Prototipul inimii artificiale de la universitatea ieșeană de medicină va bate în finala competiției internaționale ”Heart Hackothon” din Japonia. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (9.06.2024)

Publicat de hdaraban, 9 iunie 2024, 23:54 / actualizat: 11 iunie 2024, 12:22

Începutul de iunie aduce vestea calificării la o competiție internațională, pentru al doilea an consecutiv, a unei echipe ieșene de cercetare. Este vorba despre studenți și coordonatorul lor de la Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic pentru Managementul Vârstnicului și Îmbătrânirii Sănătoase din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași, care lucrează la realizarea unei inimi artificiale.

Întrecerea se cheamă ”Heart Hackathon” și este un eveniment ce va avea loc în Japonia, în prima jumătate a lunii noiembrie.

La ediția ”Weekend cu prieteni” din 9 iunie 2024, a răspuns întrebărilor coordonatorul echipei, domnul Alexandru Plășoianu, doctorand,  cel care trup, suflet și minte este alături de tinerii ce țin în mâinile lor răspunsuri la provocările medicale ale celor cu afecțiuni cardiace.

Important de spus că, pentru proiectul de la Iași, este a doua calificare în marea finală a competiției studențești internaționale. Anul trecut, în cadrul finalei care s-a desfășurat la Dallas, echipa de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași a primit „Premiul pentru cea mai avansată inimă artificială”.

Echipele calificate în finala Heart Hackaton 2024 sunt: MAVIS Artificial Heart – România, Bath Heart, Marea Britanie, Heartificial, din Marea Britanie, KTaH, din Suedia, Peribsen, din Egipt, Mahidol Cardiatech, din Thailanda, CBU Cardiac Engineering, din SUA, Monash Heart Hack, din Australia, Mending Broken Hearts, din Australia, UC Biomed, din Noua Zeelandă.

Horia Daraban: V-ați obișnuit cu astfel de reușite sau bucuria, din nou la cote maxime atunci, când ați aflat de calificare?

Alexandru Pleșoianu: Da, sigur, anul acesta a fost mai puțin intens, pentru că noi deja am plecat de pe o altă poziție –  ca cea mai avansată echipă din lume – și toată lumea se aștepta ca noi să ne calificăm anul acesta.

Horia Daraban: Deci, într-un fel, astfel se explică noua calificare, faptul că proiectul inimii de la Iași rămâne, inclusiv, consecvent în ideea inovărilor?

Alexandru Pleșoianu: Da, absolut. Scopul nostru nu a fost doar participarea la competiția de anul trecut, ci scopul nostru este să realizăm cel mai bun dispozitiv care să ajute pacienții cu probleme cardiovasculare importante.

Horia Daraban: Cu ce noutăți pentru competiția din Japonia, în desfășurarea proiectului dumneavoastră? Față, bineînțeles,  de ceea ce ați prezentat anul trecut în Statele Unite ale Americii.

Alexandru Pleșoianu: Noi, cu toate că aveam un avans foarte important, am mai făcut niște pași inovatori față de ceea ce există în acest domeniu și am conceput un nou tip de controler, pentru că această inimă artificială este nevoie să o controlezi, să o ajustezi în funcție de nevoile pacientului. Fiecare pacient este diferit și noi am făcut conceptul unui controler inovator, care este mult mai simplu, dar în același timp este jumătate material hardware, un obiect, și jumătate virtual care poate fi plasat pe telefonul pacientului, deci o interfață pe dispozitivul fiecărui pacient.

Horia Daraban: Îmi aduc aminte, puneați un accent foarte mare și pe ideea de încărcare a inimii artificiale, apelând la principiul de încărcare fără fir. S-au mai făcut pași în această direcție, domnule Pleșoianu?

Alexandru Pleșoianu: În această privință, s-au făcut pași în experimente, deci am rămas perseverenți pe această idee de a alimenta dispozitivul fără fir. Am întâlnit oameni dornici să ne sprijine și chiar avem un progres foarte important, găsind frecvența de rezonanță optimă pentru a evita efectele secundare, de exemplu încălzirea țesutului uman care este expus. Și atunci noi am găsit acea fereastră care ne permite să facem transferul de energie la maximul de eficiență.

Horia Daraban: În ideea a ceea ce s-a întâmplat anul trecut, mă refer la premiul de la Dallas, plecând de la acea reușită, ați primit propuneri de colaborări?

Alexandru Pleșoianu: Sigur, am primit și am demarat anumite colaborări. Primele au fost de acolo, încă din Dallas, la conferința internațională. Oamenii au fost interesați de a colabora cu noi. Dar revenind acasă, principiul a fost că noi rămânem aici și dezvoltăm proiectul în Iași și suntem dispuși să colaborăm cu parteneri naționali și internaționali. Deja suntem membri într-un consorțiu european pe care îl conducem noi împreună cu Universitatea din Achen, în această echipă, și Universitatea Johannes KEPLER din Linz, Austria. Deci avem Germania, Austria și Belgia, Spitalul Universitar din Leuven, Belgia și o companie care a plecat din România, din Iași, și acum are sediul în Bruxelles. Deci am făcut un consorțiu de cinci parteneri, consorțiu european cu care am participat la o competiție de 3 milioane de euro finanțată de European Innovation Council.

Horia Daraban: Pomeneați dumneavoastră de noile legături instituționale prin prisma proiectului și știu că anul trecut ați fost în Germania, tocmai pentru a aprofunda elemente legate de acest proiect al inimii artificiale. De asemenea, cu siguranță, sunteți în contact în mod constant cu zona aceasta inovării în medicină. Aveți discuții cu cercetători de peste hotare și, în acest sens, vă întreb în ce direcție se îndreaptă medicina prin prisma avansului tehnologic? Salturile, chiar și pentru ochiul profanului, îmi dau seama, sunt imense. Mă refer în abordarea provocărilor legate de sănătate. Se schimbă, întrucâtva paradigma legată de medicină?

Alexandru Pleșoianu: Da, eu cred că se schimbă paradigma și cuvântul de ordine acum în domeniul inovării este inteligența artificială și unii se sperie. Cei care sunt mai conservatori, să spunem, încearcă să opună acestei transformări acestui nou instrument pe care îl avem la dispoziție. Inteligența artificială a fost dezvoltată începând cu mai bine de 50 de ani în urmă, numai că, acum câțiva ani, a fost făcută disponibilă tuturor, publicului larg, în special în domeniul medicinei. IBM, încă din anii 90, a lansat un super-computer dotat cu inteligență artificială, DEEP BLUE, care putea să pună diagnostic mai bine decât, să spunem, elita medicinei din acea perioadă. Rata de succes a diagnosticului era una foarte bună, însă de atunci până acum, tehnologia a evoluat și a devenit mult mai accesibilă. Deci nu mai este nevoie de un computer care să ocupe o clădire, să ne ofere aceste servicii de inteligență artificială.

Și partea de comunicație, faptul că noi avem în acest moment telefoane în buzunar care pot comunica la distanță cu un server, un super-calculator de peste ocean sau oriunde ar fi el, ne dă accesul la această tehnologie a inteligenței artificiale. Și eu văd aici cel mai mare impact, atât în parte de inovare tehnologică, cât și în medicină, deci aplicat în medicină. Cel mai mare progres pe viitor va veni din utilizarea inteligenței artificiale, în mod rațional și în mod constructiv.

Horia Daraban: Se redefinește rolul medicului și relația cu pacientul?

Alexandru Pleșoianu: Da, cred că se redefinește rolul medicului. Medicul oricum își va păstra, să spunem, rolul, pentru că nu suntem chiar în pragul în care să nu mai avem nevoie de factorul uman, atât în medicină cât și în alte domenii. Dar cu toții știm utilizăm, cum a fost cazul tiparului la început. Toți cărturarii și scribi s-au temut că apariția tiparului va însemna sfârșitul lumii, pentru că oamenii nu vor mai ști să mai scrie. Nu va mai fi nevoie, pentru că tiparul va înlocui scrisul de mână. Ei bine, exact opusul s-a întâmplat. Tot mai mulți oameni, având acces la informații, au început să scrie și civilizația umană s-a dezvoltat cu ajutorul acestui instrument. Cred că și inteligența artificială nu va elimina oamenii, ci îi va face să fie tot mai eficienți și va elimina acele părți care nu sunt, să spunem, plăcute din munca noastră.

Horia Daraban: Revenind la proiectul dumneavoastră, al liniei artificiale ce urmează, în această vară aveți pregătite întâlniri, experimente?

Alexandru Pleșoianu: Noi ne dorim să facem niște experimente și, bineînțeles, trebuie să respectăm toate normativele în domeniu și avem niște trepte de trecut. Vom reface testele hidraulice, pentru că am reoptimizat pompele. Așa cum spuneați, am fost în Germania, anul trecut, în Achen și am început o colaborare cu ei. Sunt experți mondiali în domeniul pompelor cardiace. Nu doar acest transfer de cunoștințe de acolo la noi, dar împreună am aplicat pentru premiul Societății Europene de Organe Artificiale și a fost câștigat acest premiu. Un student doctorand de la ei va veni la noi în vara aceasta și vom face experimente și, când va pleca, va pleca cu un student de-al nostru care a fost în echipa de ”Heart Hackathon” în Dallas și vor merge în Germania și vor continua experimentul acolo timp de o săptămână.

Deci vom face experimente atât la noi, experimente pe calculator, experimente in vitro, adică pe un simulator cardiovascular și, cel puțin, experimente legate de hemo-compatibilitate, adică cum se comportă dacă este afectat sângele. Vom circula sânge cu aceste pompe cardiace și vom vedea dacă există efecte secundare și dacă trebuie să optimizăm, dacă trebuie să mai modificăm ceva.

Varianta audio a interviului: 

Sursa foto: news.umfiasi.ro