#StareaEducației: (INTERVIU) SARO, primul asistent AI motivațional din educație, va ajunge în școlile de stat și private din țară. Andreea Nistor, Digital Nation: “Această tehnologie nu este gândită să ofere informații de conținut și nici să facă predare. SARO îi sprijină pe tineri cu nivelul de motivație pentru sarcinile de învățare pe care le au.”
Publicat de Gabriela Rotaru, 6 mai 2025, 16:31
La începutul lunii aprilie a fost lansat în învățământul public din țara noastră primul chatbot din educație, intitulat SARO. Este prima tehnologie de inteligență artificială motivațională utilizată în domeniul educațional.
Implementarea SARO în învățământul public din România a debutat la facultatea de marketing de la Academia de Studii Economice din București. Peste 100 de studenți au început deja să interacționeze cu SARO. Soluția urmează să fie extinsă și în învățământul preuniversitar, în baza unui protocol de colaborare semnat între organizația Digital Nation și Ministerul Educației și Cercetării.
Liceele interesate au putut aplica pentru a introduce SARO în instituția lor, completând formularul disponibil până la 30 aprilie. Selecția unităților participante va fi anunțată în cursul acestei luni. Colega noastră, Andreea Daraban, a stat de vorbă despre această inițiativă cu Andreea Nistor, director de dezvoltare și partener al organizației neguvernamentale Digital Nation, cea care a lansat asistentul virtual creat special pentru elevi și studenți.
Andreea Daraban: Să explicăm, mai întâi, ce este SARO și cum a luat naștere această inițiativă.
Andreea Nistor: SARO este un asistent personal pentru fiecare tânăr din România, fie că vorbim despre studenți sau despre elevi. Urmează să extindem acest proiect, pe care acum abia îl pilotăm, către unitățile școlare publice și private din întreaga țară. Este un asistent virtual care comunică cu tinerii prin whatsapp. De ce pe whatsapp? Pentru că ei deja sunt acolo și este cel mai facil mod de comunicare cu ei. Firește că face acest lucru cu permisiunea tinerilor, care trebuie să opteze pentru a putea să discute cu SARO. Iar noutatea din punct de vedere al inovației, chiar la nivel mondial, este că SARO este o soluție de tehnologie care comunică proactiv. Noi suntem, aș îndrăzni să spun, mai degrabă învățați cu alte soluții online de inteligență artificială, pe care noi trebuie să le accesăm și trebuie noi să deschidem o pagină de căutare și să punem o întrebare. În schimb, SARO preia în mod proactiv inițiativa, îi contactează pe tineri și vorbește într-un mod absolut familiar și pe limba lor despre preocupările, provocările, oportunitățile și progresul lor școlar.
Andreea Daraban: Fără ca tinerii să întrebe neapărat.
Andreea Nistor: Există și această funcțiune disponibilă, adică tinerii pot fi proactivi și ei, să intre în discuție cu SARO pentru afla, de exemplu, la ce birou al universității trebuie să se ducă ca să depună anumite dosare sau de unde pot să obțină o anumită informație sau care este data următorului examen. Însă asta nu este singura modalitate de dialog. SARO interacționează și proactiv. Valoarea cea mai mare este legată de capacitatea SARO de a crește nivelul de motivație și interes. De ce? Pentru că sistemul public de educație din România ne pune deseori în ipostaza de a ne întreba de ce mai învățăm matematică, de ce anume trebuie să trecem printr-un examen de statistică la facultate, de ce este necesar să terminăm o anumită temă la data respectivă. Iar ceea ce există din punct de vedere tehnologic în spatele SARO permite ca douăzeci de AI-uri multimodale să creeze o infrastructură tehnologică, prin care inteligența artificială dialoghează într-o manieră absolut umană și reușește să răspundă la întrebări, să coreleze informații care să te ajute să-ți regăsești interesul sau motivația, înțelegând că, de exemplu, dacă tu ai vrea să studiezi marketing și să ajungi să devii angajat într-o agenție de publicitate, statistica sau lucru cu bugetele clienților sunt niște competențe absolut critice. Ce este cel mai interesant de spus este că noi am folosit deja SARO în versiuni experimentale, în relație cu peste 1000 de studenți și tineri, asta înainte de pilotul pe care îl avem acum chiar cu Ministerul Educației. Rezultatele sunt fabuloase, pentru că tinerii care interacționează cu SARO reușesc să-și facă cu 28% mai multe teme decât cei care nu fac lucrul acesta. 9 din 10 tineri au spus că motivația lor pentru învățare a crescut datorită faptului că în permanență cum să apeleze la cineva care dialoghează într-o manieră prietenoasă, care nu le face lecțiile și temele, dar îi convinge pe ei să le facă. Și ăsta este motivul pentru care noi credem că vom reuși să ducem acest proiect în toate școlile și universitățile din România.
Andreea Daraban: Cum interacționează SARO cu utilizatorii?
Andreea Nistor: Există două modalități. Una este prin chat-ul de pe whatsapp, în scris. Cealaltă modalitate este prin voce, în sensul în care SARO poate să asculte și să înțeleagă mesaje vocale din partea tinerilor și răspunde tot în scris.
Andreea Daraban: Ce alte beneficii au elevii și studenții care folosesc SARO sau care vor ajunge să folosească acest tip de AI?
Andreea Nistor: În primul rând, SARO are și o funcțiune de informare, care este foarte necesară. De exemplu, noi am folosit SARO ca să-i anunțe pe tineri că urmează să aibă loc o întâlnire fizică sau un eveniment sau o activitate la care ei ar fi putut să participe, iar tinerii pot răspunde direct și în felul acesta confirmă participarea lor. Iar la nivelul unei instituții de învățământ, fie că vorbim de universități sau școli, vă dați seama că logistica organizării de tabere, cursuri, concursuri, evenimente, întâlniri este una foarte anevoioasă, atât pentru profesori, cât și pentru personalul administrativ. Deci SARO poate să preia și astfel de sarcini. De asemenea, poate să consulte tinerii cu privire la feedback-ul și motivația lor. De exemplu, le poate scrie, în urma unui curs care a avut loc sau după ce se finalizează o lecție de matematică, ca să-i întrebe cum li s-a părut, dacă au înțeles anumite noțiuni și ce anume le-ar place să se întâmple diferit pentru ei. Aici ne-am concentrat mai mult, pentru că ne dorim ca feedback-ul să ajungă înapoi la profesori, dar întotdeauna într-o manieră agregată și statistică. Va fi o analiză sintetică a feedback-ului întregii clase, iar asta va putea fi pusă la dispoziția profesorilor, pentru ca experiențele de învățare ale tinerilor să fie îmbunătățite.
Andreea Daraban: Așadar, ce rol joacă profesorii în acest proces? Este necesară o formare specială pentru ei?
Andreea Nistor: Nu este necesară nicio formare specială. Noi ne-a bazat pe tehnologia whatsapp, tocmai pentru că toată lumea sau aproape toată lumea, este deja familiarizată cu utilizarea ei. SARO nu suplinește rolul profesorului, în sensul în care nu-l exclude din ecuație. Noi am avut și discuțiile acestea mai filozofice despre ce o să se întâmple cu profesorii în viitor și care este rolul tehnologiilor și ce se mai întâmplă cu profesorii și cu funcția lor? Perspectiva noastră este că SARO completează tot ceea ce profesorii fac, în sensul în care îi ajută și îi sprijină, pentru ca ei să aibă mai mult timp pentru lucrurile care contează cu adevărat și mai puțin timp pentru sarcini administrative, cum ar fi, de exemplu, să vorbească cu fiecare elev în parte ca să se asigure că toată lumea știe la ce ore să vină a doua zi la un anume laborator.
Andreea Daraban: Spuneați că SARO îi motivează pe studenți, pe elevi să își facă temele. Pot apela elevii, tinerii la SARO pentru a-i ajuta la teme, pentru a le explica anumite noțiuni? Le poate aduce un plus de informație?
Andreea Nistor: Nu, SARO nu va face acest lucru. Această tehnologie nu este gândită să ofere informații de conținut și nici să facă predare. SARO îi sprijină pe tineri cu angajamentul și cu informarea și cu nivelul de motivație pentru sarcinile de învățare pe care le au. O să dau un exemplu. Dacă, să zicem, există un termen până la care toți studenții trebuie să predea o anumită lucrare. SARO s-ar putea asigura că toată lumea cunoaște informația asta, că ei știu unde trebuie să trimită lucrarea, care este sarcina pe care trebuie să o îndeplinească și eventual să le amintească din timp, ca să se asigure că toată lumea ține cont de dead-line, reușește să finalizeze în timp util, iar cei care, eventual, nu reușesc să finalizeze sarcinile primesc atenționări suplimentare.
”SARO reușește să folosească informații din catalogul școlar sau din bazele de date ale universităților sau unităților de învățământ, cu privire la progresul școlar, absențe, pentru a reuși să poarte niște conversații absolut personalizate.”
Andreea Daraban: Așadar, asta ar fi principala diferență dintre SARO și un alt instrument de tip AI.
Andreea Nistor: Absolut. Și în special, diferența majoră este că SARO este proactivă, adică reușește să folosească informații din catalogul școlar, de exemplu, sau din bazele de date ale universităților, cu privire la progresul școlar, absențe, note și așa mai departe, ca să reușească să poarte niște conversații absolut personalizate. Iar obiectivul nostru este tocmai acesta, să reușim să personalizăm învățarea pentru fiecare elev, astfel încât el să aibă o experiență care e aproape imposibil de replicat în viața reală. Să ai 24 de ore din 24 pe cineva care să fie disponibil să discute cu tine, într-o manieră empatică și să fie la dispoziția ta și să-ți poată răspunde la întrebări și să cunoască totul despre tine, inclusiv parcursul și progresul tău școlar, este aproape imposibil, iar asta este ceea ce face SARO.
Andreea Daraban: Liceele care doresc să folosească SARO s-au putut înscrie pe platforma Digital nation. Cum plănuiți să implementați SARO în școli?
Andreea Nistor: Vom avea două etape. În primul rând, în decursul acestei luni vom avea o discuție cu Ministerul Educației, pentru ca împreună să alegem prima unitate școlară în care vom experimenta cu pilotarea, iar ulterior, în luna septembrie, ne-am dori să extindem disponibilitatea SARO și către alte unități școlare, lucru pentru care suntem în căutare de parteneri, atât de școli interesate, cât și în egală măsură de companii partenere din domeniul privat, care ar putea să susțină din punct de vedere filantropic implementarea tehnologiei noastre. Firește că, în contextul în care conversația publică despre finanțarea învățământului din România este una care ne arată că e mereu subfinanțat, extinderea acestor oportunități ar putea să facă scopul unui parteneriat public-privat.
”SARO va putea oferi feedback profesorilor după o lecție la clasă, dar întotdeauna într-o manieră agregată și statistică. Va fi o analiză sintetică a feedback-ului întregii clase, iar asta va putea fi pusă la dispoziția profesorilor, pentru ca experiențele de învățare ale tinerilor să fie îmbunătățite.”
Andreea Daraban: Practic, ce fac școlile și cum se ajunge ca elevii și profesorii să folosească această tehnologie?
Andreea Nistor: SARO are nevoie să se integreze cu o bază de date a școlii, din care să poată să își procure informațiile necesare. Informațiile minime de care noi avem nevoie sunt, firește, numerele de telefon mobil are tuturor profesorilor și elevilor, pentru ca ei să aibă posibilitatea să opteze pentru SARO și să fie de acord ca SARO să înceapă să discute cu ei. SARO va putea fi folosită în combinație cu un catalog virtual, de exemplu, dar asta nu este neapărat o condiție. Dacă școala are într-adevăr o bază de date sau un catalog virtual, SARO poate utiliza informațiile despre profilul fiecărui elev pentru a reuși să facă conversațiile cât mai personalizate. Dacă școala însă nu are așa ceva, și din păcate 80% din școlile din România nu au încă un catalog virtual, este suficient să primim datele de contact ale tuturor tinerilor, împreună cu, firește, consimțămintele aferente, care clarifică acordul Din momentul respectiv, SARO poate să inițieze discuții și să înceapă să-și procure singur informații. De exemplu, să-i întrebe ea pe elevi în ce clasă sunt, ce-și doresc să facă în continuarea studiilor, care sunt materiile lor preferate, care sunt materiile care le oferă provocări și așa mai departe. Calitatea SARO este că poate să rețină orice informație din conversațiile pe care le poartă, astfel încât să construiască, ulterior, pe lucrurile pe care le-a aflat, fix la fel cum ar face o memorie umană.
Andreea Daraban: De exemplu, dacă SARO stă de vorbă cu elevii dintr-o clasă despre o anumită disciplină. Li se pun elevilor tot felul de întrebări, există un grad de satisfacție din partea unora, un alt grad de nemulțumire din partea altora. Poate SARO să comunice profesorului de la clasă ceea ce gândesc elevii?
Andreea Nictor: O va face într-o manieră sintetizată și care nu va corela deloc numele sau datele de identificare ale vreunuia dintre respondenți cu informația analizată, pentru a păstra în totalitate confidențialitatea. Nici măcar testimoniale sau fragmente de conversație nu îi vor fi furnizate profesorului, ci doar analize de tip concluzie, cum ar fi, de exemplu că jumătate din elevi au considerat lecția de matematică, de ieri, că s-a desfășurat prea alert pentru ritmul lor și nevoile lor de înțelegere.
Andreea Daraban: Așadar, SARO ar reprezenta un feedback foarte bun pentru profesor pentru de ceea ce se întâmplă la clasă.
Andreea Nistor: Absolut și în timp real și care poate fi folosit zi de zi. SARO poate acționa ca o soluție pentru a informa pe toată lumea cu privire la activitățile care urmează să aibă loc, la modul în care elevii trebuie să se pregătească pentru ele. Și nu în ultimul rând, SARO are această funcție de a reuși să-i aducă pe elevi să facă progresul necesar. Asta e o permanentă provocare, ca tinerii să țină pasul cu toate sarcinile de învățare pe care le au. Și ceea ce face SARO este că poate să afle dacă sarcinile de învățare au fost finalizate cu succes și respectiv să se întoarcă spre tineri și să afle care este motivul pentru care nu au reușit să termine. Dacă le lipsesc informații, să-i încurajeze, să-i ajute și să-i convingă să depășească aceste provocări, de îndată ce începe să se vadă un tipar de rămânere în urmă. Este mult mai ușor să eviți situația asta de lipsă de progres dacă o sesizezi rapid, dacă se poate interveni în timp real, dacă vezi trei absențe consecutive, SARO poate să înceapă să discute despre ce s-a întâmplat, iar elevul are o șansă de a fi sprijinit mult mai mare, decât dacă se constată că el a lipsit de la școală timp de două luni.
Andreea Daraban: Va putea fi folosit SARO și de către părinții elevilor din școala în care este implementat?
Andreea Nistor: Nu în acest moment. În această etapă, SARO are în perioada de pilot o funcțiune axată special pe interfață cu tinerii și interfață cu conducerea școlii sau a facultății. Ar putea să facă scopul unor dezvoltări ulterioare.
”Tinerii care nu vor avea competențe tehnice și de gândire critică, de inginerie a unei cerințe către AI și capacitatea de a reuși să utilizeze tehnologiile transformative și inteligența artificială, vor fi foarte necompetitivi pe piața muncii.”
Andreea Daraban: Cum vedeți rolul inteligenței artificiale în educația din România în următorii ani?
Andreea Nistor: Citeam chiar zilele trecute o analiză a World Economic Forum cu privire la competențele viitorului și abilitățile care vor fi critice pentru angajabilitatea pe piața muncii în 2030. Dacă până acum câțiva ani între aceste competențe se regăseau lucruri precum educația socio-emoțională, competențe soft, capabilități antreprenoriale, iată că acum Formul Economic Mondial clarifică că tinerii care nu vor avea competențe tehnice și de gândire critică, de inginerie a unui prompt sau unei cerințe către AI și capacitatea de a reuși să utilizeze tehnologiile transformative și inteligența artificială, vor fi foarte necompetitivi pe piața muncii, în majoritatea joburilor disponibile. Felul în care piața muncii se schimbă este extraordinar de interesant. Noi suntem în dialog cu peste 100 de angajatori în această perioadă în legătură cu proiectele noastre și aflăm că joburile nu dispar, ele nu devin mai puține, însă se transformă. Există din ce în ce mai multe tipuri de locuri de muncă ce devin redundante, în general muncile fizice și există din ce în ce mai multe locuri de muncă noi, care până acum nici nu existau, tipuri de cariere cu care probabil nici nu ne-am întâlnit, care sunt bazate pe utilizarea tehnologiilor transformative. Și din acest punct de vedere, ca să mă întorc la întrebarea dumneavoastră, consider că capacitatea unui tânăr de a folosi inteligența artificială, indiferent de domeniul în care ai lucra, devine comparabilă cu felul în care folosim noi mailul azi. Da, deci nu prea mai poți să faci nimic profesional fără să ai un cont de email, să știi să-l operezi. Inteligența artificială devine una dintre competențeele critice și esențiale, iar tinerii nu au încotro decât să se familiarizeze cu ea și să învețe să-și dezvolte capabilitățile digitale, ceea ce e destul de diferit de faptul că generațiile actuale sunt native digital. Deci, faptul că folosim telefonul foarte mult nu este unul și același lucru cu faptul că avem competențe profesionale în zona tehnologiei, iar acestea trebuie antrenate.
”Cred că valența umană a profesorului va rămâne o necesitate chiar și pentru mult timp de acum înainte.”
Andreea Daraban: Ar putea fi înlocuit profesorul de la clasă de un instrument AI?
Andreea Nistor: Eu cred că valența umană a profesorului va rămâne o necesitate chiar și pentru mult timp de acum înainte. Deci, caracterul acesta prin care profesorii reușesc să se aplece cu empatie asupra nevoilor fiecărui copil și să reușească să sprijine clasa, ca mediu social de învățare, bazat pe proiect, bazat pe interacțiune, pe dezbatere, pe comunitate, asta cred că nu se va schimba. Și dimpotrivă, cred că ar trebui să se amplifice. Noi acum, deseori, ne ducem la școală doar cu creierul, nu și cu sufletul. În sensul în care poate că învățământul public ar putea să facă mai multe ca să accentueze competențele relaționale ale tinerilor. Dar, în ceea ce privește funcțiunea asta de predare, cum zicem noi, standard, chestiunea asta cred că va dispărea cu totul. Chiar și în ziua de astăzi, cei mai buni profesori sunt buni și sunt iubiți de copii pentru că fac învățarea una relevantă și autentică, astfel încât copiii să câștige competențe, nu doar să rămână cu niște cunoștințe. Și cred că această funcțiune va putea fi înlocuită din ce în ce mai mult de tehnologie, dar asta nu elimină nevoia unor copii sau a unor tineri de a fi însoțiți în spațiul școlar de un profesor care să aibă un caracter de facilitator autentic.
Varianta audio a interviului:
