Angela Grămadă, analist politic: în contextul invaziei ruse, ”cetățeanul ucrainean simte cum anumite drepturi și libertăți sunt îngrădite, iar acestea sunt garantate de către constituție, indiferent de starea de urgență, care este proclamată de către autorități sau nu”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban, (12.05.2024)
Publicat de hdaraban, 12 mai 2024, 23:58 / actualizat: 14 mai 2024, 18:12
Aproape doi ani și jumătate de la începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Departe de a se vedea orizontul finalului acestui conflict. Ba mai mult, invazia are implicații la nivel global, am putea spune. De la declarațiile președintelui francez Emanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe din statele occidentale, la ajutorul american acordat în cele din urmă și până la dificultățile ucrainene din plan intern în gestionarea multiplelor probleme, toate acestea fac din războiul din Ucraina o temă de discuție actuală, inclusiv pentru România.
Plecând de la aceste premise, la ediția ”Weekend cu prieteni” din 12 mai 2024, Angela Grămadă, președintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale a oferit câteva interpretări. Invitata a precizat că declarațiile președintelui francez reprezintă și un mesaj de descurajare a Moscovei, iar rolul pe care și-l poate asuma Uniunea Europeană ține acum și de punerea în practică a unor politici de securitate și de apărare.
Angela Grămadă s-a referit și la problemele de ordin intern cu care se confruntă Ucraina. Este vorba, pe de o parte, de lupta pentru integritate teritorială, dar pe de altă parte, este vorba și de acea mobilizare a resurselor politice interne pentru integrare europeană și integrare euroatlantică.
Toate acestea depind de modul în care funcționează parteneriatul dintre cetățeanul ucrainean și stat. Iar aici, spune Angela Grămadă, ”cetățeanul ucrainean simte cum anumite drepturi și libertăți sunt îngrădite, iar acestea sunt garantate de către constituție, indiferent de starea de urgență, care este proclamată de către autorități sau nu”.
Horia Daraban: Președintele francez Emanuel Macron a întărit, recent, o declarație de a sa legată de posibilitatea trimiterii de trupe occidentaleîn Ucraina. El a transmis, într-un interviu, publicat la începutul lunii mai, de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuși să străpungă linia frontului” și dacă autoritățile de la Kiev o cer. Mesajul trebuie luat ca atare sau țintește spre altceva?
Angela Grămadă: Există multe interpretări ale acestui mesaj. Există interpretarea părții ucrainene, care salută o asemenea abordare a acestui conflict sau acestui război. Pe de altă parte, cred că și partea ucraineană, dar și partenerii Ucrainei își dau foarte bine seama că mesajului lui Macron e mai degrabă unul de descurajare a intervenției și ascensiunii Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei.
În plus, trebuie să luăm în considerare și o altă parte a acestui mesaj, pentru că militarii francezi sau militari ai statelor partenere care s-ar putea afla pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea unui scenariu plauzibil pe care să îl luăm în calcul, aceștia vor avea în primul rând rolul de a îi ajuta pe militarii ucraineni, de a îndruma și de a instrui pentru anumite tipuri de operațiuni în estul țării, acolo unde este nevoie de această asistență tehnică și de creșterea nivelului de reziliență a părții ucrainene, care în ultima perioadă s-a confruntat cu foarte mare nevoi pe teren și nu vorbim aici doar despre muniție, dar vorbim inclusiv despre forță umană care lipsește cu a armatei ucrainene.
Deci, în primul rând, trebuie să fie interpretat ca un mesaj de descurajare. În al doilea rând, ca un semnal transmis Federației Ruse, că Franța, că statele partenere ale Ucrainei nu vor lăsa Ucraina de izbeliște și vor continua să ofere acea asistență de care este nevoie, dar și mai mult angajament din partea statelor occidentale, pentru că există mesaje, există dovezi că Rusia nu se va opri la ceea ce a început în Ucraina și s-ar putea să își extindă anumite tipuri de presiuni sau instrumente de presiune și asupra altor state.
Horia Daraban: Apropo de sprijinul occidental, întârzierea acordării ajutorului de către Statele Unite ale Americii către Ucraina, ajutor care până la urmă a fost votat în Congres, în aprilie, scoate în evidență ceva mai profund legat de relațiile transatlantice? Și când mă spun acest lucru, mă refer la legăturile dintre Europa și Statele Unite ale Americii. Războiul din Ucraina obligă Occidentul european să fie mai implicat?
Angela Grămadă: Noi știm foarte bine că, încă înainte de februarie 2022, au existat anumite mesaje transmise de Casa Albă către Europa să își asume mai multă inițiativă în ceea ce privește propria securitate, pentru că există anumite provocări pe care trebuie să le ia în considerare și, în același timp, să-și evalueze și relațiile comerciale cu partea rusă. Statele membre ale Uniunii Europene au pus mai mult accent pe acele politici care promovau democratizarea pacea în lume, pentru că acesta a fost și obiectivul principal al creării organizației. Iată că agresiunea rusă a scos în evidență faptul că e nevoie și de politici de securitate și de apărare, nu doar despre soluții democratice pentru a prezerva pacea.
Pe de altă parte însă, ne dăm foarte bine seama că întârzierea acestui ajutor sau a acestei decizii a Congresului, la propunerea sau la inițiativa lui Joe Biden, a fost și o chestiune de politică internă în Statele Unite ale Americii, pentru că nu își puteau permite actori politici interni din Statele Unite ale Americii, aflându-se într-o campanie electorală foarte importantă, mă refer aici la alegerile prezidențiale, să nu folosească acest moment pentru a obține anumite dividende interne. Da, pe de o parte, mesajul a existat întotdeauna către Europa, că ”trebuie să vă asumați mai mult și să nu vă bazați exclusiv pe asistența pe care o puteți primi din partea Statelor Unite”, dar pe de altă parte, a fost și o bătălie internă pe care trebuie să o apreciem ca o victorie a rațiunii, a logicii împotriva unor interese temporare din partea unor actori politici.
Horia Daraban: Aș vrea să ne îndreptăm atenția către planul intern al Ucrainei. Într-un interviu realizat în urmă cu trei luni, spuneați că trecerea timpului îngreunează situația ucrainenilor, a Ucrainei. Dincolo de a avea cu ce să lupte, la ora actuală, la ora dialogului nostru, care este provocarea principală a Ucrainei în plan intern?
Angela Grămadă: Ar fi în continuare mobilizarea de resurse, în primul rând, pentru front. De ce spun asta? Pentru că există anumite tendințe de politică internă pe care nu le putem nega în Ucraina. Țara are mai multe priorități. Pe de o parte, este vorba de lupta pentru integritate teritorială și asta vine la pachet cu acea luptă pentru redobândirea controlului asupra teritoriilor care au fost anexate temporar ilegal de către partea rusă, dar pe de altă parte, vine la pachet și cu acea mobilizare a resurselor politice interne pentru integrare europeană și integrare euroatlantică. Iar acest lucru nu se poate întâmpla fără să ai în calitate de partener în acest proces cetățeanul, cetățeanul care este afectat tot mai mult de agresiunea rusă, cetățeanul care nu se simte în siguranță atunci când obiective de infrastructură civilă sunt distruse de către partea rusă de către militarii ruși; cetățeanul care vede că există totuși, chiar și în timp de război, anumite tentați pentru actorii politici de a nu se preocupa de interesele naționale, ci de interese personale. Și atunci prioritatea rămâne împărțită autorităților, pe de o parte, să mobilizeze resurse pentru front, iar de cealaltă parte să mențină acest parteneriat cu cetățeanul ucrainean care a rămas loial acestor priorități și care poate să susțină într-o formă sau alta anumite decizii sau anumite acțiuni ale autorităților. Lucrurile s-au complicat și pentru că există o monitorizare constantă din partea partenerilor externi a ceea ce se întâmplă în interiorul Ucrainei. Am văzut câteva derapaje în ceea ce privește libertatea presei.
Ea vine la pachet, această îngrădire a libertății presei, odată cu războiul, odată cu implementarea legii marțiale, dar pe de altă parte, există angajamente publice și și autoritățile ucrainene au încercat să ne convingă că pot să facă față acestor diferite tipuri de provocări. Ultima criză pe care aș menționa-o aici, în acest context, ar fi legea mobilizării, pentru că ea cel mai mult a supărat cetățeanul ucrainean. De ce spun asta? Pentru că cetățeanul ucrainean simte cum anumite drepturi și libertăți sunt îngrădite, iar aceste drepturi și libertăți sunt garantate de către constituție, indiferent de starea de urgență, care este proclamată de către autorități sau nu.
Horia Daraban: O ultimă întrebare: acest conflict aduce o nouă epocă de înghețare a relațiilor între Occident și Rusia, dincolo de sancțiunile impuse?
Angela Grămadă: Nu cred că se poate vorbi despre o înghețare totală a relației, pentru că sunt sigură că mai există canale diplomatice prin care se discută cu partea rusă. Vedem aceste lucruri și în alte zone, în alte regiuni, acolo unde există crize similare sau cel puțin asemănătoare. Problema este modul în care va fi organizată această discuție, acest dialog bilateral cu partea rusă, chiar și după ce se va fi încheiat acest război. Și mai există o altă dilemă: care va fi starea și situația internă în Federația Rusă după încheierea războiului, pentru că acolo se întâmplă totuși anumite schimbări. Ele nu sunt de suprafață, dar se întâmplă schimbări și în Federația Rusă, iar acestea sunt generate inclusiv de modul în care autoritățile ruse încearcă să controleze totul, ce se întâmplă în interiorul societății, iar regimul devine chiar mai greu de consumat de către cetățenii ruși față de cel din perioada sovietică.
Varianta audio a interviului:
