Invitata ediției, din Franța, Dana Konya Petrişor, descendentă a familiei Negruzzi, emisiunea Orizont Deschis cu Natalia Maxim (15.03.2015)
Publicat de hdaraban, 15 martie 2015, 10:23
“De pe mal de Prut, pe malurile Senei” – un titlu care sugerează traiectoria pe care a avut-o de parcurs însăşi autoarea cărţii. Dana Konya Petrişor, descendenta celebrei familii Negruzzi, oferă cititorilor mărturii, amintiri, memorii din experienţa de viaţă trăită în două ţări, respectiv România şi Franţa.
A plecat de pe mal de Prut pe malurile Senei, în 1986, nemaiputând suporta duritatea regimului comunist. A ales Franţa pentru a avea din punct de vedere cultural şi al limbii un ‘acasă”. Deşi cultura franceză nu-i era străina, vorbind fluent limba ţării gazdă, a trecut prin ”aventurile”adaptării la un nou început. Pentru a putea face faţă vieții de emigrant, îşi impunea să nu privească înapoi, spunându-si ”am tras oblonul”.
Totuşi, ce înseamnă pentru Dana Konya Petrişor anii petrecuţi între două lumi, care este starea de spirit pe care o are atunci când revine în România, şi mai ales, la Trifeşti-Hermeziu – leagănul de cultură al familiei Negruzziştilor, aflaţi din interivul pe care ni l-a acordat cu multă căldură sufletească, înainte de lansarea volumului, scris pe axa “de pe mal de Prut, pe malurile Senei”.
Țara pădurilor biblice de cedru, Libanul, este tărâmul propice și pentru sădirea spiritului românesc. Dincolo de cursurile de limbă și civilizație română ce sunt ținute la Beirut, și nu numai, pentru copiii familiilor mixte, un liceu renumit din capitala libaneză are în programa sa ore de limba română pentru elevii libanezi.
Succesul definește această inițiativă începută în 2012 și care este susținută de Anca Cheaito, o ieșeancă plecată în țara cedrului de peste 25 de ani. În interviul acordat lui Horia Daraban, profesoara de limba franceză , dar și de limba română, vorbește despre sistemul educațional libanez, despre scoietatea libaneză, dar și despre dorul de casă, de orașul natal, Iași.
Interviul integral poate fi ascultat aici.
O românca din Italia, de la Terni, Liliana Nechita (Angheluţă), 46 de ani, (originară din Focşani) care pentru mult timp a lucrat ca ingrijitoare de batrâni în casele italienilor a scris o carte despre povestea dramatică a mamelor care îşi cresc singure copiii, departe de casă, pentru a le oferi un trai mai bun. Romanul se numeşte “Cireşe amare” şi a fost lansat în România la sfârşitul anului trecut, urmând să fie tradus şi în italiană.
Tinerii din diferite țări europene, implicați într-un proiect ce încurajează antreprenoriatul. Nu orice fel de idei de afaceri sunt luate în vedere, ci acelea care se raportează la aspectele de ordin social și de mediu. Este și cazul proiectului YES (Youth Entrepreneurship for Sustainability), al cărui manager este Ion Meșca. El este membru al Asociației SuportIs.
Într-un interviu pentru emisiunea Orizont Deschis, Ion vorbește despre programul activităților în care sunt implicați tineri din Estonia, Marea Britanie, Suedia, Turcia și România, dar și despre oportunitatea unor acțiuni asemănătoare, peste Prut, la Chișinău, Republica Moldova. Un dialog realizat de Horia Daraban.
