#StareaEducației: (INTERVIU) Iunia Ștefan, educator muzeal: “Legătura dintre muzeu și școală este una extrem de importantă, întrucât accesul direct la descoperirea, la cunoașterea patrimoniului cultural completează aria de cunoștințe a elevilor.”

Publicat de Andreea Drilea, 5 aprilie 2024, 09:40

Vizitarea muzeelor și explorarea acestora trebuie să fie o constantă în viața cotidiană a copiilor și a familiilor, în general. Patrimoniul cultural oferă universuri de cunoaștere diferite, iar una dintre funcțiile majore ale muzeului este cea educativă și totodată de promovare a valorilor dintr-un anumit domeniu.

Educația muzeală a apărut astfel ca o necesitate de a augmenta capacitatea de formare a spațiului muzeal și are ca scop stimularea interacțiunii dintre muzeu și instituțiile de învățământ. Lecțiile ținute în alte spații decât cele oferite de școală, precum muzeele, fac ca învățarea să fie realizată prin descoperire și ajută la fixarea unor noțiuni în rândul participanților, care se vor constitui în amintiri ce cu greu vor putea fi date uitării, susțin specialiștii în pedagogie. Așadar, muzeul poate deveni un mediu educativ complementar școlii.

Educație muzeală se face și la Iași. Muzeul Literaturii Române are un calendar de activități foarte bine conturat, dedicat elevilor.

Despre aceste ateliere specifice, dar și despre importanța conexiunii dintre școală și muzeu a stat de vorbă colega noastră, Andreea Daraban,  cu Iunia Ștefan, educator muzeal în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române din Iași.

Andreea Daraban: Care sunt valențele educaționale ale unui muzeu? Cum contribuie acesta la educația copiilor?

Iunia Ștefan: Educația muzeală reprezintă orice demers desfășurat de un muzeu, demers ce pornește de la patrimoniul acestuia și care are scopul de a facilita accesul publicului la cunoștințe sau la experiențe culturale educative. Privitor la importanța educației muzeale, în primul rând, când rostim această sintagmă ”educație muzeală”, spunem în mod cert ”educație în muzeu”, pentru că aceasta se petrece în muzeu, literalmente, sau într-un context în care beneficiarul acestui tip de educație se află, într-o formă directă sau indirectă, în contact cu patrimoniul pe care un muzeu îl gestionează, fie că vorbim despre patrimoniul material sau despre patrimonial immaterial. În cazul de față, în ceea ce privește Muzeul Național al Literaturii Române Iași, la nivel de patrimoniu imaterial, vorbim despre operele scriitorilor. În al doilea rând, când spunem educație muzeală, spunem complementaritate cu aria educației formale, cea care se realizează la nivelul școlii, cum bine știm cu toții, mai precis, formabilul, în cazul de față, elevul de diverse vârste, își poate și chiar este indicat să-și completeze aria de cunoștințe venind într-un muzeu. Ne bucurăm să vedem cum, în ultimii ani, zona educației formale se arată din ce în ce mai interesată de contexte diverse de învățare, cum ar fi iată, muzeul în care, în cadrul activităților de educație muzeală, cei prezenți învață într-un alt mod, fiind ghidați de către specialiștii muzeului, cum sunt muzeografii, educatorii muzeali, de ce nu și colegii noștri conservatori. Această deschidere este cu atât mai valorificată, mai cu seamă în cadrul programelor naționale ”Școala Altfel” sau ”Săptămâna Verde”.

Andreea Daraban: În cadrul acestor săptămâni primiți foarte multe solicitări pentru a desfășura diferite activități cu școlile. Cât de importantă este legătura dintre școală și instituțiile muzeale?

Iunia Ștefan: Legătura este, precum am menționat și anterior, una extrem de importantă, întrucât accesul direct la descoperirea, la cunoașterea patrimoniului pe care noi îl gestionăm completează aria de cunoștințe a elevilor.

Andreea Daraban: Este ca o prelungire a școlii, într-un fel.

Iunia Ștefan: Sigur că da și de ce nu, o aprofundare a ceea ce copiii învață la școală. Iar aici vorbim despre interdisciplinaritate, care este unul dintre obiectivele majore ale educației în epoca actuală. Bineînțeles, până acolo vorbim despre pluridisciplinaritate, multidisciplinaritate, transdisciplinaritate, dar toate acestea converg către acest obiectiv important. E un obiectiv esențial, pe care cu toții îl urmărim, interdisciplinaritatea.

Andreea Daraban: Educatorii muzeali au o formare specială?

Iunia Ștefan: Sigur că da, aceștia beneficiază de formare în cadrul Ministerului Culturii, sub îndrumarea unor formatori de valoare, de la care acumulăm acele “know-how–uri”, valori, metode cu ajutorul cărora implementăm aceste activități și ateliere de educație muzeală.

Andreea Daraban: Au la bază o pregătire pedagogică dobândită anterior educatorii muzeali?

Iunia Ștefan: Este de dorit ca educatorii muzeali să aibă o astfel de pregătire la bază, ba poate chiar și o experiență anterioară în cadrul sistemului de învățământ clasic, fapt ce constituie un ajutor și o bază importantă pentru trecerea către zona aceasta nonformală, informală, pe care, iată, că o dezvoltăm la nivelul muzeului.

Andreea Daraban: Se dorește schimbarea percepției copiilor că muzeul e doar un loc unde se țin obiecte ale unui om celebru, obiecte care se raportează la o anumită perioadă istorică?

Iunia Ștefan: Sigur că da, ne dorim să extindem aria de cunoaștere, de interpretare, de receptare a acestui univers și, ca atare, focusul nostru este exact către acele metode care să îi determine pe beneficiari să recepteze și dintr-un alt unghi acest complex pe care îl poate reprezenta într-un mod sau altul, spre exemplu, viața unui scriitor, locul în care acesta a stat întreaga viață sau o perioadă de timp. Sigur că da, este unul dintre obiectivele cele mai importante pe care le avem în acest sens.

Andreea Daraban: Există o limită de vârstă minimă și maximă la care se poate face educație muzeală?

Iunia Ștefan: În ceea ce privește educația muzeală, nu. Nu vorbim despre limite de vârstă. De aceea muzeul nostru are în oferta sa educațional proiecte care ulterior sunt implementate prin ateliere și activități de educație muzeală ce se adresează tuturor grupelor de vârstă: preșcolari, școlari, adolescenți, tineri adulți, adulți, respectiv seniori.

Andreea Daraban: Ce ateliere organizează Muzeul Literaturii Române din Iași?

Iunia Ștefan: Vorbim aici despre ateliere care se încadrează în proiectele de educație muzeală din cadrul actualului plan de management, și anume vorbim despre proiecte pe care aș dori să le și numesc ”Școala în muzee”, ”Ateliere la Muzeu”, ”Dezbateri și dialog”, ”Eco-muzeu”, iată un proiect pe care îl organizăm pe data de 5 aprilie, un eveniment ”Muzeul Incluziv”, ”Resurse didactice la MNLR Iași”, respectiv ”Memorie și educație,  Muzeul Pogromului de la Iași”.

Andreea Daraban: În ce constau aceste ateliere? Dați-ne exemplu. Vorbeați despre cel, de astăzi, 5 aprilie, un atelier eco. Despre ce este vorba?

Iunia Ștefan: Mai exact, pe data de 5 aprilie, la Muzeul ”Vasile Pogor”, Casa Junimii din Iași are loc atelierul de educație ecologică ”Primăvara în lumea păsărilor și în Parcul Pogor”, integrat în seria de activități organizate de Societatea Ornitologică din România, filiala Iași, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași, cu ocazia Zilei internaționale a păsărilor, care este sărbătorită anual pe data de 1 aprilie. În cadrul acestei serii de activități avem în primul rând o conferință susținută de către dna. conf.univ.dr. Carmen Gache, reprezentant al Facultății de Biologie din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, domania sa fiind și coordonatoare a Societății Ornitologice din România, filiala Iași.

Andreea Daraban: Cine participă la aceste activități? Vin elevi de la școlile din județ, din municipiu?

Iunia Ștefan: Noi am lansat invitația prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Iași, cu ajutorul doamnei inspector Andreea Neculau, către toate instituțiile de învățământ preuniversitar ale județului Iași. În același timp, am lansat această invitație în mod public pe rețelele de socializare ale muzeului nostru, către publicul larg, ca atare, sunt așteptați la acest eveniment copii, părinți și bunici în egală măsură. Acest eveniment începe la ora 10:00 și cuprinde atât o conferință, precum și o parte practică, un atelier ecologic ce se va desfășura chiar în parcul Muzeului Vasile Pogor.

Andreea Daraban: Ce vor face acolo invitații dvs.?

Iunia Ștefan: Invitații noștri vor realiza o prezentare despre minunat lumea păsărilor, iar cei care vor participa în public vor afla despre speciile native, obiceiurile lor și vor învăța acum să le identifice atât după aspect, cât și după sunet, iar apoi, tot ghidați de către reprezentanții instituțiilor menționate, participanții la activitate vor monta hrănitori și cuiburi pentru păsări.

Andreea Daraban: Aveți și ateliere de scriere creativă, au avut loc o parte din ele. Veți mai organiza astfel de ateliere?

Iunia Ștefan: Sigur că da, acestea au avut loc încă de la începutul acestui an și sunt coordonate de către colegul meu Cătălin Ștefan. În mod cert pot afirma faptul că ele sunt un real succes la nivelul instituției noastre, sunt solicitate de către domnii profesori pentru a dezvolta abilitățile de creativitate în domeniul literar al elevilor. Și aici vorbim nu doar despre disciplina Limba și Literatura Română, deși, bineînțeles, aceasta este primordială în acest context, dar putem vorbi și despre participare la ateliere de creație literară ca modalitate de petrecere a timpului liber.

Andreea Daraban: Ce au descoperit copiii participând la aceste ateliere organizate de dvs.?

Iunia Ștefan: Copiii descoperă în primul rând un bogat patrimoniu pe care noi îl gestionăm și care aparține scriitorilor precum Ion Creangă, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Mihai Codreanu. Cu această ocazie, invităm ascultătorii postului dvs. de radio să treacă pragul acestor filiale și pentru vizite și pentru vizite ghidate, și pentru vizite ghidate interactive și pentru ateliere și pentru activități. Participanții la aceste activități descoperă în primul rând autorul dintr-un alt unghi, din unghiul persoanei care a fost respectivul autor, precum și din perspectiva personalității literare care acesta a fost.

Andreea Daraban: Care este marea provocare cu care vă confruntați în desfășurarea orelor de educație muzeală?

Iunia Ștefan: Îmi place să cred că întotdeauna provocările sunt modalități de perfecționare. Bineînțeles, întotdeauna învățăm din aceste provocări și conștientizăm cum să facem lucrurile din ce în ce mai bine pentru publicul nostru. Dacă ar fi să punctez o provocare în acest sens, într-adevăr, atunci când, să spunem, spre exemplu, numărul participanților este unul considerabil, încercăm să etapizăm în grupe mai mici și activitățile care, spre exemplu, se desfășoară la filiale, având un spațiu mai restrâns prin natura, să zicem, locuința în care a stat un anumit autor. Dau aici exemplu “Căsuța de Poveste” a Otiliei Cazimir sau „Căsuța cu Liliac” a lui George Topârceanu. Ne putem da bine seama că pentru a conserva și pentru a respecta patrimoniul, nu putem intra în număr foarte mare într-o filială precum cele pe care le-am amintit. Și da, responsabilitatea pentru un specialist, iar în contextul de față, pentru un educator muzeal, este aceea de a veghea continuu la conservarea și protejarea patrimoniului. Cum știm, copiii sunt adesea foarte curioși, lucru care este extrem de bun și de important și poate există uneori tendința aceasta de a fi energici inclusiv în contextul vizitării unui muzeu, dar noi încercăm să le canalizăm această energie către descoperirea acelui obiectiv de patrimoniu, astfel încât și patrimoniul însuși să fie foarte bine protejat.

Andreea Daraban: Așadar, de ce depinde reușita unor astfel de întâlniri? De capacitate educatorului muzeal de a controla grupul, de noroc, de felul de a fi al copiilor?

Iunia Ștefan: Da, ați menționat foarte bine. Aș mai adăuga la această listă o bună comunicare cu profesorul ce coordonează respectiva grupă de elevi. Profesorul care este foarte bine ca înainte de vizita la muzeu, să le reamintească elevilor unde anume vor merge și care este contextul de vizitare a unui muzeu și întotdeauna ne bucurăm de sprijinul domniilor lor. Ca atare, comunicarea se găsește exact în această deschidere și flexibilitate de ambele părți.

Andreea Daraban: Ați putea face o pledoarie pentru ca elevii, profesorii, părinții să viziteze cât mai des muzee și să aibă contact cu patrimoniul cultural al țării?

Iunia Ștefan: Bineînțeles, este extrem de important să ne cultivăm și să descoperim pe parcursul întregii vieți, și aici, cred eu, în ceea ce privește componenta de învățare pe tot parcursul vieții, muzeul reprezintă un punct extrem de important. O instituție care are un potențial deosebit în acest sens și în care întotdeauna toate grupele de vârstă vor avea ce să descopere, vor avea ce să învețe și vor avea puncte de plecare pentru documentări și pentru aprofundări ulterioare. Vorbim aici, în mod cert, despre un proces de educație pe parcursul vieții, un proces de educație, iată, având un caracter informal, dar la care trebuie să fim atenți fiecare în parte, în mod conștient. Așa cum mergem cât de des putem la teatru, așa cum mergem cât de des putem la operă, să vizităm o expoziție de artă, în egală măsură este bine să călcăm și pragul muzeelor.

Varianta audio a interviului:

Iunia Maria Ștefan este educator muzeal în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române Iași, specialist în educație muzeală, format și atestat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. La bază este profesor, licențiată a Facultății de Litere a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. Are o experiență didactică de 6 ani în învățământul preuniversitar ieșean.