(audio) Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Ruginoasa
Publicat de Andreea Drilea, 27 ianuarie 2026, 10:27
Stimați prieteni, în ziua de sâmbătă, 24 ianuarie 2026, începând cu ora 11, am participat la sărbătoarea Unirii Principatelor în localitatea Ruginoasa, județul Iași.
Programul zilei a fost conturat printr-un periplu care a pornit din incinta Centrului Cultural Ruginoasa spre primărie, Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”. În fața palatului cu prilejul sărbătorii atât reprezentanții actului administrativ din Ruginoasa și nu numai, cât și cei ai actului cultural au rostit discursuri, prelegeri care au evocat importanța actului de la 5, respectiv 24 ianuarie 1859 pentru locuitorii din ținuturile locuite de români.
Înaintea începerii călătoriei, am făcut popas în incinta Centrului Cultural din Ruginoasa, mai exact la etajul I, acolo unde muzeograf Daniel Sava, Muzeul Municipal Pașcani, ne-a povestit despre o frumoasă expoziție etnografică dedicată Unirii Principatelor Române. Daniel Sava, prin cuvânt, ne prezintă expoziția de față, amintindu-ne de brâiele, cămășile, ștergarele care au în compoziția lor simbolul tricolorului.
A doua voce pe care am înregistrat-o în ziua de sâmbătă, 24 ianuarie a.c., este a meșterului popular Viorica Aurora Tănasă (Șezătoarea bârlădeană) cea care ne povestește despre periplul Pe urmele lui Cuza Vodă (Bârlad-Solești-Ruginoasa-Iași). Viorica Aurora Tănasă ne amintește de omul politic Manolache Costache Epureanu, „unul dintre cei mai fervenţi unionişti, fiind desemnat membru în Comitetul Central al Unirii din Iaşi, deputat în Divanul ad-hoc (1857) şi în Adunarea Electivă a Moldovei”. Interlocutorul nostru ne amintește și de bunicul Domniei Sale, precizându-ne că sărbătoarea de la Ruginoasa este „o bucurie, o împlinire”, ilustrând o „strânsă legătură cu strămoșii”.
Cu prilejul sărbătorii de la Ruginoasa, am invitat la dialog și pe doamna Angela Paveliuc Olariu, specialist în etnografie, cea care are aprecieri pentru realizările de pe tărâmul culturii tradiționale din vatra etnofolclorică Ruginoasa, reușite reflectate în incinta Muzeului Etnografic din comună. Imediat după ce ne prezintă, pe scurt, câteva dintre simbolurile artei populare din Ruginoasa și nu numai, doamna Angela Paveliuc Olariu ne destăinuie o poveste despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, narațiune pe care a ascultat-o de la oamenii pe care i-a întâlnit în cercetările de teren.
Înainte de a ne îndrepta pașii spre Primăria Ruginoasa, am stat de vorbă cu doamna Marinela Popescu, colecționar de costume populare din județul Olt, cea care este implicată în a păstra, conserva și promova din mărcile identitare ale neamului românesc. Marinela Popescu a fost antrenată, cu emoție în glas și suflet, și în periplul Pe urmele lui Cuza Vodă (Bârlad-Solești-Ruginoasa-Iași), călătorie despre care aflăm amănune.
Participanții la sărbătoarea de la Ruginoasa din ziua de 24 ianuarie 2026, de la primărie și-au întreptat pașii spre Biserica domnească din Ruginoasa, lăcaș cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica a fost ctitorită în anul 1811 de către marele vistiernic Săndulache Sturza. În incinta acesteia până în anul 1944 s-au aflat osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Imediat după sfânta liturghie de pomenire a familiei domnitorului, cu prilejul sărbătorii am invitat la un scurt dialog și pe pralamentarul Bogan Cojocaru, cel care ne precizează că „în această zi ar trebuie să fim uniți în jurul unor valori care să ne ajute să dezvoltăm România”.
Imediat după dialogul cu Bogdan Cojocaru, ne-am îndreptat atenția spre un gospodar al comunei Ruginoasa. Este vorba despre domnul Mircea Varvara în vârstă de 81 de ani, cel care ne vorbește despre trecutul și prezentul sărbătorii de la Ruginoasa, cu accent pe importanța acesteia pentru fiecare dintre noi.
Până a ajunge la palatul domnitorului, am invitat la dialog pe Costel Iosub, primar al Comunei Tătăruși, județul Iași, cel care ne-a amintit două momente importante din viața comunei căreia îi administrează treburile, momente care au avut loc în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Edilul șef al comunei Tătăruși, cu prilejul zilei de 24 ianuarie pentru toți românii are un mesaj.
De la Biserica domnească din Ruginoasa, participanții la sărbătoare și-au îndreptat pașii spre Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, construit în stil neogotic în 1804, în fața căruia au fost rostite alocuțiuni atât ale oficialităților, cât și ale invitaților. În contextul sărbătorii, Ionuț Constantin Pristăvița, primarul Comunei Ruginnoasa, punctează, pe scurt, importanța Zilei de 24 ianaurie.
Ca o întoarcere în timp, imediat după discursul edilului șef al Comunei Ruginoasa, Maximilian Mihai Axenia, elev în clasa a III-a, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” avea să rostească jurământul domnitorului.
Publicul prezent, în număr destul de mare, a rămas plăcut impresionat de Izabela Gabriela Axenia, elevă în clasa a V-a, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”, cea care a recitat poemul – Aici, la Ruginoasa, poezie scrisă de către regretatul scriitor și învățător Mihai Lupu, tatăl doamnei Cristina Ioana Axinia, director al Centrului Cultural Ruginoasa.
După alocuțiunile oficialităților și invitaților la sărbătoarea de la 24 ianuarie 2026, am invitat la dialog pe muzeograf Simona Hărmănescu, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, Ruginoasa, cea care a subliniat rolul omului politic Vasile Boerescu în ceea ce privește alegerea lui Cuza. Concret, Vasile Boerescu a fost cel care a enunțat ideea Unirii Principatelor (Moldova, Țara Românească), ce aveau să se numească, mai târziu, România, sub același domnitor. Împletirea dintre cultura populară, istorie și sfânta biserică, un alt subiect pe care ni-l prezintă muzeograf Simona Hărmănescu; aproape de finalul dialogului, interlocutorul nostru are un mesaj pentru tânăra generație.
Ultimul popas l-am făcut în incinta Primăriei Ruginoasa. În sala de spectacol, începând cu ora 14 s-a desfășurat o manifestare artistică dedicată momentului istoric de la 1859. Aici, am invitat la dialog pe doamna Cristina Ioana Axinia, director al Căminului Cultural din Ruginoasa, cea care ne vorbește despre traseul parcurs în ziua de 24 ianuarie 2026; periplul Pe urmele lui Cuza Vodă (Bârlad-Solești-Ruginoasa-Iași), o altă temă a dialogului. Mai tot ceea ce se întâmplă pe tărâmul actului cultural în comună este pentru tânăra generație, ceea ce arată preocuparea reprezentanților actului amdinistrativ pentru a păstra, conserva și promova din identitatea zonei.
În Ruginoasa, am avut prilejul să stau de vorbă și cu doamna Oana Damaschin, coordonator al Ansamblului Folcloric „Flori de mai” din comuna Todirești, Iași, grup alcătuit din vlăsatrele zonei, copii implicați în păstrarea tradițiilor specifice și nu numai.
Referitor la cele prezentate, conchidem prin câteva fraze care aparțin regretatului istoric Dumitru Vitcu, fraze dintr-un interviu pe care mi l-a acordat, pentru volumul I – Dialog cu istoria, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Asachiana (Editura Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”) din Iași în anul 2020: „În momentul când a fost îndepărtat – la 11 februarie 1866 – în visteria ţării rămăseseră bani foarte puţini, dar puţină lume ştie că acest om, acest Domnitor al Unirii, a avut capacitatea de a returna partea de salariu care i se cuvenea pentru luna februarie, pentru zilele care au urmat momentului 11 februarie. Aşadar, a fost un om extrem de onest, înţelegându-şi rolul. Apoi, a fost ales deputat. În perioada în care Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, noul Principe al României se urcase pe tron, Alexandru Ioan Cuza a refuzat să se întoarcă în ţară în ciuda dorinţei sale, înţelegând dificultăţile pe care le-ar pune în faţa noului Principe. Alexandru Ioan Cuza este, cred eu, reprezentatul unei epoci, făcând parte din galeria părinţilor fondatori ai ţării. Trebuie judecat din perspectiva posterităţii sale şi a ceea ce a făcut la nivel macro pentru societatea şi neamul românesc, pentru naţiunea noastră, dincolo de chestiunile omeneşti, chestiuni care-i aparţin în calitate de persoană individual”.
Înregistrările postate le difuzăm în câteva ediții viitoare ale emisiunilor Tradiții (joi, h 21:03) și Dialog intercultural (vineri, h 20:30), de pe toate frecvențele Radio România Iași (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM).
Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gad_campaignid=20406884619&gbraid=0AAAAADoA_6RtZiwxSi8HP0kUcSw_pw4ki&gclid=EAIaIQobChMIkK_3xIWRjQMVVKSDBx07kwPUEAAYASAAEgKFhfD_BwE
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
