#InfoEconomic: Dan Zaharia, fondator Fab Lab Iași: în Moldova, ”suntem ca într-un deșert economic; practic, într-o regiune cu 4 milioane de locuitori, avem un singur județ care se află în top șase sau în top zece”

Publicat de hdaraban, 12 noiembrie 2024, 23:59 / actualizat: 14 noiembrie 2024, 12:49

Realizarea de componente auto, producția de medicamente, dezvoltare a de soluții software, servicii conexe în domeniul IT, distribuție, comerț, producția industrială în domeniul cărnii și enumerare ar putea continua. Este vorba despre domeniile de activitate ale celor mai performante companii din județul Iași. Asta, firește, înseamnă și mii de angajați.

Reperele ar putea oferi imaginea unei economii vibrante, a unui mediu de afaceri dinamic în județ. Și totuși, provocări există atât pentru afacerile consacrate, cât și pentru micii antreprenori.

De altfel, printr-o raportare doar la municipiul reședință de județ, acesta, conform clasamentului City Index 2024, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, se situează pe locul șase în topul celor mai performante din România. Clasamentul are și componenta prosperității, care acoperă performanța afacerilor, inovația, finanțele publice și efectele economiei asupra structurii demografice și oportunităților individuale.

Analizând atât indicatori economici, cât și sociali, pe acest palier, pe primele locuri sunt mai multe orașe: Bucureștiul, urmat de Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Oradea, Slatina, Alba Iulia și apoi Iașul.

Cu aceste date pe fundal, la #InfoEconomic, Dan Zaharia, om de afaceri, promotor, prin proiectul Fab Lab Iași, al spiritului antreprenorial, a vorbit despre elementele care împiedică dezvoltarea regiunii Moldovei.

Unul dintre ele este reprezentat de lipsa infrastructurii rutiere, absență care face, de multe ori, ca marii investitori să ocolească cele opt județe ale zonei. De altfel, interlocutorul subliniază faptul că, în general, topul dezvoltării economice la nivel de județe cuprinde doar Iașiul, asta însemnând un ”deșert economic”.

Legat de inovare și competiția la nivel global în acest plan, Dan Zaharia spune că pot fi găsite  exemple în care Iașiul excelează, dar nu deconectat de la acest ecosistem de anvergură mondială.

Horia Daraban: Într-o notă generală, domnule Zaharia, cum se vede dezvoltarea economică a județului prin prisma mediului de afaceri? Și adaug aici o statistică: deși județul Iași are un total de 102 unități administrativ-teritoriale, 90% din economia acestui județ era concentrată în 2021 în doar 15 localități.

Dan Zaharia: Păi, cum să se vadă? Ne apropiem de un punct de inflexiune în momentul în care autostrada, probabil undeva după 2030, va fi funcțională și, de fapt, se va vedea cât de repede vom putea recupera din decalajul economic față de vestul țării, care a beneficiat de accesul la autostradă și, astfel, de accesul spre piețele de desfacere din vestul Europei.

Horia Daraban: Diversitatea de domenii despre care vorbeam în introducerea dialogului nostru, care se manifestă în mediul de afaceri, este importantă, este benefică?

Dan Zaharia: E o statistică, până una-alta, și o statistică care probabil folosește însă și anumite detalii, ca să zic, care nu sunt neapărat de actualitate. Valoarea adăugată a județului nostru este clar în domenii de tipul tehnologia informației, de tipul producția de medicamente, în zona de agricultură, de asemenea. Important e să vedem cât de multă valoare adăugată aduce fiecare această direcție. Faptul că sunt foarte multe e normal. Suntem într-o zonă de oraș puternic, unul din cele trei mari centre regionale ale României, dar această succesiune de obiecte de activitate face parte doar dintr-o statistică.

Horia Daraban: Spuneam de locul șase în introducerea noastră, cu referire la statistica pe chestiunea prosperității. Ce factori determină în cazul Iașului această poziționare? Dumneavoastră ați făcut acea trimitere la viitoarele autostrăzi. Și dacă e să ne referim la Iași, este al treilea cel mai populat oraș al țării, după București și Cluj. Are universități cu specializări multiple și lista avantajelor, cu siguranță, ar putea continua.

Dan Zaharia: Ne uităm însă  și la faptul că e unul din puținele județe, dacă nu chiar singurul, care depășește 1.000.000 ca județ. Eu la ce m-aș uita e câte orașe din regiunea de Nord-Est sau din regiunea Moldovei, în general, mai fac parte din top 10 și e posibil să nu găsim prea multe; adică, Bacăul să fie, probabil, sub poziția 10. Și atunci suntem ca într-un deșert economic. Practic, într-o regiune cu aproape 4 milioane de locuitori, avem un singur județ care se află în top șase sau în top 10, în povestea asta. Aici, de fapt, vine decalajul economic; într-o zonă în care lipsa de conectare la infrastructura rutieră a făcut ca foarte multe industrii să nu poată exporta produsele lor în timp util spre vest și, de asemenea, ca foarte multe investiții directe să fie mult mai poziționate alături de nodurile de infrastructură rutieră, care permit astfel aprovizionarea urgentă, ”just in time”, pentru clienții din Vest.

Aici apare această discuție, nu faptul că suntem pe locul șase sau că suntem pe locul trei. Și problema este că alte județe din jurul Iașului nu se află în acest top, ca să spunem că e o concentrare economică în Moldova. Probabil, după 2030, vom asista la o schimbare a acestei paradigme.

Horia Daraban: Inovarea, un plan pe care se pariază foarte mult la nivel antreprenorial, fie și dacă ne uităm la fondurile europene consistent îndreptate în această direcție. Este prezent în această cursă Iașiul, este prezent regiunea Nord-Est?

Dan Zaharia: Sigur, datorită faptului că cele cinci universități majore ale Iașiului produc această inovare sau catalizează această inovare sunt importante. Însă, trebuie să vedem că în contextul actual global, inovarea nu are loc doar la Iași. Gata, de aici se dă semnalul pe o anumită chestiune,  ci face parte pentru ecosistem global. Și atunci, e foarte important ca acest ecosistem global să fie prezent cu una sau două componente aici, în Iași, nu doar zona de industrie ieșeană să producă această inovație. Există, bineînțeles, business-uri care, sub o formă sau alta, au găsit acele zone pe care să inoveze și să meargă mai departe, dar ele fac parte dintr-un ecosistem global.

Horia Daraban: Poate fi prezent Iașiul în acest ecosistem global, are calitățile necesare?

Dan Zaharia: Sigur, să ne uităm la unul din cei mai mari angajatori din județ, și anume Continental, de exemplu, care are centru de cercetare-dezvoltare aici la Iași, să ne uităm la faptul că AMD-ul, unul din marii producători de chip-uri electronice, are aproape 100 de angajați aici. Să ne uităm la Amazon, unul din cei mai mari retaileri globali, că are un centru de dezvoltare. Deci putem găsi zone în care Iașiul excelează, dar nu deconectat de la acest ecosistem global.

Horia Daraban: Apropo, că ați făcut dumneavoastră o enumerare, cât de greu este să convingi un mare investitor să vină în județele Moldovei să-și implementeze o investiție în zona județului Iași, dacă e să restrângem geografic?

Dan Zaharia: Câteodată, ne mărginim și comparăm, așa cum poate am făcut și noi la începutul discuției, Iașiul versus vestul României, de exemplu, sau anumite județe din vestul României. Însă, un investitor nu se uită doar aici, se uită cel puțin la regiune. Câteodată, el trebuie să aleagă dacă merge în Europa Centrală și de Est sau în Asia de Sud-Est sau în Africa de Nord, una din principalele chei fiind aici polul de talente și costul acestuia. După care face un ”zooming” și se uită în partea de costuri efective ale terenului, costuri de dezvoltare, costuri de conectare la rețeaua energetică, scheme de ajutor de stat, alinierea la politicile regiunii și, bineînțeles, securizarea investiției sale, faptul că poate oricând și e liber oricând să vândă, să vină, să plece, pentru că asta face de fapt parte din decizia de business.

Noi, în momentul acesta, pe partea industrială, cu siguranță, suntem o alternativă poate la anumite zone din Asia, mai scumpă, dar, cu siguranță, pe partea calitativă, mai bună. Suntem, de asemenea, în bătălie cu Europa Centrală și de Est în care poate costurile au crescut aici și ei caută alte variante de costuri mai scăzute; mai e fereastra de oportunitate pe care o avem și care va urma, probabil, în perioada de reconstrucția a Ucrainei, proximitatea față de această țară și posibilitatea ca, sub umbrela UE și NATO, un investitor să vină ”seif”, să construiască aici, să angajeze oameni și să poată duce produsele sale în Ucraina, pentru reconstrucția acestei țări.

Horia Daraban: Trecem de la marile investiții și de la subiectul acesta al atragerii lor în regiunea de Nord-Est, la proiectele pe care le găzduiți la Fab Lab Iași. Sunt diferite inițiative legate de tinerii antreprenori, de ce nu, pregătirea lor. Așadar, care este lecția fundamentală care ar trebui să se regăsească în astfel de întâlniri?

Dan Zaharia: În primul rând, noi suntem deschiși comunităților de studenți, de antreprenori sau comunităților tehnologice ca să se poată întâlni în mod regulat, să schimbe idei, să vadă bune practici și să valideze idei. De asemenea, ce vedem este că, pentru orice fel de idee, e nevoie de foarte multă muncă. Ideea, per se, nu valorează nimic fără o echipă în spate, fără o piață de desfacere, fără o testare a acestei piețe. Probabil unul din start-up-urile de succes care au poposit câțiva ani la noi, în Fab Lab, au fost cei de la ”Digitail Services”, care fac o platformă pentru cabinetele veterinare din peste 20 de țări la momentul ăsta, care au obținut, prin diverse concursuri sau participări la ”hackatoane”, mai multe runde de investiții.

Cea mai recentă a fost, cred că anul trecut, în valoare de 11 milioane de dolari. Ei au trebuit, la un moment dat, să se ducă și să acceseze inclusiv piața americană, pentru că așa li s-a cerut de către investitori. Deci vedem faptul că strict piața națională nu e suficientă pentru o idee în zona tehnologică, dar vedem faptul că comunitatea, ca atare, a fost unul din catalizatorii pentru care acest start-up a crescut la nivel global.

Horia Daraban: Se observă o anumită apetență pentru anumite idei de afaceri, în perioada aceasta, și care să vină din rândurile tinerilor antreprenori?

Dan Zaharia: Vedem ca apetență din zona investitorilor este că nu mai e suficient să ai doar o idee, aplicație, poate și o zonă de web în care să vedem că funcționează una din funcționalitățile promise de către acea aplicație. E foarte multă cerere pe zone cu mai multe sectoare implicate, de tipul sănătate, de tipul hardware, astfel încât, să nu existe doar componenta de software, ci să fie și o zonă foarte, foarte aplicată și o vedem din ce în ce mai cerută în momentul acesta.

Horia Daraban:  În ideea ceea ce ați spus până acum, următorul eveniment la Fab Lab Iași, care este?

Dan Zaharia:  Noiembrie, decembrie și ianuarie sunt trei luni de foc, ca să spunem așa, pentru organizare de conferințe. Avem o conferință a comunității de manageri din IT, care se desfășoară chiar săptămâna viitoare. Avem două conferințe de HR la care participăm și noi să vedem ce puls mai e în zona de tehnologie și în zona de companii prezente în Iași.

De asemenea, în spațiul ”Zbor”, deschis împreună cu BCR, lângă Teatrul ”Luceafărul”, organizăm foarte multe conferințe pentru tineri, elevi și studenți, pe partea de soft-skills, pe partea de sustenabilitate, de educație financiară.

Varianta audio a interviului:

Sursă foto: facebook/ Fab Lab Iași/ Dan Zaharia