Ascultă Radio România Iași Live

Corneliu Coposu: „N-am tranzacţionat, niciodată, principiile(…)”

Corneliu Coposu: „N-am tranzacţionat, niciodată, principiile(…)”

Publicat de Nicolae Tomescu, 20 mai 2021, 19:55

Corneliu Coposu[1] îşi amâna moartea de vreo jumătate de secol[2]. Avea 33 de ani când a fost aruncat în închisoare de comunişti[3]

La 22 decembrie 1989, a pus bazele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat. A condus PNŢCD-ul şi Convenţia Democratică din România (1991-1993). A crezut în puterea votului. A susținut, cu ardoare, ideea de Monarhie. A început forma de rezistență eroică într-o Românie (parțial) abjectă, care l-a huiduit, l-a calomniat – în multe (prea multe) feluri, chiar l-a căutat cu bâtele pentru „corecția decisivă”…

Atunci când sfârşitul s-a întrezărit (în 1994), Corneliu Coposu a mers la o clinică din Germania pentru a-i fi extirpată o parte a plămânului drept; simetria din cavitatea toracică fusese distrusă de anii de temniţă şi de țigările în exces. La revenirea pe „Otopeni, a avut acea putere a inocenței și a aruncat două replici memorabile: „Iertaţi-mă că n-am murit. Poate data viitoare; „M-am întors să dărâm Guvernul[4]

Ultima apariţie publică a lui Corneliu Coposu a fost pe 21 octombrie 1995[5], Internat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Universitar, la 31 octombrie 1995, Coposu a dezvăluit (vagi) momente de luciditate[6]; starea lui de sănătate devenise subiectul principal al acelor săptămâni[7]. Treceau zilele şi Corneliu Coposu continua să se agaţe de viaţă (deși nu i-a fost, nicicând, frică de moarte)[8]. Pe 9 noiembrie, anul amintit, dădea semne de revigorare; în ziua următoare, totul s-a prăbuşit; ultimele 24 de ore din viaţa sa au fost problematice/dilematice doar prin faptul că 11 noiembrie era o sâmbătă frumoasă de toamnă (se topise zăpada, spitalul era cuprins de liniște); la 9:40, s-a constatat decesul[9]

 

Funeraliile au prilejuit jurnalistului Cristian Tudor Popescu să explice, de o manieră exemplară, fenomenul inexplicabil (şi nespecific) poporului român: „Uneori apare în dinamica maselor un soi de revelaţie. Coposu n-a fost cunoscut în ’89 şi a fost nevoie de ani de zile după aceea ca el să intre în conştiinţa publică. A fost huiduit în ’90. Ţărăniştii n-au câştigat alegerile în timpul vieţii sale. Însă modul lui de comportament în acei ani a trezit ceva rar în poporul ăsta. A trezit un sentiment de vinovăţie. Oamenii, uitându-se la el cât era de… Omul ăsta parcă era lipit pe cer. Era sărac lipit cerului, nu pământului. N-avea nimic din punct de vedere social. Stătea cu surorile lui. Nu făcea altceva decât această politică îndreptată, într-adevăr, către interesul naţional aşa cum îl vedea el. Ei bine, Coposu a reuşit să trezească an de an respectul şi apoi sentimentul de vinovăţie al oamenilor: «Băi, păi, noi pe omul ăsta l-am băgat în puşcărie? Păi, uite, domne, că e un om de mare caracter, de mare ispravă şi corectitudine». Atitudinea lui deosebită faţă de cei care l-au persecutat l-a adus aproape de ideea de sfânt, o idee foarte puţin familiară românilor. Nu prea avem noi treabă cu sanctitatea, cu martirajul, cu zonele astea. El a reuşit să ne inducă această idee. Iar la moartea lui, lumea parcă s-a dus acolo ca să îi spună: «Iartă-ne!». Ăsta era sentimentul: «Iartă-ne pentru tot ce a fost»“.

Și Ion Cristoiu a fost/este capabil, uneori, să te copleșească prin acuratețe analitică: „N-a şezut într-un palat. N-a străbătut bulevardele în convoaie înfricoşătoare, precedat de puşti şi sirene. N-a descins nicăieri străjuit de surâsuri şi plecăciuni. Şi cu toate astea, Corneliu Coposu a fost în sine o instituţie. Fiinţa sa plăpândă a reuşit, fără niciun alt punct de sprijin, să se facă legendară”…

Bustul aflat în curtea Palatului „Speyer” (București);

Sunt busturi și pe „Calea Victoriei” din București/în faţa bisericii „Kreţulescu”, în „Grădina valorilor românești”, în parcul de lângă biserica „Sfântul Mina” (pe Bulevardul „Corneliu Coposu”)…

 

[1] Recomand http://www.corneliu-coposu.ro/despre-noi/corneliu-coposu/, deopotrivă cu lecturarea volumului Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983 (ediție îngrijită și prefațată de Doina Alexandru), mărturie personală a evenimentelor politice majore petrecute în România perioadei 1936-1947 (anul arestării sale)…

[2] Două forme (nesincronizate) de cancer…

[3] „Să cadă lespede grea de mormânt peste trădătorii clasei muncitoare şi peste potrivnicii reformelor sociale!, s-a strigat, cu mânie proletară, în 1947. Coposu (un bărbat masiv, cântărea peste 100 de kilograme) era atunci doctor în drept, asistent universitar şi secretarul lui Iuliu Maniu… A ispăşit 14 ani de închisoare (din cei 17 „programați”)…

[4] Nu a dărâmat vreun guvern, dar a făcut mai mult decât atât: În 1996, moştenirea lui Coposu l-a ajutat pe alt candidat să câştige alegerile în faţa lui Ion Iliescu. „Testamentul politic al lui Corneliu Coposu, care mi-a fost încredinţat mie, a fost acesta: scopul nu scuză mijloacele. Mijloacele necurate îţi doboară până la urmă scopul” (Emil Constantinescu)…

[5] La întâlnirea femeilor ţărăniste, avea puterea să glumească: „Păcat că sunteţi atât de multe, căci dacă eraţi zece-cincisprezece vă făceam curte; femeile au râs; puterile l-au părăsit pe „Senior, chiar în timp ce ţărănistele puneau ţara la cale;  leşinat şi a fost adus acasă pe braţe…

[6] Comunica prin mişcări ale capului – da/nu – şi prin lacrimi…

[7] Sorin Oprescu (pe atunci, medic respectabil, nu primar acuzat de corupție) apărea zilnic în conferinţe de presă în care prezenta evoluţia pacientului; ziariştii făceau de gardă pe holurile spitalului, la fel ca medicii…

[8] „Nu am văzut, în 30 de ani de medicină, pe cineva care să aibă atâta putere de rezistenţă”, spunea în acel noiembrie un doctor de la „Universitar”…

[9] Trecuseră 12 zile de spitalizare; nu i-a fost făcută autopsia, dar se ştia de ce a murit – plămânii au atins starea de uscăciune maximă…

 

 

Etichete:
#InfoEconomic: Profesor universitar doctor Cristian Popescu, despre efectele lipsei unui plan național de redresare: „în momentul în care se sistează finanțarea pe fonduri europene, imediat apare și o creștere mai puternică a riscului de țară”
Life miercuri, 18 iunie 2025, 16:33

#InfoEconomic: Profesor universitar doctor Cristian Popescu, despre efectele lipsei unui plan național de redresare: „în momentul în care se sistează finanțarea pe fonduri europene, imediat apare și o creștere mai puternică a riscului de țară”

Este a doua jumătate a lunii iunie, problemele de ordin economic ale României persistă și se adâncesc pe fondul lipsei unor măsuri clare....

#InfoEconomic: Profesor universitar doctor Cristian Popescu, despre efectele lipsei unui plan național de redresare: „în momentul în care se sistează finanțarea pe fonduri europene, imediat apare și o creștere mai puternică a riscului de țară”
(AUDIO/FOTO) Coregraful Fabio Crestale (Franța): Dansul contemporan are aici o energie cu totul diferită față de ceea ce întâlnesc, de obicei, în Franța sau în Italia
Life marți, 17 iunie 2025, 17:03

(AUDIO/FOTO) Coregraful Fabio Crestale (Franța): Dansul contemporan are aici o energie cu totul diferită față de ceea ce întâlnesc, de obicei, în Franța sau în Italia

Ne-am luat rămas bun, de la D.A.M.5, săptămâna dansului contemporan la Iași lasă în urmă, ca de obicei nostalgie și dorința de a repeta...

(AUDIO/FOTO) Coregraful Fabio Crestale (Franța): Dansul contemporan are aici o energie cu totul diferită față de ceea ce întâlnesc, de obicei, în Franța sau în Italia
(AUDIO) Valentina Temussi (Institutul de Arte din Barcelona): Teatrul fizic înseamnă a spune o poveste și a o face accesibilă prin mai multe mijloace
Life duminică, 15 iunie 2025, 13:28

(AUDIO) Valentina Temussi (Institutul de Arte din Barcelona): Teatrul fizic înseamnă a spune o poveste și a o face accesibilă prin mai multe mijloace

Festivalul „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, prin Programul de Studii...

(AUDIO) Valentina Temussi (Institutul de Arte din Barcelona): Teatrul fizic înseamnă a spune o poveste și a o face accesibilă prin mai multe mijloace
(AUDIO/FOTO) „Take a seat” la D.A.M. 5
Life sâmbătă, 14 iunie 2025, 10:51

(AUDIO/FOTO) „Take a seat” la D.A.M. 5

Festivalul „Dans, Artă, Multidiscuplinaritate” aduce în fața publicului, din ce în ce mai numeros și mai interesat de dansul contemporan,...

(AUDIO/FOTO) „Take a seat” la D.A.M. 5
Life vineri, 13 iunie 2025, 12:17

#StareaEducației (INTERVIU) Doi elevi din Iași calificați în lotul lărgit pentru a participa la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială. ”Fiind un domeniu atât de nou, dar mai ales ca subiect academic, resursele sunt foarte limitate și cred că asta este cea mai mare problemă pe care o întâmpinăm în pregătirea noastră.”

A doua ediție a Olimpiadei Naționale de Inteligență Artificială a avut loc în luna mai, o competiție dedicată elevilor pasionați de noile...

#StareaEducației (INTERVIU) Doi elevi din Iași calificați în lotul lărgit pentru a participa la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială. ”Fiind un domeniu atât de nou, dar mai ales ca subiect academic, resursele sunt foarte limitate și cred că asta este cea mai mare problemă pe care o întâmpinăm în pregătirea noastră.”
Life luni, 9 iunie 2025, 14:16

Începe săptămâna dansului contemporan la Iași: „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, D.A.M.5 – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE Iași

Diseară, la ora 20,00, va avea loc, în grădina interioară a Palatului Culturii din Iași, deschiderea ediției a V-a Festivalului „Dans, Artă,...

Începe săptămâna dansului contemporan la Iași: „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, D.A.M.5 – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE Iași
Life duminică, 8 iunie 2025, 15:43

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

Festivalul Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”, de la Suceava, s-a încheiat, după o săptămână plină de evenimente care a adus...

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”
Life sâmbătă, 7 iunie 2025, 15:39

Stella Ghervas (Universitatea din California, Los Angeles): România poate juca un rol de punte în regiunea Mării Negre, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene și al NATO, dar și de vecin istoric al spațiului pontic

Zilele acestea, s-a desfășurat cea de-a șasea ediție a „Conferinței Anuale a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, instituție a...

Stella Ghervas (Universitatea din California, Los Angeles): România poate juca un rol de punte în regiunea Mării Negre, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene și al NATO, dar și de vecin istoric al spațiului pontic