Ascultă Radio România Iași Live

organizat de universitatea nationala de arte george enescu

Ce (nu) știm despre clovni – Actrița Andreea J. Darie a fixat reperele unei istorii deschise

Cea de-a doua ediție a Festivalului Național al Școlilor de Teatru aduce împreună, la Iași, studenți, profesori și artiști din întreaga țară. Actrița Andreea J. Darie a lansat volumul „Clovni – Repere ale unei istorii deschise”, care ne dezvăluie cât de profund și complex este personajul clovnului, mult mai mult decât ne închipuim din imaginea convențională a acestuia.

Ce (nu) știm despre clovni – Actrița Andreea J. Darie a fixat reperele unei istorii deschise

Publicat de isoreanu, 4 noiembrie 2025, 19:15

Atmosfera este animată, zilele acestea, la Iași, de cea de-a doua ediție a Festivalului Național al Școlilor de Teatru. Tinerii artiști schimbă impresii, experiențe, leagă prietenii și gândesc viitoare colaborări.

Unul dintre subiectele de discuție a fost clovnul, un personaj pe care credem că îl cunoaștem foarte bine. Totuși, realitatea este alta. Clovnul  este mult mai profund și mai complex decât imaginea convențională pe care o avem despre el. Am aflat asta la lansarea volumului „Clovni – Repere ale unei istorii deschise”, semnat Andreea J. Darie, absolventă a Facultății de Teatru și a Școlii Doctorale de Teatru din cadrul UNAGE.

Ioana Soreanu a participat la lansarea cărții.

 

 

 

Festivalul Național al Școlilor de Teatru, în desfășurare la Iași, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, prilejuiește întâlniri cu autori ai unor cărți de specialitate, care pot fi deosebit de interesante și pentru public.

Luni, de exemplu, Andreea Darie, actriță a Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacău și cadru didactic la Facultatea de Teatru a UNAGE, a lansat volumul intitulat „Clovni – Repere ale unei istorii deschise”. Cel care a moderat discuția autoarei cu publicul, în Sala Studio a Facultății de Teatru, a fost prof. univ. dr. Călin Ciobotari, Directorul Școlii Doctorale de Teatru.

Se dovedește că imaginea pe care cei mai mulți dintre noi o avem despre clovni este falsă, denaturată. Clovnul este un personaj mult mai complex decât ceea ce cunoaștem din reprezentațiile de la circ sau de la evenimentele unde este animator. De unde vine el nu știm, dar Andreea J. Darie ne ajută să îl recunoaștem și să îl înțelegem mai bine:

Ioana Soreanu: Este clovnul un personaj de teatru?

Andreea J. Darie: Nu. Clovnul este egal cu teatrul într-un alt spectru, într-o altă parte, la un alt capăt al acestui spectru artistic – să zicem așa – de expresie scenică. Dar nu este în teatru; el este folosit în teatru ca simbol. Și, evident, regizorul poate pune să facă ce dorește el, dar clovnul, dacă s-ar comporta pe scenă așa cum ar trebui să se comporte el, probabil ar strica spectacolul. Sau spectacolul nu s-ar mai întâmpla, sau nu s-ar mai finaliza.

Ioana Soreanu: Dar de ce? Cum se comportă clovnul, adevăratul clovn?

Andreea J. Darie: Clovnul ar trebui să nu respecte nicio regulă, să nu respecte convenția, să nu intre la timp în scenă, să nu respecte relațiile cu personajele, să nu facă ce i se spune. Și atunci, în acest cadru convențional al teatrului, în care fiecare actor știe ce trebuie să facă și trebuie să respecte acest lucru, clovnul nu se poate încadra, pentru că comportamentul lui ar trebui să-l facă să nu respecte acele reguli. Și atunci ar fi dificil de lucrat, în mod real, actori cu clovni, în care clovnii să își respecte rolul de clovn, să zic așa.

Ioana Soreanu: Dar de unde vine clovnul?

Andreea J. Darie: Nimeni nu știe de unde vine clovnul, dar a fost identificat, la fel ca teatrul, în ritualurile religioase antice, ca fiind o figură antagonică Divinității. Clovnul a fost întotdeauna pus în opoziție cu Divinitatea. Dacă era expusă Divinitatea, în oricare ritual – am vorbit de la sud-americani până în Grecia și așa mai departe – la celălalt capăt era clovnul, în unele părți chiar denumit astfel. Văzând apariția lui totuși în atâtea ritualuri, în atâtea zone geografice diferite, am început să îmi pun problema: de ce există și cine le-a comunicat oamenilor că există această formă? Înseamnă că ar putea fi exact ceea ce înseamnă aspirația spre Divinitate. De unde știu oamenii, de pe tot globul, de atâta timp, de Dumnezeu? Cine le-a spus, la început? Nu le-a spus nimeni – au simțit ei. A fost dinăuntrul lor. Înseamnă că și clovnul vine dinăuntru, înseamnă că și clovnul este, ontologic cumva, în ființa omului. Dar cum? Nimeni nu știe. Jung a definit-o ca fiind umbra omului – ca și cum există acest arhetip în interiorul ființei umane, care va ieși, la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Dar momentul exact din care vine nu îl știm clar.

Ioana Soreanu: Găsim totuși personaje clovn, sau asemănătoare, pe care le putem asimila clovnului, la autorii mari, cunoscuți, la dramaturgi importanți?

Andreea J. Darie: Sigur, cel mai bun exemplu e la Shakespeare. Este adevărat că, în Anglia, termenii „clovn” și „bufon” nu au fost foarte clar definiți la început. De aceea, există traduceri, inclusiv la noi, în care uneori apare „clovn”, alteori „bufon”. Shakespeare nu voia să facă o distincție clară între cei doi în acel moment – reprezenta, mai degrabă, aceeași structură de personaj ludic, să zicem. Avem, inclusiv la Shakespeare, momentul clar în care a introdus clovnul în teatru. De asemenea, putem specula la Chehov, putem specula la al nostru Caragiale, avem, în mod cert, de exemplu, la Matei Vișniec, „Angajare de clovn”, putem specula la Beckett și la majoritatea textelor clasice putem să avem în vedere. Putem să ne gândim la „Bolnavul închipuit”, de exemplu, putem să ne gândim la „Slugă la doi stăpâni”, și așa mai departe. Toți au cumva specificități clovnești, să le zicem.

Ioana Soreanu: Festivalul Național al Școlilor de Teatru s-a deschis cu o premieră, spectacolul „Cântăreața Cheală” de Eugen Ionescu. Studenții dumneavoastră au fost cei care au jucat în acest spectacol, studenții de anul al IV-lea, este chiar examen de licență. Găsim elemente ale personajului clovn în spectacolul acela?

Andreea J. Darie: Sigur că da. Eu, de la bun început, le-am spus că cheia de interpretare pe care vreau să o aplice este la mijlocul spectrului dintre firesc și clovn. Motiv pentru care am și adus – am avut un masterclass în care un clovn profesionist din Barcelona a venit la Iași și a lucrat două zile intensiv cu ei, tocmai pentru a-i duce foarte mult în zona clovnului. Ei zona de firesc o cunosc și atunci se poate face acest balans. Și da, eu am implicat anumite tehnici clare de clovn, de exemplu, privirea spre public. Jocul lor permanent cu publicul este o tehnică de clovn clară, precisă. Este adevărat că ei respectă niște structuri, dar gestul pe care îl implică, felul în care gestionează emoțiile și această întoarcere permanentă – interacțiunea cu publicul – sunt tehnici clovnești.

 

Prof. univ. dr. Călin Ciobotari, Directorul Școlii Doctorale de Teatru, a coordonat această cercetare, care a devenit carte publicată la Editura „Artes”, anul acesta:

Călin Ciobotari: A fost o experiență foarte complexă. Am luat-o și eu aproape de la zero în arta aceasta clowningului, sau a clovnului. Miza noastră a fost să verificăm cât de mult putem apropia arta actorului de arta clovnului, cât de mult putem să ne sprijinim pe detaliile clovnești în a ridica arta actoriei la un alt nivel. Am avut marea șansă să o am pe Andreea Darie – o doctorandă ideală, cum spuneam, foarte atașată de temă și foarte preocupată de cercetare. Ea însă este și actriță, deci practiciană, dotată și cu disponibilități foarte bune pentru teorie. A fost o relație care a funcționat și care, iată, a dat la iveală o carte unică în spațiul românesc, care nu poate lipsi din nicio bibliografie viitoare pe tema clovnului.

Ioana Soreanu: Cum priviți astăzi clovnul?

Călin Ciobotari: Pe de o parte, eram atașat de bufonul shakespearian pe care îl traduceam indirect în terminologia asta a clovnului. Pe de altă parte, evident, industria hollywoodiană ne-a livrat o anumită fațetă a clovnului horror. Astăzi, sunt dispus să văd în clovn ceva mult mai profund, mult mai interesant din punct de vedere teatral: să văd un actor care se livrează pe sine, care recunoaște clovnul din sine și, cumva, un amestec de teatralitate și existențialism într-un pachet difuz care se topește sub ochii noștri.

Cea de-a doua ediție a Festivalului Național al Școlilor de Teatru continuă până vineri, 7 noiembrie, cu spectacole, ateliere și alte lansări de carte. Opt dintre cele nouă facultăți și secții de teatru din țară sunt prezente la Iași.

 

#StareaEducației (INTERVIU) Festivalul de literatură pentru copii și adolescenți APOLODOR revine la Botoșani. Scriitorul Dan Lungu, director al evenimentului: ”Copiii trebuie să trăiască bucuria lecturii, să asocieze cartea cu un fapt legitim social. Chiar și cei care nu citesc se pot converti la lectură la astfel de festivaluri.”
Life luni, 24 august 2026, 13:00

#StareaEducației (INTERVIU) Festivalul de literatură pentru copii și adolescenți APOLODOR revine la Botoșani. Scriitorul Dan Lungu, director al evenimentului: ”Copiii trebuie să trăiască bucuria lecturii, să asocieze cartea cu un fapt legitim social. Chiar și cei care nu citesc se pot converti la lectură la astfel de festivaluri.”

Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor revine la Botoșani, între 17 și 20 septembrie, cu o a doua ediție care își...

#StareaEducației (INTERVIU) Festivalul de literatură pentru copii și adolescenți APOLODOR revine la Botoșani. Scriitorul Dan Lungu, director al evenimentului: ”Copiii trebuie să trăiască bucuria lecturii, să asocieze cartea cu un fapt legitim social. Chiar și cei care nu citesc se pot converti la lectură la astfel de festivaluri.”
#StareaEducației (INTERVIU) Admiterea separată la liceu. Mihaela Gotcu, director Colegiul Național ”Emil Racoviță” Iași: ” Ni se dă acum o șansă să decidem în funcție de specificul nostru, e un prim pas spre o mai mare autonomie. Un examen suplimentar poate introduce criterii mai fine de selecție. O astfel de decizie trebuie însă luată după consultarea întregii comunități școlare.”
Life vineri, 21 august 2026, 12:00

#StareaEducației (INTERVIU) Admiterea separată la liceu. Mihaela Gotcu, director Colegiul Național ”Emil Racoviță” Iași: ” Ni se dă acum o șansă să decidem în funcție de specificul nostru, e un prim pas spre o mai mare autonomie. Un examen suplimentar poate introduce criterii mai fine de selecție. O astfel de decizie trebuie însă luată după consultarea întregii comunități școlare.”

Din 2027, liceele ar putea organiza propriul concurs de admitere în clasa a IX-a, pe lângă Evaluarea Națională. Măsura, prevăzută de Legea...

#StareaEducației (INTERVIU) Admiterea separată la liceu. Mihaela Gotcu, director Colegiul Național ”Emil Racoviță” Iași: ” Ni se dă acum o șansă să decidem în funcție de specificul nostru, e un prim pas spre o mai mare autonomie. Un examen suplimentar poate introduce criterii mai fine de selecție. O astfel de decizie trebuie însă luată după consultarea întregii comunități școlare.”
#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/
Life duminică, 26 iulie 2026, 22:01

#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/

Învățământul tehnologic din România intră, din această toamnă, într-o nouă etapă. Începând cu anul școlar 2026–2027, vechile școli...

#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/
#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”
Life vineri, 24 iulie 2026, 19:07

#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”

Rezultatele examenelor naționale readuc, în fiecare vară, aceeași întrebare în spațiul public: ce înseamnă, de fapt, succesul școlar?...

#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”
Life marți, 21 iulie 2026, 15:16

#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.

Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...

#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Life luni, 20 iulie 2026, 10:19

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”

Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Life luni, 13 iulie 2026, 12:27

#StareaEducației (INTERVIU) România, pe primul loc la Olimpiada Europeană de Geografie. Doi elevi din Iași, printre medaliați. Alexandra Aramă, medalie de aur: „Profesorul îți poate arăta resursele și strategiile, dar până la urmă totul se rezumă la muncă individuală și pasiune.”/Prof. Cornelia Fiscutean:”Noi le construim rădăcini și le creștem anvergura aripilor.”

România a obținut un rezultat excepțional la Olimpiada Europeană de Geografie, desfășurată la Varna, în Bulgaria, în perioada 27 iunie – 3...

#StareaEducației (INTERVIU) România, pe primul loc la Olimpiada Europeană de Geografie. Doi elevi din Iași, printre medaliați. Alexandra Aramă, medalie de aur: „Profesorul îți poate arăta resursele și strategiile, dar până la urmă totul se rezumă la muncă individuală și pasiune.”/Prof. Cornelia Fiscutean:”Noi le construim rădăcini și le creștem anvergura aripilor.”
Life sâmbătă, 11 iulie 2026, 13:11

#StareaEducației (INTERVIU) Admitere 2026 la UAIC Iași: mai multe locuri la buget, programe noi și accent pe internaționalizare. Rectorul instituției, prof.dr. Liviu George Maha: „Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți. Criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării.”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași începe, luni, 13 iulie, înscrierile pentru admitere cu o ofertă extinsă și mai multe locuri...

#StareaEducației (INTERVIU) Admitere 2026 la UAIC Iași: mai multe locuri la buget, programe noi și accent pe internaționalizare. Rectorul instituției, prof.dr. Liviu George Maha: „Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți. Criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării.”