Ascultă Radio România Iași Live

Prorectorul UNAGE Iași, Octavian Jighirgiu: FNST – „pepiniera viitoarelor idei importante din teatrul profesionist”

„Teatrul este un loc de întâlnire”, spune prorectorul Universității Naționale de Arte „George Enesu” din Iași, prof. univ. dr. Octavian Jighirgiu. Iașiul a fost, timp de o săptămână, un loc superb de întâlnire al școlilor de teatru din România. Facultatea ieșeană de Teatru, împreună cu Școala Doctorală de Teatru, a inițat acest demers care a fost întâmpinat cu mult entuziasm de celelalte școli din țară, cu aceeași specializare.

Prorectorul UNAGE Iași, Octavian Jighirgiu: FNST – „pepiniera viitoarelor idei importante din teatrul profesionist”

Publicat de isoreanu, 9 noiembrie 2024, 08:30

După încheierea primei ediții a Festivalului Național al Școlilor de Teatru, de la Iași, este momentul primelor concluzii.

Un interviu cu inițiatorul evenimentului, prorectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, prof. univ. dr. Octavian Jighirgiu, realizat de Ioana Soreanu.

Ioana Soreanu: S-a încheiat, la Iași, prima ediție a Festivalului Național al Școlilor de Teatru. A fost, în primul rând, un spațiu de prezentare a producțiilor studenților de la Teatru actori, regizori și actori mânuitori de păpuși, dar mi-a plăcut foarte mult că a fost, în primul rând, un spațiu al întâlnirii între studenți, între studenți și directorii de teatre, între studenți și profesori și au putut fi discutate probleme foarte importante, fie în cadrul unor dezbateri, fie în dialoguri separate și au fost discuții într-un ton foarte firesc, într-o atmosferă foarte plăcută, așa cum și trebuie creată pentru rezolvarea unor probleme, dacă apar, sau pentru schimburile de idei, ca acestea să aibă și rezultat, mai târziu. Organizatorul acestui festival, prorectorul Universității Naționale de Arte ”George Enescu” din Iași, profesor universitar doctor Octavian Jighirgiu.

Octavian Jighirgiu: Da, sunt, poate, inițiatorul acestui festival, dar în spatele meu stă o echipă extrem de importantă și n-aș spune în spatele meu, ci în stânga și în dreapta mea, îmi cer scuze, vorbesc de mai bine de 14 profesori, tehnicieni, în sfârșit, oameni din serviciu IT ș.a.m.d., din facultatea noastră și de un număr impresionant, aș spune, de studenți care au făcut voluntariat, au ajutat la bunul mers al acestei prime ediții. Le mulțumesc tuturor pentru asta și sper din suflet ca echipa să se extindă de la an la an și oamenii din facultatea noastră să înțeleagă importanța acestor întâlniri, zic eu, esențiale pentru bunul mers al lucrurilor. Evident, pleci de la niște premise de fiecare dată când te angajezi într-un demers de tipul ăsta. E fără discuție peste așteptări ceea ce am reușit să… să realizăm aici, la Iași, preț de o săptămână. În primul și în primul rând, peste așteptări, având în vedere faptul că am reușit destul de târziu să facem call-ul pentru acest festival. Spun târziu, pentru că am depins de, în primul și în primul rând, de… de finanțări, dar în ciuda acestui, hai să-i spunem heirup de ultimă sută de metri, pe de o parte, universitățile au răspuns extrem de prompt. Toate universitățile și-au delegat echipe de studenți și profesori și, evident, regizori acolo unde era cazul, pentru a participa la această primă ediție a FNST. Da, atmosfera a fost una extrem de, cum să spun, cordială, pentru că a stat sub semnul dialogului, al comunicării, a întâlnirii cu, să zic așa, impact benefic asupra celor care sunt direct vizați. Ne referim atât la pedagogi, cât și la studenții din universitățile de artă sau din facultățile care aparțin unor universități comprehensive. Aceste două dezbateri de care aminteați, cea cu managerii de teatru și cea cu studenții, au avut în prim-plan problemele sistemice. Pe de o parte, sistemul de absorbție în piața muncii absolvenților, pe de altă parte, ce se întâmplă în facultățile de profil, care sunt plusurile și minusurile sistemului, ce putem face pentru a îmbunătăți acest lucru. Cred că, pe de o parte, curajul și îndemânarea de moderator a colegului meu, Călin Ciobotari, a făcut posibilă această atmosferă de care aminteai. Pe de altă parte, consider că, fiind o premieră la nivel național, punerea acestor probleme pe masă și discutarea lor fără menajamente a dat un semnal de normalitate. Cred că FNST-ul a fost, înainte de orice, un semnal de normalitate pentru sistem. Feedbackurile primite ulterior de la cei care au participat, mă refer și la colegii din alte universități și la studenți, ne încurajează să transformăm acest demers într-unul care să devină tradițional pentru noi, ieșenii.

Ioana Soreanu: Am văzut că studenții s-au simțit foarte bine în această atmosferă.

Octavian Jighirgiu: Această deschidere este, de fapt, generată de primul impuls. Primul impuls este acela de a ne așeza la masă și a discuta. Deschiderea există de ambele părți. Și beneficiari ai actului educațional și cei care decid, să zic așa, traseul acestui act educațional la nivel de conduceri de universități, dar și la nivel de conduceri de instituții teatrale, așteaptă ocazia, a dovedit-o FNST, ediția I, din plin, ocazia de a vorbi despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în aceste instituții, în această piață a muncii, în această piață educațional-vocațională. Din toate semnalele pe care le am în acest moment, cred că putem dezvolta și mai mult plaja de discuții, de dezbateri. Am în vedere inclusiv transformarea acestui… acestui festival într-o posibilă vitrină a absolvenților, în sensul în care managerii de teatru, și acum a fost o ocazie pentru cei din regiunea Moldovei, dar vom extinde la nivel național invitația pentru ediția următoare, să vină la Iași preț de o săptămână și să vadă cât mai multe producții, să existe dialoguri constructive, poate chiar finalizate cu colaborări reale între tinerii absolvenți și instituțiile de profil. Mai e ceva ce mi se pare relevant, și anume faptul că am identificat acum și acele minusuri extrem de importante în dezvoltarea carierei unui tânăr profesionist în teatru. Mă refer la modul în care te prezinți la un casting, modul în care știi să determini lucrurile să se întâmple în jurul tău, plecând de la inițiativele private, ONG-uri, asociații, pentru că e nevoie de teatru independent, dincolo de cel instituționalizat, e posibil chiar mișcarea independentă să dea, de fapt, valoarea, forța dinamicii unei atmosfere teatrale într-o anumită țară. Exemplele sunt nenumărate și în Europa, și peste ocean. De aceea, cred că toate aceste dezbateri și atelierele pe care intenționăm să le organizăm pentru următoarea ediție vor avea în prim-plan modul în care studenții, absolvenții reușesc, cu instrumente predate de către specialiști în domeniu, să penetreze această piață a muncii, să intre efectiv să treacă la fapte, ca să spun așa. Avem o sumedenie de exemple de bune practici în sfera privată, în sfera independent, vreau să aduc aceste bune practici și acest knou how prin specialiști în următoarea ediție, vreau să ajut tinerii să știe să își construiască un repertoriu pentru concurs în teatru sau pentru casting ș.a.m.d. Deci, extinderea acestei plaje pe care am demarat-o acum, de dialog, de dezbatere, va avea și aceste componente.

Ioana Soreanu: Să trecem acum la spectacolele prezentate în festival. Din punctul de vedere al profesorului, care a fost nivelul, cum s-au prezentat studenții?

Octavian Jighirgiu: Nu cred că pot vorbi neapărat de un nivel valoric diferențiat major al unei școli față de cealaltă.

Ioana Soreanu: Nu există un top?

Octavian Jighirgiu: Nu, nu aș face niciodată o clasificare de tip, cei mai buni sunt colo și cei mai slabi sunt dincolo, și asta pentru că nu este o competiție. Este, cum spuneam, un loc unde ne întâlnim pentru a afla unii despre alții, pentru a găsi, practic, tangențe și, hai să spunem, puncte de vedere diferite ale noastre de ale altora, tocmai pentru că e foarte posibil să împrumutăm practici, instrumente, metode unii de la alții pentru eficientizarea propriului proces educațional. Eu am văzut opt școli, pentru că din cele nouă, opt au reușit în final să ajungă. Sibiul, din păcate, din niște motive obiective, a trebuit să renunțe în ultima clipă la participare. Am văzut opt școli, opt metode și viziuni asupra pregătirii actorilor, regizorilor, actorilor păpușari. Niciuna dintre ele, practic, nu încalcă sau nu e împotriva curentului general valabil de a pregăti tineri specialiști cât mai performanți. În schimb, diferențele dintre noi, acestea dau până la urmă dinamica festivalului. Adică, să vezi modul în care o școală pune accent pe corporalitate actorilor, nu în detrimentul altor calități, dar corporalitatea este cumva filonul principal. O altă școală pune accent major pe firescul acesta imediat, actoria aproape filmică a celor care termină acolo. O altă școală pune accent foarte mult pe psihologizare, psihologizarea actului teatral și ce înseamnă, ce implicații are acest fenomen ș.a.m.d. Deci, nu despre diferențele calitative, valorice e vorba, ci despre diferențele de viziune, de metodă, care sunt benefice până la urmă, adică mă duc să dau o admitere la o facultate, pentru că acea facultate corespunde viziunii mele asupra ceea ce vreau să devin ca actor, ca regizor, ca actor mânuitor de păpuși și nu mă duc acolo pentru că e mai bună sau mai rea, ci mă duc acolo pentru că eu mă simt cumva aproape de metoda, de sistemul, de modul de a gândi al celor din respectiva instituție.

Ioana Soreanu: V-ați gândit poate la edițiile viitoare, sigur, sunt și constrângeri financiare și probabil că de asta depinde în primul rând, să vină mai multe spectacole de la fiecare universitate, adică să fie și un regizor, un tânăr regizor reprezentat, un tânăr coregraf cu producția lui, desigur, tinerii actori.

Octavian Jighirgiu: Da, e fără discuție un scop în derularea acestui eveniment care sperăm să devină recurrent, anual, acela de a dezvolta multiple paliere ale evoluției în plan teatral în școlile de teatru și în piața muncii. Da, ne dorim și alte genuri de spectacole, ne dorim spectacole care să poarte, dacă vreți, și semnătura unor regizori care sunt invitați în școli să lucreze cu tinerii actori pentru, evident, acea disciplină care se numește practica artistică sau atelierul de creație, care e tot dedicată colaborărilor. Ne-am pus problema în ce măsură, într-o săptămână, încap, mai mult de 15 spectacole câte a avut FNST-ul. Agenda, programul unui astfel de festival se poate îmbunătăți fără discuție dacă vom veni cu, nu știu, spectacole la matineu, dacă vom încerca să acoperim mai multe zone de interes pentru tineri, de ce nu, niște artist talk-uri, niște invitați care să vină să le vorbească studenților, invitați din, deja, mediul teatral, care au succes, care au reușit să își construiască o carieră și care să le dea exemple concrete studenților noștri. Toate aceste evenimente stau sub semnul, până la urmă, al normalității, al faptului că festivalul e până în capăt un punct de interes și de, hai să spunem, dezvoltare a tinerilor din școlile de teatru și atunci, toate aceste evenimente de care aminteați, da, sunt în vizorul nostru. Sperăm ca ediția următoare să aibă, nu dublu de evenimente, dar măcar încă ceva de ordinul trei-cinci evenimente pe zi, față de două, aproximativ, în fiecare zi de festival la această primă ediție.

Ioana Soreanu: Și, iată că inițiativa aceasta a acestui festival, care vine în întâmpinarea dorințelor, problemelor cu care se confruntă studenții și profesorii, pentru că să nu uităm, aici este o relație cu dublu sens, acest festival se naște tocmai la Iași, un festival de care era foarte mare nevoie în țară.

Octavian Jighirgiu: Da, am observat acum, în această primă ediție, cât de avizi sunt studenții, profesorii de a se întâlni, de a discuta, de a schimba opinii, strategii, practici, metode, ș.a.m.d. Din păcate, n-am reușit, ceea ce sperăm cu ediția a doua să punem pe picioare, respectiv, să-i ținem pe toți pe toată perioada, în așa fel încât, toți să se vadă între ei, să existe un loc precis în care să se întâlnească în fiecare seară după spectacole, să schimbe idei, nu doar în cadrul acelor dezbateri oficiale din festival. Teatrul înseamnă întâlnire, asta știm cu toții, dar această întâlnire specifică pe școlarizarea teatrală este, din punctul meu de vedere, hai să spunem, pepiniera viitoarelor idei importante din teatrul profesionist.

 

 

(Radio Iași, FOTO: Facebook Facultatea De Teatru Iasi/Octavian Jighirgiu)

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/
Life duminică, 26 iulie 2026, 22:01

#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/

Învățământul tehnologic din România intră, din această toamnă, într-o nouă etapă. Începând cu anul școlar 2026–2027, vechile școli...

#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/
#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”
Life vineri, 24 iulie 2026, 19:07

#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”

Rezultatele examenelor naționale readuc, în fiecare vară, aceeași întrebare în spațiul public: ce înseamnă, de fapt, succesul școlar?...

#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Life marți, 21 iulie 2026, 15:16

#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.

Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...

#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Life luni, 20 iulie 2026, 10:19

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”

Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Life luni, 13 iulie 2026, 12:27

#StareaEducației (INTERVIU) România, pe primul loc la Olimpiada Europeană de Geografie. Doi elevi din Iași, printre medaliați. Alexandra Aramă, medalie de aur: „Profesorul îți poate arăta resursele și strategiile, dar până la urmă totul se rezumă la muncă individuală și pasiune.”/Prof. Cornelia Fiscutean:”Noi le construim rădăcini și le creștem anvergura aripilor.”

România a obținut un rezultat excepțional la Olimpiada Europeană de Geografie, desfășurată la Varna, în Bulgaria, în perioada 27 iunie – 3...

#StareaEducației (INTERVIU) România, pe primul loc la Olimpiada Europeană de Geografie. Doi elevi din Iași, printre medaliați. Alexandra Aramă, medalie de aur: „Profesorul îți poate arăta resursele și strategiile, dar până la urmă totul se rezumă la muncă individuală și pasiune.”/Prof. Cornelia Fiscutean:”Noi le construim rădăcini și le creștem anvergura aripilor.”
Life sâmbătă, 11 iulie 2026, 13:11

#StareaEducației (INTERVIU) Admitere 2026 la UAIC Iași: mai multe locuri la buget, programe noi și accent pe internaționalizare. Rectorul instituției, prof.dr. Liviu George Maha: „Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți. Criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării.”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași începe, luni, 13 iulie, înscrierile pentru admitere cu o ofertă extinsă și mai multe locuri...

#StareaEducației (INTERVIU) Admitere 2026 la UAIC Iași: mai multe locuri la buget, programe noi și accent pe internaționalizare. Rectorul instituției, prof.dr. Liviu George Maha: „Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți. Criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării.”
Life duminică, 5 iulie 2026, 10:59

#StareaEducației (INTERVIU) Încep înscrierile la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”. Facultatea de Științe ale Sănătății, noul proiect academic al UMF Iași. Decanul Ionuț Nistor: „Am creat această structură pentru a răspunde unei cereri reale din sistemul de sănătate. Este o oportunitate pentru tinerii care vor să fie bine pregătiți și să își găsească rapid o profesie.”

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași își extinde structura academică începând cu anul universitar 2026–2027...

#StareaEducației (INTERVIU) Încep înscrierile la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”. Facultatea de Științe ale Sănătății, noul proiect academic al UMF Iași. Decanul Ionuț Nistor: „Am creat această structură pentru a răspunde unei cereri reale din sistemul de sănătate. Este o oportunitate pentru tinerii care vor să fie bine pregătiți și să își găsească rapid o profesie.”
Life vineri, 3 iulie 2026, 17:53

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director general BRIO: „Examenul de Evaluare Națională modelează gimnaziul, nu invers. Avem cultul acesta al notei 10. Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec. Nota am folosit-o prea mult ca pe o sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere.”

Evaluarea Națională s-a încheiat, iar după afișarea rezultatelor inițiale, elevii au intrat în etapa vizualizării lucrărilor și a depunerii...

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director general BRIO: „Examenul de Evaluare Națională modelează gimnaziul, nu invers. Avem cultul acesta al notei 10. Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec. Nota am folosit-o prea mult ca pe o sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere.”