbit câte două-trei ore pe online, am vehiculat foarte multe idei și am căzut de acord asupra unui text de-al meu, eu am propus mai multe, care vorbește despre momentele alea din viața noastră după care realizezi că lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Gen, din copilărie când, nu știu, tu crezi că o să fii într-o zi Superman sau mușchetar și, la un moment dat, crești atât de mult încât îți dai seama că e o tâmpenie, că n-o să ajungi asta. Textul meu e despre momentele astea în viață, începând cu copilăria, dar până în prezent. Gen, când tot te speli pe față și zici “vai, ce obosit sunt perioada asta” că vezi niște cearcăne și pe urmă, îți dai seama că o să rămână toată viața acolo că nu-i de la oboseala ultimelor zile ci, pur și simplu, că ai îmbătrânit. Deci, vorbește despre revelațiile astea pe care le ai de-a lungul vieții și, până la urmă, implicit, nu avem cuvântul pandemie, și pandemia e un asemenea moment din care lucrurile nu vor mai fi la fel.

Ioana Soreanu: Cum susține imaginea cuvântul? Pentru că și despre asta este acest proiect.

Florin Lăzărescu: În primul rând, mă bucur, am văzut acum, pentru prima dată instalația. Ea e gata de foarte multă vreme, nu am putut să o expunem. În primul rând, e amețitoare chiar la sensul propriu (râde), pentru că efectiv e o senzație incredibilă, simți că se ridică camera, efectul ăsta fizic pe care-l produce mi se pare grozav. El fiind și un artist digital, puteam să ne jucăm pe video, eu fiind scenarist… adică, ne era foarte ușor și primul lucru la îndemână era să facem un proiect video. Dar, am ținut foarte mult să facem ceva fizic. Adică, să presupună prezența fizică și, iată, și o reacție organică, să zic așa, la instalație, care-i foarte greu de povestit. E un cilindru de trei metri înălțime prin interiorul căruia se mișcă un motor cu lumini și proiectează textul tăiat în cilindru, îl proiectează pe perete. E greu de povestit, chiar trebuie văzut. Eu cred că e o experiență senzațională, cel puțin, eu știam cumva la ce să m-aștept, dar nu chiar așa. Pentru că una e să vezi o simulare pe calculator, ceea ce am văzut și știam foarte bine, și alta e să vii fizic și să experimentezi asta.

 

 

 

 

(Radio Iași/Ioana Soreanu)

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Educația media, o necesitate în școala de astăzi. Directorul CJI, Cristina Lupu: Trebuie să vorbim de educație media din momentul în care îi dăm unui copil o tabletă. Trebuie să știm cum să verificăm informația. Odată cu apariția inteligenței artificiale, școala are un rol esențial în a livra cunoștințe.
Life joi, 15 octombrie 2026, 14:00

#StareaEducației (INTERVIU) Educația media, o necesitate în școala de astăzi. Directorul CJI, Cristina Lupu: Trebuie să vorbim de educație media din momentul în care îi dăm unui copil o tabletă. Trebuie să știm cum să verificăm informația. Odată cu apariția inteligenței artificiale, școala are un rol esențial în a livra cunoștințe.

Educația media a devenit o necesitate în zilele noastre, când copiii și adolescenții își iau tot mai des informațiile de pe rețelele...

#StareaEducației (INTERVIU) Educația media, o necesitate în școala de astăzi. Directorul CJI, Cristina Lupu: Trebuie să vorbim de educație media din momentul în care îi dăm unui copil o tabletă. Trebuie să știm cum să verificăm informația. Odată cu apariția inteligenței artificiale, școala are un rol esențial în a livra cunoștințe.
#StareaEducației (INTERVIU) Prof. Carmen Ion, fondatoarea festivalului Boovie: Motivația intrinsecă, dragul de carte și de a deschide un volum pentru propria bucurie și nevoie de cunoaștere au devenit din ce în ce mai rare pentru elevi. / Noile programe școlare și manuale de limba și literatura română pentru clasa a IX-a sunt departe de ceea ce i-ar putea interesa pe copii, dar sunt departe și de capacitatea lor de a înțelege și de a asimila.
Life luni, 12 octombrie 2026, 10:12

#StareaEducației (INTERVIU) Prof. Carmen Ion, fondatoarea festivalului Boovie: Motivația intrinsecă, dragul de carte și de a deschide un volum pentru propria bucurie și nevoie de cunoaștere au devenit din ce în ce mai rare pentru elevi. / Noile programe școlare și manuale de limba și literatura română pentru clasa a IX-a sunt departe de ceea ce i-ar putea interesa pe copii, dar sunt departe și de capacitatea lor de a înțelege și de a asimila.

Lectura are nevoie de noi forme de apropiere de tineri, care sunt prinși din ce în ce mai mult de lumea digitală, atenția adolescenților fiind...

#StareaEducației (INTERVIU) Prof. Carmen Ion, fondatoarea festivalului Boovie: Motivația intrinsecă, dragul de carte și de a deschide un volum pentru propria bucurie și nevoie de cunoaștere au devenit din ce în ce mai rare pentru elevi. / Noile programe școlare și manuale de limba și literatura română pentru clasa a IX-a sunt departe de ceea ce i-ar putea interesa pe copii, dar sunt departe și de capacitatea lor de a înțelege și de a asimila.
#StareaEducației (INTERVIU) Matepolis, platforma care îi ajută pe elevi să recupereze lacunele la matematică. Profesorul Cristian Săvulescu: Antrenamentul este cheia succesului la matematică. Copilul devine foarte demotivat când nu mai știe, când acumulează lacune, iar distragerea digitală contribuie la pierderea concentrării.
Life sâmbătă, 10 octombrie 2026, 17:58

#StareaEducației (INTERVIU) Matepolis, platforma care îi ajută pe elevi să recupereze lacunele la matematică. Profesorul Cristian Săvulescu: Antrenamentul este cheia succesului la matematică. Copilul devine foarte demotivat când nu mai știe, când acumulează lacune, iar distragerea digitală contribuie la pierderea concentrării.

  Creată de profesorul de matematică Cristian Săvulescu, platforma gratuită Matepolis le oferă elevilor, de la clasa pregătitoare până...

#StareaEducației (INTERVIU) Matepolis, platforma care îi ajută pe elevi să recupereze lacunele la matematică. Profesorul Cristian Săvulescu: Antrenamentul este cheia succesului la matematică. Copilul devine foarte demotivat când nu mai știe, când acumulează lacune, iar distragerea digitală contribuie la pierderea concentrării.
#StareaEducației (INTERVIU) Inteligența artificială schimbă începutul carierei în IT. Giuliano Brezuleanu, președintele Asociației Studenților Informaticieni Ieșeni: „Joburile din IT nu vor dispărea, ci se vor transforma. Este mult mai greu, însă, acum pentru un student să intre în industrie. Dacă înainte puteai obține un internship în anul II de facultate, acum, până în anul trei, este aproape imposibil.”
Life vineri, 9 octombrie 2026, 10:41

#StareaEducației (INTERVIU) Inteligența artificială schimbă începutul carierei în IT. Giuliano Brezuleanu, președintele Asociației Studenților Informaticieni Ieșeni: „Joburile din IT nu vor dispărea, ci se vor transforma. Este mult mai greu, însă, acum pentru un student să intre în industrie. Dacă înainte puteai obține un internship în anul II de facultate, acum, până în anul trei, este aproape imposibil.”

Studenții se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea unui internship sau a primului loc de muncă în IT, în contextul dezvoltării...

#StareaEducației (INTERVIU) Inteligența artificială schimbă începutul carierei în IT. Giuliano Brezuleanu, președintele Asociației Studenților Informaticieni Ieșeni: „Joburile din IT nu vor dispărea, ci se vor transforma. Este mult mai greu, însă, acum pentru un student să intre în industrie. Dacă înainte puteai obține un internship în anul II de facultate, acum, până în anul trei, este aproape imposibil.”
Life marți, 6 octombrie 2026, 11:21

#StareaEducației (INTERVIU) Educația teatrală în liceu, disciplină obligatorie din anul școlar 2028-2029, pentru toate profilurile și specializările. Ana Hegy, profesoară de actorie la Colegiul de Artă din Iași: „Teatrul reușește să-i facă pe copii să se descopere și să devină niște adulți fericiți. Recomand ore de actorie încă din ciclul primar. E târziu la clasa a XI-a.”

Începând cu anul școlar 2028-2029, educația teatrală ar urma să devină disciplină obligatorie pentru elevii de clasa a XI-a, indiferent de...

#StareaEducației (INTERVIU) Educația teatrală în liceu, disciplină obligatorie din anul școlar 2028-2029, pentru toate profilurile și specializările. Ana Hegy, profesoară de actorie la Colegiul de Artă din Iași: „Teatrul reușește să-i facă pe copii să se descopere și să devină niște adulți fericiți. Recomand ore de actorie încă din ciclul primar. E târziu la clasa a XI-a.”
Life luni, 5 octombrie 2026, 12:24

(INTERVIU) De Ziua Internațională a Educației, la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași vocea elevilor se aude la Radio 42, postul de radio al instituției. Prof. Bianca Ioan: „E un spațiu de libertate, de creativitate și de liberă expresie.”

De Ziua Internațională a Educației, sărbătorită în fiecare an pe 5 octombrie, școala poate fi privită și dincolo de manuale, note și...

(INTERVIU) De Ziua Internațională a Educației, la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași vocea elevilor se aude la Radio 42, postul de radio al instituției. Prof. Bianca Ioan: „E un spațiu de libertate, de creativitate și de liberă expresie.”
Life vineri, 2 octombrie 2026, 11:07

#StareaEducației (INTERVIU) Uniforma școlară, între disciplină și libertate. Mioara Pește, directorul Școlii Gimnaziale ”Nicolae Iorga” Iași: „Uniforma nu elimină nici bullying-ul, nici competiția, nici micile sau marile răutăți între copii, dar contribuie la crearea unei atmosfere specifice unei instituții în care se învață.” Alexandru Manole, președintele CJE Iași: ”Suntem de acord că la școală trebuie să purtăm o ținută decentă, trebuie să fim în limitele Statutului elevului. Însă respingem ferm introducerea unei uniforme obligatorii.”

Introducerea uniformei școlare obligatorii în instituțiile de învățământ public din România continuă să provoace dezbateri între elevi,...

#StareaEducației (INTERVIU) Uniforma școlară, între disciplină și libertate. Mioara Pește, directorul Școlii Gimnaziale ”Nicolae Iorga” Iași: „Uniforma nu elimină nici bullying-ul, nici competiția, nici micile sau marile răutăți între copii, dar contribuie la crearea unei atmosfere specifice unei instituții în care se învață.” Alexandru Manole, președintele CJE Iași: ”Suntem de acord că la școală trebuie să purtăm o ținută decentă, trebuie să fim în limitele Statutului elevului. Însă respingem ferm introducerea unei uniforme obligatorii.”
Life miercuri, 30 septembrie 2026, 18:53

#StareaEducației (INTERVIU) Petronela Petrea, directorul Liceului ”Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, finalistă națională la Gala Premiilor pentru Directorii Anului: „Ne dorim o școală în care fiecare copil să-și atingă potențialul. Vrem ca școala să fie în continuare inima comunității.”

De mai bine de două decenii, Petronela Petrea conduce școala din Valea Lupului, județul Iași, într-un proces continuu de dezvoltare. De la...

#StareaEducației (INTERVIU) Petronela Petrea, directorul Liceului ”Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, finalistă națională la Gala Premiilor pentru Directorii Anului: „Ne dorim o școală în care fiecare copil să-și atingă potențialul. Vrem ca școala să fie în continuare inima comunității.”