#InfoEconomic: Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă: după eliminarea subvențiilor în 2025, ”prețurile la gazele naturale vor varia între minus 10% la plus 27%, iar cele la energie electrică, între minus 5% și până la 100%”

Publicat de hdaraban, 22 octombrie 2024, 11:57 / actualizat: 22 octombrie 2024, 18:00

Conform datelor Institutului Național de Statistică privind situația resurselor energetice, în primele opt luni ale acestui an, în România importurile de energie electrică au crescut cu 60 de procente față de perioada similară a anului 2023, iar producția de energie electrică a scăzut cu 11%.

O creștere atât de mare a ponderii importurilor de energie electrică nu s-a mai întâlnit în istoria țării noastre. Aprecierea vine din partea Asociației Energia Inteligentă, într-un document, organizația scoțând în evidență mai multe elemente legate de modul în care țara noastră folosește resursele pentru a produce energie.

Este evident faptul că importurile de energie înseamnă prețuri mai mari, mai ales când cererea este pe măsură, consecința fiind valori mai mari ale facturi pentru consumatorii casnici, dar și pentru agenții economici.

La Infoeconomic, președintele asociației, Dumitru Chisăliță, a oferit câteva răspunsuri legate de cauzale care au dus la apariția acestei situații. Una dintre ele este legată de scăderea producției de energie electrică. Este vorba de ”partea de hidroenergie, de partea de energie eoliană. Chiar și partea de energie nucleară este în scădere față de perioada similară a anului trecut.”

Specialistul susține că toate acestea arată un dezechilibru ce exista la nivelul sistemului național energetic și necesitatea continuării urgente a programului care a fost început de Ministerul Energiei în anul 2024, de investiții masive, de alocare de fonduri pe diverse proiecte, dar și întărirea sistemului energetic, atât de transport, cât și de distribuție”.

Dumitru Chisăliță vorbește și despre rolul prosumatorilor în această balanță energetică națională, care este important. Creșterea ponderii lor trebuie să vină la pachet și cu dezvoltarea puternică a capacității de stocare. Specialistul opinează că prosumatorii trebuie să ajungă în situația în care să-și înmagazineze cea mai mare parte a energiei necesare.

În ceea ce privește apariția și dezvoltarea unor proiecte energetice în județele Moldovei, specialistul consideră că regiunea este destul de bine acoperită din perspectiva acestor intenții de a investi. O piedică în realizarea acestor proiecte este legată de plafonarea prețurilor la energie, care a fost  introdusă în 2022. Tarifele actuale ”nu încurajează sau chiar descurajează acești investitori, din cauza faptului că le este teamă de viitor, le este teamă de ceea ce înseamnă recuperarea investiției pe care o fac și, bineînțeles, de atingerea profitului pe care și l-au stabilit”.

Referitor la evoluția prețurilor, după aprilie 2025, când vor fi eliminate subvențiile, președintele Asociației Energia Inteligentă spune că  prețurile la gazele naturale vor varia între minus 10% la plus 27%. În ceea ce privește energia electrică, evoluția potențială a prețului poate varia de la  minus 5% până la 100%pentru anumite categorii de consumatori.

Horia Daraban: Care sunt cauzele care au dus la această situație? Este o problemă de ordin structural, este un eveniment excepțional?

Dumitru Chisăliță: Conform datelor Institutului Național de Statistică, vedem că, în primul rând, consumul în România a crescut, atât consumul casnic, cât și consumul industrial. În același timp, vedem că avem în multe sectoare de producere a energiei electrice scăderi, unele chiar semnificative. Vorbim aici de partea de hidroenergie, vorbim aici de partea de energie eoliană. Chiar și partea de energie nucleară este în scădere față de perioada similară a anului trecut, pe fondul creșterii consumului și a reducerii producerii efective a energiei electrice în aceste sectoare. Ne-am confruntat cu această situație a necesității importurilor de energie, importuri, care, așa cum spuneați și dumneavoastră, se face în general în perioadele în care cererea este foarte mare, oferta este foarte mică, ceea ce atrage după sine și prețuri.

Am avut în vara aceasta prețuri record la ceea ce înseamnă produsele pe termen scurt sau produsele de echilibrare, toate acestea datorită faptului că noi, practic, în lipsa acestor capacități de producere la vârf de consum, trebuie să importăm și, în acel moment, importurile sunt foarte scumpe.

Deci am avut un dublu eveniment: pe de o parte, o creștere semnificativă procentuală a importurilor în această perioadă, dar aceste importuri sunt realizate cu precădere la momentele în care prețurile sunt cele mai mari. Toate aceste lucruri, practic, arată un dezechilibru ce exista la nivelul sistemului național energetic și necesitatea continuării urgente a programului care a fost început de Ministerul Energiei în anul 2024, de investiții masive, de alocare de fonduri pe diverse proiecte, pe diverse structuri și investiții masive în ceea ce înseamnă producerea energie electrice, dar și întărirea sistemului energetică, atât de transport, cât și de distribuție.

De asemenea, continuare a rolului prosumatorilor în această balanță energetică națională este importantă, doar că ea trebuie să vină la pachet și cu dezvoltarea puternică a capacității de stocare. Cred că prosumatorii trebuie să ajungă în situația în care să-și înmagazineze cea mai mare parte a energiei necesare, tocmai datorită faptului că, printr-o astfel de construcție, se protejează pe ei au facturi mai mici, dar, în același timp, contribuie și la reducerea importurilor și la reducerea acestei energii scumpe, care este achiziționată atunci când este vârf de consum.

Horia Daraban: Uniunea Europeană are acest deziderat al neutralității climatice și, în acest sens, apasă pedala accelerației pentru trecerea la surse prietenoase cu mediul. În acest context, reușește România să facă această tranziție și care sunt sincopele la nivel național?

Dumitru Chisăliță: Drumul pe care s-a angajat România este similar cu direcția pe care Uniunea Europeană a dat-o și cu angajamentele. Este adevărat că, cumva, sunt o serie de elemente care fac ca lucrurile să nu meargă chiar atât de bine pe cât ni le-am dorit. Aici discutăm, din punctul meu de vedere, în primul rând, de lipsa unei armonizări între ceea ce înseamnă cererea, necesarul de cerere,  necesară, de cererea la anumite ore de consum, partea legată de capabilitatea de transport în direcțiile în care există acest consum, capabilitatea de producere, în special, la orele cu vârf de consum, lipsa stocării sau aproape inexistența stocării în România a energiei electrice.

Deci, cumva, cred că, dincolo de elementele importante în dezvoltare investițiilor, care, în anul 2024, au beneficiat de foarte multe fonduri de la Ministerul Energiei, foarte activ din punctul ăsta de vedere, mai e nevoie și de o armonizare între aceste patru direcții de așa natură încât, să spunem, anumite dezvoltări, anumite capacități, anumite tehnologii de producere energiei electrice, să nu determine modificări, fluctuații puternice în sistemul energetic național, care la rândul lor să aibă ca și scop fie perturbații în alimentarea cu energie electrică, fie necesitatea echilibrării cu energie electrică la prețuri foarte mari și de aici în facturile de energie electrică.

Horia Daraban: În sensul celor precizate de dumneavoastră, producție și transport, putem vorbi de regiuni ale României care nu-și exploatează potențialul și poate faceți dumneavoastră în acest sens trimitere pentru zona Moldovei?

Dumitru Chisăliță: Există o hartă, dacă vreți, a ATR-urilor care s-au dat în România în ultimii ani. ATR înseamnă, practic, avizul tehnic de racordare, adică capabilitatea unor potențiali investitori să se racordeze în sistemul energie național și să debiteze această energie. Există în Moldova o acoperire destul de bună, bineînțeles, zonele vizate sunt general zone sud-est ale României, pentru că aici avem o capacitate de producere energiei eoliene foarte bună, dar și Moldova este destul de bine acoperită din perspectiva acestor intenții de a investi și, respectiv, avize solicitate de la operatorul de transport.

Din păcate, cred că avem, totuși, un element important: aceste investiții sunt realizate de persoane fizice sau de fonduri, care au la bază interesul de a obține profit, ăsta este scopul pentru care fac ei aceste investiții. Ori avem de trei ani de zile și mai ales avem în ultima perioadă în România un preț plafonat, un preț care practic nu încurajează sau chiar descurajează acești investitori, din cauza faptului că cumva lor le este teamă de viitor, le este teamă de ceea ce înseamnă recuperarea investiției pe care o fac și, bineînțeles, de atingerea profitului pe care și l-au stabilit.

Din acest punct de vedere, cred că România trebuie să înțeleagă că investiții se vor face în momentul în care sunt bani disponibili și bani sunt în momentul de față pe tot felul de direcții, în special veniți dinspre Uniunea Europeană, dar, în același timp, acele entități care fac aceste investiții trebuie să aibă și o predictibilitate, o predictibilitate care să le permită siguranța că își vor recupera banii, și vor face acel profit pe care și l-au propus. Din acest punct de vedere cred că aici suntem, cumva, deficitari. Chiar dacă plafonarea a  adus lucruri bune întru-o perioadă de timp, în perioada 2022, cred că, în momentul de față, lucrurile trebuie să revină într-un făgaș normal și atunci și lucrurile vor începe să se desfășoare într-un mod foarte corect. Ce trebuie să spunem e că, e nevoie și de stocare în momentul de față, și nu mă gândesc neapărat la baterii, bateriile sunt doar una dintre soluții, mă gândesc în special la dezvoltare a capabilităților de stocare și respectiv de conversie a energiei electrice. Dacă un investitor nu are ce să facă cu energia, ea poate fi transformată în hidrogen, de exemplu, iar cestea sun elemente care trebuie obligatoriu să concure în politicile energetice ale României.

Horia Daraban: Apropo de renunțarea la subvențiile pentru energie din 2025, din aprilie, cum vedeți dumneavoastră evoluția prețurilor, după retragerea acordării acestor subvenții?

Dumitru Chisăliță: Trebuie să spunem că această evoluție ține de modul în care ne vom comporta noi ca și consumator, dar mai ales statul, prin politicile sale pentru gaze naturale. Există, practic, un scenariu în care nu facem nimic, adică așteptăm, cum facem și în momentul de față, și noi și instituțiile statului. Și atunci, din punctul meu de vedere, putem să discutăm de scenarii în care prețul să crească între 7% și până la 27% sau în scenariile în care există o modificare în regelementare, fiscală, juridică a situației existente, dar și un comportament proactiv atât al consumatorilor și a cât și al furnizorilor, în care putem să discutăm de scăderi ale prețului la gaze după 1 aprilie 2025 cu până la 10%. Deci, practic, ne găsim într-o plajă de la -10% la plus 27%, pe gaze naturale.

La energie electrică, pentru unii consumatori ar putea ca prețul energie electrice să scadă cu până la 20-25%. Bineînțeles, pentru alții, probabil, va exista o creștere de preț, având în vedere plafonul acela de 0,68 de lei pentru un kWh. În ceea ce privește această evoluție potențială a prețului,  respectiv, putem să mergem de la -5% până la 100% pentru energie electrică, pentru anumite categorii de consumatori, acei consumatori care astăzi consumă energie electrică sub 100 kWh.

Varianta audio a interviului: