Campania electorală pentru prezidențialele din Ucraina și pericolul destabilizării interne. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (3.03.2019)

Publicat de hdaraban, 3 martie 2019, 21:04 / actualizat: 4 martie 2019, 12:21

La sfârșitul lunii februarie, la Iași,  a avut loc un eveniment la care au participat jurnaliști, analiști, dar și profesori din România, Ucraina și Republica Moldova. Întâlnirea de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași a fost direct legat de subiecte precum dezinformarea, știrile false dar și de campaniile electorale de la  Chișinău și Kiev.

În cazul Ucrainei, în această perioadă, se consumă campania electorală  pentru alegerea președintelui, și asta, pe fondul temerilor influențelor Rusiei. Pentru ediția ”Weekend cu prieteni”  din 3 martie 2019, analistul politic ucrainean Serghei Gherasimciuk  (director adjunct al Consiliul pentru Politici Externe  ”Prisma Ucraineană”) a oferit câteva răspunsuri cu privire la temele de campanie, care sunt principalii candidați, dar și la principalele pericole – destabilizarea țării.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

***

Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele caracteristici privind campania electorală pentru prezidențialele din Ucraina? Și asta, dacă e să comparăm cu alegerile precedente.

Vorbind despre situația din Ucraina și campania pentru președinție, este necesar să subliniez că sunt câteva elemente specifice pe care le întâlnim. Primul reper ține de faptul că avem un nou venit în lupta politică, iar acesta este comedianul ucrainean Volodimir Zelenski care este câștigătorul sondajelor și care este unul dintre principalii candidați pentru fotoliul de președinte. Asta e ceva nou pentru Ucraina pentru că este o față proaspătă pe scena politică internă.

Nivelul ridicat al susținerii sale arată că este apetență în rândul societății pentru figuri noi în politica ucraineană, cu toate că sunt în cărți încă doi grei ai politicii care se află în competiție. Este vorba despre despre actualul președinte, Petro Poroșenko și fostul prim ministru, Iulia Timoșenko.

Campania este destul de interesantă și, într-n sens, suntem mulțumiți pentru că asta demonstrează că suntem o țară democratică și asta pentru că nimeni nu poate pronostica cu certitudine care va fi rezultatul alegerilor.

Pe de altă parte, sunt câteva îngrijorări, și asta, pentru că țara este în stare de război și, în această privință, este important să evităm instabilitatea și sperăm să reușim. Desigur, trebuie o atenție sporită asupra campaniei pentru că Rusia va face tot ce îi stă în putință pentru a avea un beneficiu de pe urma unei eventuale instabilități din Ucraina.

Sunt strategii diferite din partea celor trei candidați care conduc în sondaje?

Ei bine, există riscul ca oricine va pierde alegerile să pună sub semnul întrebării rezultatele care au fost înregistrate și al celui care va câștiga. Spre exemplu, domnul Petro Poroșenko este deja acuzat că manipulează opinia publica și că folosește poziția sa pentru a se promova în postura de candidat. Iulia Timșenko a anunțat deja că va face tot posibilul pentru a-l împiedica să câștige.

Volodimir Zelenski exploatează disponibilitatea electoratului de a protesta și asta este o chestiune foarte complicată pentru că, odată ce pornești așa ceva, probabil că nu o poți opri când dorești tu. Așa că va fi interesant de urmărit strategiile pe mai departe, în special, în perioada dintre cele doua tururi, adică de la sfârșitul lunii martie și mijlocul lunii aprilie.

Cine credeți că va ajunge în turul al doilea?

Cred că până la urmă, cei doi ai grei ai politicii vor ajunge în al doilea tur. Pentru ambii, Poroșenko și Timoșenko, este convenabil sa aibă această luptă între ei. În cazul lui Zelenski, el cred că aduce prea multe elemente surpriză în desfășurarea campaniei. Totuși, legat de finaliști, nu știu să vă spun sigur.

Dacă ne uităm la discursurile celor trei, putem spune că președintele Poroșenko marșează pe conflictul dintre Rusia și Ucraina în discursul electoral. Doamna Iulia Timoșenko ce teme abordează în fața susținătorilor săi? Sau Volodimir Zlenski? Sunt diferențe între aceste discursuri?

Principalele mesaje ale domnului Poroșenko țin de ce s-a câștigat în timpul președinției sale. Este vorba despre liberalizarea regimului de vize, acordul de asociere UE, și, totodată, încearcă să folosească acest element al autocefaliei Bisericii Ucrainene față de Moscova și recunoașterea ei de către Patriarhia Constantinopolului.

Doamna Timoșenoko se folosește de imaginea mamei care își iubește copiii și care încearcă să îi ajute, totodată folosind idei populiste precum scăderea taxelor.

În cazul lui Zelenski, el încearcă să atragă tineretul. În locul temelor legate de Uniunea Europeană și scăderea taxelor și impozitelor, merge pe ideea angajamentului. Spre exemplu, sugerează ca ucrainenii sa aleagă cine va fi prim ministrul țării sau ministrul apărării, cu toate că nu președintele are competențe să numească șeful executivului. Este o coaliție parlamentară care se ocupă de așa ceva.

Se folosește de astfel de idei, plus că se folosește de concertele sale pentru a-și face campanie. Nu este o campanie directă, dar, odată ce ia în derâdere pe actualii politicieni, desigur că are impact asupra popularității sale.

Acest populism al lui Zelenski nu este periculos, inclusiv pentru situația internă, relația cu vecinii?

Ei bine, problema e că sunt alegeri și în țările vecine Ucrainei: Republica Moldova, România, europarlamentare și bineînțeles, alegeri în Ucraina. Când toate statele sunt atât de preocupate cu campanii electorale, nu există loc și pentru relații bilaterale.

De asemenea, este perioada dintre momentul rezultatului alegerilor și numirea celor care se ocupă de relațiile bilaterale. Asa că, pot spune că 2019 este un an mai mult sau mai putin pierdut și asta e o problemă pentru Ucraina, dar și pentru țările vecine. Nu mai spun că este o provocare serioasă pentru România pentru că aveți președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada Brexitului, alegeri europarlamentare, alegeri în Republica Moldova și Ucraina ceea ce oferă Bucureștiului un spațiu mai mic pentru manevre.

Este prezentă ideea relațiilor Ucraina – România în discursurile candidaților, în strategiile celor mai importanți candidați? Cum văd principali candidați aceste relații?

Vorbind cinstit, sunt două state vecine prezente în discursurile politicienilor ucraineni. Bineînțeles, este Rusia din cauza războiului, și Ungaria, și asta pe fondul confruntărilor din ultimii ani și decizia premierului ungar Victor Orban de a bloca participarea în dialogul NATO – Ucraina.

Timoșenko mai folosește Budapesta în discursurile sale, dar referindu-se la memorandumul din 1994  (privind dezarmarea nucleară a Ucrainei și garanțiile de securitate și de independență) pe care îl vrea revitalizat. Zelenski nu vorbește despre politica externă, așa că nu numai România, ci aproape toți vecinii sunt absenți din campanii și din programele candidaților.

 Influența Rusiei este deja prezentă în campanie?

Da, Federația Rusă își folosește resursele media, vocile sale și mai sunt forțele politice din Ucraina care sunt explicit proruse. Pe lângă acestea, și dorința de avea politicieni proruși în Rada (Parlamentului unicameral al Ucrainei); mai este tentativa rusă de a destabiliza țara. Destabilizând Ucraina și etichetând-o a fi un stat eșuat e foarte util Rusiei pentru a putea folosi acestea în dialogul cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Deci putem spune că, la momentul de față, Rusia nu are are un candidat favorit la alegerile prezindențiale?

Mesajul principal al Moscovei este: oricine, în afară de Poroșenko.

Sursa foto: facebook.com

Evenimentul de la Iași a fost organizat în cadrul primei ediții a Forumului Româno – Ucrainean al Societății Civile pentru Dialog și Cooperare. Acesta a fost pus la punct de Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale de la București și de Consiliul pentru Politici Externe  ”Prisma Ucraineană” de la Kiev.