Ascultă Radio România Iași Live

#StareaEducației: (INTERVIU) Au strălucit la Olimpiada Internațională a Elenismului! Teodora Chirilă și Tudor Cionca, doi elevi ieșeni, de la Colegiul Național, au obținut premiul I la o competiție în care au concurat cu vorbitori nativi de limba neogreacă

#StareaEducației: (INTERVIU) Au strălucit la Olimpiada Internațională a Elenismului! Teodora Chirilă și Tudor Cionca, doi elevi ieșeni, de la Colegiul Național, au obținut premiul I la o competiție în care au concurat cu vorbitori nativi de limba neogreacă

Publicat de Andreea Drilea, 11 octombrie 2024, 11:13

Nu se studiază în mod obișnuit la școală, nici măcar ca disciplină opțională, însă avem rezultate de excepție la olimpiadele internaționale. Este vorba despre limba neogreacă, pe care unii elevi, atrași de limbile străine, o învață din pasiune, participă la concursuri și câștigă și premii importante. Una dintre competițiile de anvergură internațională care se desfășoară anual este Olimpiada Elenismului, un proiect inițiat de Uniunea Elenă din România în anul 2014, ale cărui obiective sunt păstrarea vie a flăcării olimpismului, cunoașterea și promovarea limbii și civilizației elene ca una dintre cele mai bogate și remarcabile culturi ale civilizației umane prin activitatea comunităților elene din fiecare țară și nu numai.

Olimpiada Internațională a Elenismului, a IX-a ediție, s-a desfășurat anul acesta, la început de septembrie, la București și a reunit elevi din opt țări: Albania, Grecia, Republica Moldova, Polonia, România, Turcia, Ucraina și Ungaria.

Doi elevi ieșeni, ambii de la Colegiul Național, au obținut rezultate de excepție la această importantă competiție. Este vorba despre Teodora Chirilă, elevă în clasa a XI-a, care a luat premiul I la nivelul de limbă B2, și Tudor Cionca, elev în clasa a XII-a, care a obținut tot premiul I, cu punctaj maxim la nivelul A2.

FOTO: Comunitatea Elenă Iași

Cei doi au acceptat invitația colegei noastre, Andreea Daraban,  de a fi alături de ascultătorii Radio Iași, dar nu au venit singuri, ci însoțiți de profesorul și mentorul lor, doamna Mirela Averikios, de la Seminarul Teologic ”Sfântul Vasile cel Mare” din Iași.

Andreea Daraban: De unde pasiunea aceasta pentru neogreacă? Când ați descoperit că vreți să studiați această limbă?

Tudor Cionca: Sunt pasionat de cultura grecească de când eram mic, fiind obișnuit cu cultura lor și cu poporul grecesc. Tot vizitând Grecia, ani la rând, încă din copilărie am vrut să mă familiarizez și mai mult, inclusiv pe partea de lingvistică și să le învăț și limba în cele din urmă, iar în momentul în care am început, mi-am dat seama că este o limbă incredibil de complexă și foarte interesantă. Eu fiind pasionat în general de învățarea limbilor străine și de lingvistică, cred că este o limbă care mă avantajează atât pe mine ca persoană care învață limbi străine, dar și cumva să-mi completeze imaginea de ansamblu a ceea ce înseamnă lingvistica modernă.

Teodora Chirilă: Eu am intrat în contact cu limba neogreacă de mică, deoarece am avut oportunitatea de a trăi în Cipru aproximativ 12 ani și să interacționez cu oamenii de acolo, să învăț cât mai bine greaca. Pentru mine tot ce ține de greacă reprezintă o parte esențială a copilăriei mele, de aceea, când m-am mutat în România, am simțit nevoia de a păstra această legătură și de a continua studiul limbii neogrecești. Și, cum a zis și Tudor, este o limbă foarte frumoasă, cu o cultură foarte bogată care merită studiată.

Andreea Daraban: Mi se pare o limbă destul de dificil de abordat, iar alfabetul, după cum știm, este unul special. V-a fost greu la început, mai ales ție, Tudor, care nu ai avut contact cu limba din copilărie, așa cum a avut Teodora?

Tudor Cionca: La început da, am avut câteva dificultăți, mai ales în ceea ce privește structura gramaticală a limbii grecești, care este destul de asemănătoare cu cea a limbii române, dar evident cu câteva diferențe.

Andreea Daraban: Când ai început să studiezi limba neogreacă?

Tudor Cionca: Anul acesta încep cel de-al treilea an de învățare a limbii neogrecești.

Andreea Daraban: Un timp destul de scurt și performanțele nu au încetat să apară. Spuneai că ți-a fost greu la început. Ce a fost cel mai dificil, gramatica, pronunția?

Tudor Cionca: Odată ce am fost familiarizat cu sunetele și cu asocierea dintre grafeme și foneme, a fost foarte ușor să dobândesc o pronunție măcar asemănătoare cu cea a nativilor. Dar gramatica, într-adevăr, cel puțin în primele luni de învățare a limbii grecești, este o provocare, dar, din nou, se poate depăși cu ușurință.

Andreea Daraban: Teodora, pentru tine a fost la fel de greu? Ai învățat limba de când erai mică.

Teodora Chirilă: Da, dar tot am întâmpinat dificultăți la structura gramaticală, de exemplu. Sunt niște cuvinte și reguli care necesită un efort suplimentar pentru a fi înțelese și învățate, dar fiecare obstacol reprezintă o șansă de a învăța ceva nou.

Andreea Daraban: Doamna profesoară Mirela Averikios, neogreaca se studiază doar în anumite școli. Unde anume și cum pot cei interesați să ajungă să studieze această limbă?

Mirela Averikios: Neogreaca, ca limbă modernă, se studiază doar la Seminarul Teologic Ortodox ”Sfântul Vasile cel Mare” din Iași, care este în același timp și centru de studiu pentru neogreacă maternă și ca limbă străină pentru toate școlile din Iași. Catedra mea este la Seminarul Teologic Ortodox.

Andreea Daraban: Și acolo se pot face și cursuri pentru cei care sunt din afara școlii?

Mirela Averikios: Cursurile le desfășurăm la Comunitatea Elenă din Iași, care ne ajută foarte mult. În principiu, tot ceea ce ține de partea logistică, spațiu, manuale, materiale, dicționare, absolut tot, ne sunt oferite de către Comunitate Elenă din Iași. Doar acolo se fac cursurile de limbă pentru cei care optează pentru limba maternă și a doua limbă străină, în afara Seminarului.

Andreea Daraban: Există o comunitate elenă bine conturată la Iași. Există adresabilitate din partea membrilor comunități elene, adică a celor care vin să studieze ca limbă maternă limba neogreacă?

Mirela Averikios: Da, bineînțeles, suntem împreună la foarte multe evenimente desfășurate în cadrul comunității elene, organizate fie de Uniunea Elenă, fie de comunitatea noastră, atât pe partea cultural-artistică pentru că avem și ansamblu de dansuri tradiționale grecești, cât și pe partea de limbă și cultură neogreacă.

Andreea Daraban: Și la Seminarul Teologic, neogreaca este o disciplină care intră în programa școlară obișnuită?

Mirela Averikios: Da, se studiază ca a doua limbă străină, așa cum se studiază franceza, germană sau orice altă limbă.

Andreea Daraban: Se optează exact din primul an pentru această limbă, ca nivel de începător.

Mirela Averikios: Ca nivel de începători, bineînțeles, pentru că nestudiindu-se în gimnaziu sau în alte forme inferioare de învățământ, da, începem de la alfabet.

Andreea Daraban: Există mulți profesori de limbă neogreacă în Iași?

Mirela Averikios: Din câte știu sunt singura. Mai sunt încă doi profesori detașați din Grecia, unul dintre ei la Comunitatea Elenă, iar cealaltă doamnă lector, la Lectoratul de limbă negreacă din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Andreea Daraban: De ce abilități este nevoie pentru a face performanță când vine vorba despre limba neogreacă?

Mirela Averikios: În principiu, nu-ți trebuie abilități deosebite pentru a învăța ceva. Îți trebuie dorința de a învăța, plăcere și, bineînțeles, consecvență, efort și disciplină.

Andreea Daraban:  Trebuie un program de studiu foarte bine organizat.

Mirela Averikios: Da, ca de altfel în tot ceea ce învățăm și în tot ceea ce facem pe parcursul vieții.

Andreea Daraban: Revenim la Teodora și la Tudor. Cum vă pregătiți voi pentru Olimpiada Internațională a Elenismului? Știu că mai sunt și alte etape până se ajunge la acest nivel.

Teodora Chirilă: Pregătirea este un proces constant, care durează mai multe luni. Personal, am început să mă pregătesc dinainte de faza județeană, adică din februarie.

Andreea Daraban: Pentru tine este prima participare.

Teodora Chirilă: Pentru mine este prima participare și nu regret deloc că am participat. Am încercat să echilibrez școala cu învățatul la greacă. M-am scris la Comunitatea Elenă din Iași anul trecut în toamnă și am urmat cursurile, apoi a urmat olimpiada.

Andreea Daraban: Tudor, tu ai spus că ai doi ani în spate de studiu al limbii neogrecești.

Tudor Cionca: Da, categoric pregătirea pentru Olimpiata Internațională e una constantă și asiduă. Ne pregătim împreună cu doamna profesoară la Comunitatea Elenă și cu ocazia aceasta aș vrea să mulțumesc comunității pentru materialele și pentru sala pe care ne-o pune la dispoziție pentru pregătirea noastră.

Andreea Daraban: Câți elevi vă pregătiți săptămânal pentru această disciplină?

Tudor Cionca: Ne pregătim cu multe alte persoane. Suntem deja o comunitate destul de mare și cred că per grupă suntem aproximativ 15-20.

Andreea Daraban: Pe nivel de studiu.

Tudor Cionca: Da, categoric, variază de la nivel la nivel. La nivelurile superioare se înscriu mai puțini participanți, iar la nivelurile A1 și A2 sunt mai mulți.

Andreea Daraban: De ce nu reușim să trecem la celelalte niveluri doamna profesoară, este mai greu?

Mirela Averikios: Pentru că, așa cum este și cazul lui Tudor, el va absolvi liceul anul acesta și nu va mai putea continua cursurile în cadrul comunității. Va trebui să meargă la Lectorat.

Andreea Daraban: Prin urmare, doar cei care sunt în liceu pot participa la această olimpiadă. E dedicată elevilor de liceu?

Mirela Averikios: Nu doar elevilor de liceu. Pot participa și copiii de la gimnaziu. Avem de cel puțin 3 ani de zile copii care reușesc să se califice la faza națională, clasele a IV-a și ca V-a și tot la Comunitate studiază. Începând cu clasa I vin și se înscriu elevi fie din familii mixte, fie români care sunt doritori să învețe limba greacă.

Andreea Daraban: Cursurile sunt contra cost sau sunt gratuite?

Mirela Averikios: Sunt absolut gratuite.

Andreea Daraban: Deci oricine dorește și este pasionat poate să se adreseze comunități elene din Iași și se pot înscrie la aceste cursuri.

Mirela Averikios: Sigur că da.

Andreea Daraban: În ce constau probele la Olimpiada Internațională a Elenismului? Este doar un concurs de limbă sau și de cultură și civilizație? E o combinație de subiecte?

Tudor Cionca: Avem o singură probă. Avem proba scrisă care constă în înțelegerea unui text scris, apoi răspundere la anumiți itemi care sunt bazați pe gramatică, iar aceștia au oarecum o conexiune cu textul de la început, iar la final avem de scris o compunere despre un anumit subiect, care adesea include și cunoașterea civilizației grecești, mitologie, istorie și alte elemente de cultură.

Andreea Daraban: Ce vi se pare cel mai dificil în cadrul acestui concurs?

Tudor Cionca: Probabil emoțiile, depășirea emoțiilor este cea mai dificilă parte în această competiție, dar strict ca subiect este compunerea, după părerea mea.

Teodora Chirilă: Emoțiile sunt foarte mari și într-un fel, prin olimpiadă înveți să le stăpânești cât mai bine. Mie îmi place să scriu compuneri. Eu pot să spun că am întâmpinat mai multe dificultăți la gramatică. Pentru mine, gramatica este obstacolul.

Andreea Daraban: Care sunt competitorii voștri de temut?

Teodora Chirilă: Grecii.

Andreea Daraban: Voi concurați cu nativi din țările respective?

Teodora Chirilă: Da.

Andreea Daraban: Ministerul Educației susține că această competiție internațională, Olimpiada Elenismului, se înscrie în preocuparea de a stimula excelența în cadrul învățământului preuniversitar și de a susține afirmarea identității culturale și lingvistice a minorităților naționale din România. Ar fi o oportunitate studierea limbii neogreacă în școli, ca optional măcar?

Mirela Averikios: Sunt convinsă că da. Din câte știu, există câteva orașe din țară unde se studiază ca opțional. La Botoșani știu sigur, în București, la școala bulgară ”Hristo Botev” și există o inițiativă în acest sens. Părintele Uniunii Elene, domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, încă de la înființarea Uniunii Elene și până și în ziua de astăzi depune toate eforturile, și cu succes bănuiesc, pentru că iată, am ajuns la excelență, să facă cunoscută cultura elenă și să fie bine primită aproape în toată țara.

Andreea Daraban: Tudor ești în clasa a XII-a, curând vei termina liceul. Spre ce te vei îndrepta după finalizarea liceului, vei continua cu neogreaca?

Tudor Cionca: Da, aș vrea să continui studiile la Universitatea Sorbona din Paris, pe profilul Lingvistică și implicit să continui parcursul meu în limba neogreacă.

Andreea Daraban: Pentru a-ți împlini și această pasiune a ta pentru limba franceză, pentru că trebuie să spunem că Tudor este olimpic și la Limba Franceză, olimpic național cu rezultate excepționale.

Tudor Cionca: Îmi place în general să învăț și să descopăr limbi noi, iar prin intermediul limbilor să descopăr și cultura unor popoare.

Andreea Daraban: Teodora, te-ai gândit la ce vei face după finalizarea liceului?  

Teodora Chirilă: Da, m-am gândit să dau la Medicină, la București sau în Atena, dacă tot știu greacă.

Andreea Daraban: Deci medicină, dar nu renunți la neogreacă.

Teodora Chirilă: Nu, niciodată!

 

Varianta audio a interviului:

Etichete:
#StareaEducației(INTERVIU) Orele remediale adevărate provocări pentru învățători. Corina Dina, profesor învățământ primar: „Nu cred că cei care au decis introducerea acestor ore s-au gândit la copii. Noi, învățătorii, făceam oricum astfel de activități dacă observam copii care aveau nevoie. Nu era necesar să se introducă obligativitatea acestora.”
Life luni, 20 octombrie 2025, 12:39

#StareaEducației(INTERVIU) Orele remediale adevărate provocări pentru învățători. Corina Dina, profesor învățământ primar: „Nu cred că cei care au decis introducerea acestor ore s-au gândit la copii. Noi, învățătorii, făceam oricum astfel de activități dacă observam copii care aveau nevoie. Nu era necesar să se introducă obligativitatea acestora.”

Din anul școlar 2025-2026, învățarea remedială a devenit o obligație oficială pentru toate cadrele didactice din învățământul primar, ca...

#StareaEducației(INTERVIU) Orele remediale adevărate provocări pentru învățători. Corina Dina, profesor învățământ primar: „Nu cred că cei care au decis introducerea acestor ore s-au gândit la copii. Noi, învățătorii, făceam oricum astfel de activități dacă observam copii care aveau nevoie. Nu era necesar să se introducă obligativitatea acestora.”
#StareaEducației (INTERVIU) Întâlnirile ALECART la FILIT – cinci zile în care adolescenții dialoghează de la egal la egal cu scriitorii. Prof. Nicoleta Munteanu: ”Există o diferență între maniera în care citești literatura atunci când ești de unul singur, între felul în care te raportezi la o carte atunci când știi că trebuie să o pregătești pentru o oră de literatură  și modul viu în care poți să te apropii de carte, atunci când din spectator ai devenit de fapt tu personaj, alături de personajele din cărți.”
Life vineri, 17 octombrie 2025, 11:45

#StareaEducației (INTERVIU) Întâlnirile ALECART la FILIT – cinci zile în care adolescenții dialoghează de la egal la egal cu scriitorii. Prof. Nicoleta Munteanu: ”Există o diferență între maniera în care citești literatura atunci când ești de unul singur, între felul în care te raportezi la o carte atunci când știi că trebuie să o pregătești pentru o oră de literatură  și modul viu în care poți să te apropii de carte, atunci când din spectator ai devenit de fapt tu personaj, alături de personajele din cărți.”

         Săptămâna viitoare, Iașiul devine din nou capitala literaturii europene. În perioada 22-26 octombrie 2025 are loc cea de-a XIII-a...

#StareaEducației (INTERVIU) Întâlnirile ALECART la FILIT – cinci zile în care adolescenții dialoghează de la egal la egal cu scriitorii. Prof. Nicoleta Munteanu: ”Există o diferență între maniera în care citești literatura atunci când ești de unul singur, între felul în care te raportezi la o carte atunci când știi că trebuie să o pregătești pentru o oră de literatură  și modul viu în care poți să te apropii de carte, atunci când din spectator ai devenit de fapt tu personaj, alături de personajele din cărți.”
#StareaEducației(INTERVIU)Rețelele sociale modifică atenția, comportamentul și relațiile copiilor. Simona Herb, psihoterapeut, coordonatorul Comunității Terapeutice EFT din România: ”Utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolesecenți schimbă rețelele neuronale ale acestora. Sunt efecte invizibile ale timpului petrecut online.”
Life marți, 14 octombrie 2025, 17:09

#StareaEducației(INTERVIU)Rețelele sociale modifică atenția, comportamentul și relațiile copiilor. Simona Herb, psihoterapeut, coordonatorul Comunității Terapeutice EFT din România: ”Utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolesecenți schimbă rețelele neuronale ale acestora. Sunt efecte invizibile ale timpului petrecut online.”

Într-o zi obișnuită de școală, un elev de gimnaziu din România petrece, în medie, patru ore pe internet. În weekend, timpul urcă la peste...

#StareaEducației(INTERVIU)Rețelele sociale modifică atenția, comportamentul și relațiile copiilor. Simona Herb, psihoterapeut, coordonatorul Comunității Terapeutice EFT din România: ”Utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolesecenți schimbă rețelele neuronale ale acestora. Sunt efecte invizibile ale timpului petrecut online.”
#StareaEducației: (INTERVIU) Genoveva Farcaș, directorul Casei Corpului Didactic Iași: „Formarea profesorilor fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă. E nevoie de schimbări curriculare profunde. Predăm pedagogia după programe de acum 20 de ani.”
Life luni, 13 octombrie 2025, 09:53

#StareaEducației: (INTERVIU) Genoveva Farcaș, directorul Casei Corpului Didactic Iași: „Formarea profesorilor fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă. E nevoie de schimbări curriculare profunde. Predăm pedagogia după programe de acum 20 de ani.”

Într-un context educațional tot mai complex și dinamic, în care profesorii sunt chemați să răspundă provocărilor ce țin de progresul...

#StareaEducației: (INTERVIU) Genoveva Farcaș, directorul Casei Corpului Didactic Iași: „Formarea profesorilor fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă. E nevoie de schimbări curriculare profunde. Predăm pedagogia după programe de acum 20 de ani.”
Life vineri, 10 octombrie 2025, 08:48

#StareaEducației (INTERVIU) Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: „Banii pentru plata sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive au fost virați în conturile inspectoratelor școlare și au fost ulterior retrași fără niciun fel de explicații. Suntem singura categorie de bugetari din România care în anul 2025 nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante.”

La o lună de la începutul noului an școlar, în sistemul de învățământ din România tensiunile persistă, iar sindicatele spun că vor...

#StareaEducației (INTERVIU) Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: „Banii pentru plata sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive au fost virați în conturile inspectoratelor școlare și au fost ulterior retrași fără niciun fel de explicații. Suntem singura categorie de bugetari din România care în anul 2025 nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante.”
Life marți, 7 octombrie 2025, 11:05

#StareaEducației (INTERVIU) Proiect transfrontalier, în valoare de 850.000 de euro, accesat de Școala Gimnazială ”Ion Simionescu” din Iași. Sabina Manea, directorul instituției: ”Este un proiect complex, care are mai multe direcții, atât îmbogățirea infrastructurii cât și a activității educaționale, în parteneriat cu colegii noștri din localitatea Drochia, Republica Moldova.”

Școala Gimnazială„ Ion Simionescu” din Iași demonstrează, încă o dată, că viziunea, implicarea și capacitatea de a accesa fonduri...

#StareaEducației (INTERVIU) Proiect transfrontalier, în valoare de 850.000 de euro, accesat de Școala Gimnazială ”Ion Simionescu” din Iași. Sabina Manea, directorul instituției: ”Este un proiect complex, care are mai multe direcții, atât îmbogățirea infrastructurii cât și a activității educaționale, în parteneriat cu colegii noștri din localitatea Drochia, Republica Moldova.”
Life luni, 6 octombrie 2025, 12:39

#StareaEducației (INTERVIU) Daniela Claudia Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” din Pașcani: ”Avem specializări care nu mai spun nimic în 2025. Nu țin cont de inteligența artificială, de noile tehnologii. Avem standarde de pregătire profesională care nu sunt în concordanță cu cele europene.”

O școală în care vii copil și pleci om, așa definește Daniela Claudia Orășanu, directorul Colegiului Tehnic  ”Unirea” din Pașcani,...

#StareaEducației (INTERVIU) Daniela Claudia Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” din Pașcani: ”Avem specializări care nu mai spun nimic în 2025. Nu țin cont de inteligența artificială, de noile tehnologii. Avem standarde de pregătire profesională care nu sunt în concordanță cu cele europene.”
Life vineri, 3 octombrie 2025, 15:49

#StareaEducației (INTERVIU)”Connected 3.2” – evenimentul dedicat profesorilor, părinților și elevilor în care se vorbește deschis despre educație, pe 18 octombrie, la Iași. Anamaria Ghiban, co-fondatoare Asociația PISC: ”Ceea ce lipsește din dialogul educațional actual este încrederea, iar aceasta se construiește prin conexiune.”

Într-o lume educațională tot mai complexă, în care tehnologia, inteligența artificială și noile generații pun la încercare modelele...

#StareaEducației (INTERVIU)”Connected 3.2” – evenimentul dedicat profesorilor, părinților și elevilor în care se vorbește deschis despre educație, pe 18 octombrie, la Iași. Anamaria Ghiban, co-fondatoare Asociația PISC: ”Ceea ce lipsește din dialogul educațional actual este încrederea, iar aceasta se construiește prin conexiune.”