Republica Moldova marchează 16 ani de la protestele violente din 2009

Publicat de Andreea Drilea, 7 aprilie 2025, 11:55

Republica Moldova marchează luni 16 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, soldate cu cel puţin un mort, cu arestarea a peste 600 de tineri şi devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, informează presa de peste Prut.

Manifestaţiile din 2009 au început paşnic în data de 6 aprilie, dar au escaladat pe 7 aprilie, când miile de protestatari, nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 în urma cărora Partidul Comuniştilor a obţinut cele mai multe mandate de deputat, au luat cu asalt clădirea Parlamentului şi pe cea a Preşedinţiei.

Câteva asociaţii obşteşti au declarat ziua de 6 aprilie drept ‘Zi Naţională de Doliu’ şi au chemat pe cei interesaţi să vină în centrul Chişinăului pentru a aprinde lumânări şi a ţine un moment de reculegere, informează Radio Chişinău.

În memoria acelor evenimente, preşedinta Maia Sandu a subliniat într-un mesaj postat pe Facebook: ‘Trebuie să protejăm împreună ceea ce am câştigat cu atâta curaj: dreptul de a ne construi viitorul în libertate şi pace. Libertatea nu vine de la sine. Ea trebuie apărată zi de zi, mai ales atunci când este ameninţată de cei care vor ca oamenii să trăiască în frică şi să renunţe la speranţă’

‘Pe 7 aprilie 2009, mii de tineri au ieşit în stradă nu pentru un partid sau o ideologie, ci pentru o idee simplă şi puternică: doar cetăţenii au dreptul să-şi decidă viitorul. Vocea lor a spart zidurile fricii – iar unii dintre ei au plătit un preţ foarte mare pentru acest crez. La 16 ani distanţă, vedem din nou încercări de manipulare şi de subminare a valorilor democratice. Dar astăzi Republica Moldova este o ţară care a învăţat din durere, care a crescut în conştiinţă şi care ştie ce are de apărat. Adevărul, libertatea şi demnitatea celor care au suferit pe 7 aprilie ne obligă să rămânem vigilenţi’, a subliniat Maia Sandu.

La rândul său, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, a declarat la începutul şedinţei plenare a legislativului că ‘astăzi se îndeplinesc 16 ani de când tinerii au ieşit în stradă pentru a cere dreptul de a trăi într-un stat liber şi democrat’.

‘Acum 16 ani, moldovenii au spus răspicat că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Cu toţii am crezut că ne vom mişca mai repede. Dar în anii care au urmat, au fost noi tentative în care politicieni declaraţi proeuropeni au tot vândut această ţară Kremlinului. Acum, la 16 ani distanţă, suntem tot mai aproape de a îndeplini visul acelor tineri de a trăi într-o ţară ca afară. Într-o Moldovă europeană şi prosperă. De aceea, nu avem dreptul moral să ne abatem de la acest drum şi trebuie să muncim mai departe. Pentru că de noi depinde ce se va întâmpla cu Moldova în următorii ani. Şi eu sunt încrezător că moldovenii vor face alegerea corectă şi în acest an, fiindcă moldovenii ştiu cine ne vrea binele şi cine răul’, a declarat Grosu, potrivit Moldpres.

În dimineaţa zilei de 7 aprilie 2009, protestele din Republica Moldova au căpătat un caracter violent, centrul Chişinăului fiind cuprins de confruntări între forţele de ordine şi protestatari. Mulţimea a aruncat pietre în forţele MAI, iar poliţiştii şi carabinierii (jandarmii – n.r.) au răspuns cu jeturi puternice de apă şi gaze lacrimogene.

Dat fiind numărul mare de participanţi la protest şi, pe alocuri, din cauza atitudinii pasive a forţelor de ordine, protestatarii au ocupat câteva etaje din clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului, devastându-le şi provocând incendii.

În cursul nopţii poliţia a intervenit în forţă şi a efectuat o operaţiune de curăţare a centrului capitalei. Acţiunile poliţiei au fost însoţite de arestări în masă şi de numeroase abuzuri care au dus la vătămarea corporală a mai multor persoane şi la moartea tânărului Valeriu Boboc.

Evenimentele din 7 aprilie au provocat o adevărată criză politică în Republica Moldova. Preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a înaintat un demers către Curtea Constituţională prin care a solicitat ca voturile obţinute în urma scrutinului să fie renumărate integral. Rezultatele renumărării nu s-au soldat însă cu nicio schimbare, comuniştii având în continuare asigurate 60 din cele 101 de locuri din Parlamentul de atunci.

În data de 12 mai 2009, Voronin a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu votul celor 60 de deputaţi ai PCRM.

Au urmat alegeri parlamentare anticipate, în 29 iulie 2009, scrutin care a adus la putere Alianţa pentru Integrare Europeană formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră. AGERPRES/FOTO https://radiochisinau.md/