Ascultă Radio România Iași Live

Invitatul ediției: doctor Florica Topârceanu, primul biolog român, după Emil Racoviță, care a ajuns în Antarctica – Orizont Deschis cu Horia Daraban (5.04.2015)

Invitatul ediției: doctor Florica Topârceanu, primul biolog român, după Emil Racoviță, care a ajuns în Antarctica – Orizont Deschis cu Horia Daraban (5.04.2015)

Publicat de hdaraban, 8 aprilie 2015, 22:38 / actualizat: 9 aprilie 2015, 11:41

La 13 ianuarie 2015 s-au împlinit 9 ani de la  momentul în care  ”România a arborat drapelul tricolor în Antarctica, ca simbol al deschiderii Staţiei „Law-Racoviţă” pentru cercetătorii români”. În fapt, este unul dintre rezultatele efortului științific și diplomatic depus de cercetătorul polar Teodor Negoiță. La 4 ani de la moartea sa, foștii colaboratori, printre care și doamna doctor Florica Topârceanu (Comisia Națională pentru Cercetări Antarctice – Academia Română, cercetător la Institutul de Virusologie ”Ștefan S. Nicolau”), fac demersuri pe lângă autoritățile de la București pentru implementarea Programului Național Antarctic necesar desfășurării unor viitoare expediții românești.

Invitata emisiunii Orizont Deschis, doamna Topârceanu a explicat importanța primei expediții naționale românești, ”aventură” la care a luat parte și ea. 

 

Dr. Teodor Negoiţă între reprezentanţii Australiei, Chinei şi Rusiei

 

Horia Daraban: Cum ați ajuns să faceți parte din echipa românească ce a făcut călătoria pe continentul antarctic? Știm, inițiativa și efortul organizării au venit din partea lui Teodor Negoiță, de altfel primul român care a mers la Polul Nord.

 Florica Topârceanu: Sunt multe lucruri de spus despre modul cum am ajuns să fac parte din echipa primei expediții naționale române de cercetări științifice în Antarctica.

Cheia simbolică a Staţiei Law-Racoviţă înmânată de reprezentanţii Guvernului Australiei exploratorului Dr. Ing. Teodor Negoiţă – 20 februarie 2006, orele 13

Cheia simbolică a Staţiei Law-Racoviţă înmânată de reprezentanţii Guvernului Australiei exploratorului Dr. Ing. Teodor Negoiţă – 20 februarie 2006, orele 13

Am colaborat cu doctorul Teodor Negoiță la diverse cercetări în acest domeniu și el m-a selectat pentru a face cercetări în domeniul științelor medicale, respectiv, privind adaptarea organismului uman la condițiile extreme din Antarctica. Eu cu acest gând am plecat, cu acest proiect, și, ajunsă acolo, am descoperit o multitudine de domenii de interes pentru mine, pentru colegii mei și, de aici, s-a dezvoltat o gamă întreagă de cercetări și colaborări, atât cu cercetători din România, cât și din străinătate.

Horia Daraban: O călătorie pentru a zăbovi pe continentul antarctic câte zile?

 Florica Topârceanu: Această expediție a durat două luni și jumătate. A fost o cooperare științifică și logistică între expediția românească și expediția Republicii Populare Chineze. 44 de zile am stat pe continent, ceea ce este foarte mult și, de asemenea, am făcut cercetări nu numai pe continent, în această perioadă de 44 de zile, ci și pe Oceanul Indian pentru că traseul expediției a fost în acea parte, dinspre Australia, spre Antaractica, pe Oceanul Indian, cu spărgătorul chinez XUE LONG.

Horia Daraban: Mai exact, ce a presupus activitatea dumneavoastră în Antarctica?

 Florica Topârceanu: Această expediție a fost organizată cu ocazia semnării unui memorandum de înțelegere  între Divizia Antarctică Australiană și Fundatația Antarctica Română, condusă de doctorul Teodor Negoiță. Acest memorandum s-a semnat la Stockholm, la 15 iunie 2005, pe un termen de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii ulterioare. Acest memorandum dădea acces cercetătorilor români la o bază australiană.

Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă cu lacul cu apă potabilă (dreapta, sus) şi calota glaciară pe fundal

Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă cu lacul cu apă potabilă (dreapta, sus) şi calota glaciară pe fundal

Stația aceasta este permanentă, iar ca activități ce se desfășoară acolo, ea este sezonieră. Deci, cercetătorii români pot merge în baza acestui memorandum la stație pentru a face cercetări în timpul sezonului de vară australă, adică în lunile decembrie, ianuarie, februarie. Noi am desfășurat foarte multe activități în teren. Și aici este bogăție științifică a zonei, dar nu numai științifică, are valori unice; peisajul acestei zone care este fascinant, pe de o parte, pare a fi un deșert, dar, în același timp, are niște caracteristici deosebite fiind o oază; o oază pe continentul antarctic.

Horia Daraban: În ce sens  o oază?

 Florica Topârceanu: În sensul că, ceea ce lumea știe mai puțin, 0,5% din continentul antarctic este neacoperit de gheață și zăpadă. Deci relieful este dezvelit.

Înregistrarea temperaturii ambientale la staţia Law-Racoviţă

Înregistrarea temperaturii ambientale la staţia Law-Racoviţă

Relieful fiind descoperit, în timpul verii, când sunt temperaturii  mai ridicate  comparativ cu cele din timpul iernii, adică sunt în jurul valorii de 0 grade Celsius, noaptea mai coborâte, până spre -15,  – 18 grade, dar ziua ajung aproape de 0 grade și, în anumite  zile, chiar, poate fi de + 1 grad.

În aceste condiții, se dezvoltă mușchi, licheni, alge, diverse microorganisme și de aici rezultă și valoarea științifică extraordinar  de mare  a acestei zone. Mai mult decât atât, zona este plină de lacuri cu apă dulce și sărată. De altfel, zona se numește Dealurile Larsemann. Această zonă este situată în Antarctica de Est, și e bine să reținem acest element deoarece Emil Racoviță, în timpul expediției Belgica, a fost în Antarctica de Vest. De aceea eu consider și le spun  mereu colegilor mei, că România are doi pionieri ai Antarcticii, pe Emil Racoviță și pe doctorul Teodor Gheorghe Negoiță.

 Horia Daraban: Care sunt provocările în a trăi acolo, în a fi, acolo, oameni?

 Florica Topârceanu: Cercetările la această stație, ”Law – Racoviță – Negoiță”, se fac numai în cursul sezonului de vară australă, dar făcându-se în această perioadă, este zi lumină. Astfel, expediționarii sunt supuși unor efecte ale  radiațiilor, ale temperaturilor. În intervale foarte scurte, temperatura variază atât de mult încât este foarte greu să faci față. Trebuie să ai niște calități deosebite pentru a rezista în acele condiții. Dar mai presus decât rezistența fizică, cea mai importantă acolo este rezistența psihică.

 Horia Daraban: De ce?

 Florica Topârceanu: Pentru că, acolo, este un mediu extrem. Ești izolat de restul lumii, îți desfășori activitatea într-un grup foarte restrâns. Noi am fost trei într-o pustietate și, în plus, între membrii echipei trebuie să existe o compatibilitate perfectă.

Dacă este unul care are alte aspirații decât ceilalți, se produce un dezacord și nu mai poți să ai acea armonie care îți este absolut necesară. Deci selecția  expediționarilor este o problemă deosebită.

Tricolorul României fluturând pe clădirea principală a Staţiei Law-Racoviţă alături de cele ale Australiei, Chinei şi Rusiei, care deţin staţii permanente în aceeaşi zonă

Tricolorul României fluturând pe clădirea principală a Staţiei Law-Racoviţă alături de cele ale Australiei, Chinei şi Rusiei, care deţin staţii permanente în aceeaşi zonă

Nu poți trimite cercetătorii în Antarctica numai pentru că sunt buni specialiști. Acesta este un criteriu obligatoriu, dar nu este suficient. Trebuie să fii și foarte bun diplomat, adică trebuie să știi cum să te comporți cu părțile, cu cercetătorii de la celelalte stații. Acolo este o armonie perfectă  între state. Animozitățile din alte domenii nu există acolo. Te afli într-un teritoriu fără hotare. Ești pe un continent cu guvernare internațională.

Horia Daraban: Spuneați dumneavoastră, Australia a permis folosirea de către echipa română  a stației sale, denumită din 2011 Law – Racoviță – Negoiță. Putem vorbi, în 2015, de o continuare a proiectului acesta, al prezenței cercetătorilor români la Polul Sud?

 Florica Topârceanu: Noi avem această speranță, dar ea este în funcție de deciziile autorităților statului. Avem, într-adevăr, un sprijin foarte mare din partea Ministerului Afacerilor Externe. Și asta, pentru că cercetările din Antarctica se desfășoară în baza Tratatului Antarctic. Este un document internațional semnat de 50 de state. Noi am fost al șaptesprezecelea stat care a aderat la tratat, dar deși noi l-am dat pe Emil Racoviță ca prim biolog din lume care a studiat viața în Antarctica și programul științific al cercetărilor desfășurate de expediția Belgica este considerat ca piatră de temelie pentru programele națioanele antarctice actuale, noi nu avem o stație proprie în Antarctica, cum au toate țările care au avut reprezentanți în expediția Belgica și, aș spune chiar mai trist, nu avem un program național antarctic care să fie  finanțat de Ministerul Educației și Cercetării.

Horia Daraban: Se fac pași în realizarea unui astfel de program național antarctic?

 Florica Topârceanu: S-au făcut câțiva pași. Foștii colaboratori ai doctorului Teodor Negoiță, între care mă număr și eu și prima colaboratoare a lui, doamna cercetător științific Mihaela Cota, și domnul doctor Petre Popescu de la Institutul Astronomic al Academiei Române, au făcut demersuri către autorități care au condus, în cele din urmă, la înființarea Comisiei Naționale  pentru Cercetări Antarctice în cadrul Academiei Române. Eu sunt secretar științific  al Biroului Executiv  al acestei comisii care a fost înființată la 12 septembrie 2012.

Horia Daraban: Care este misiunea acestei comisii?

Memorandum 12

Stockholm, 15 iunie 2005: Semnarea Memorandumului de Înţelegere între Divizia Antarctică Australiană (DAA) şi Fundaţia Antarctica Română (FAR) pentru utilizarea în comun de către Australia şi România a Staţiei Law-Racoviţă, redenumită Law-Racoviţă-Negoiţă

 Florica Topârceanu: Este de a elabora o strategie științifică pentru cercetările antarctice. Noi am făcut un plan strategic de cercetări științifice, l-am comunicat comunității internaționale, conform uzanțelor. Suntem în curs cu inițiativa de implementare a acestui plan strategic. Dacă s-ar face această implementare, ea ar reprezenta Programul Național Antarctic.  Dar trebuie să existe acea agenție guvernamentală care să finanțeze cercetările antarctice. Această agenție ar trebui să fie în cadrul Ministerului Educației și Cercetării. E adevărat că anul acesta, ministerul a sprijinit, împreună cu Comisia Națională pentru Cercetări Antarctice, organizarea și desfășurarea expediției care a fost numită după programul pe care l-a desfășurat RO ICE 2015, dar nu în această zonă, la Dealurile Lasserman din Antarctica de Est, ci în Antarctica de Vest, printr-o colaborare pe care, doamna doctor Manuela Sidoroff de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice  din subordinea Ministerului Educației,  a făcut-o cu Institutul de Cercetări Polare al Republicii Coreea.

Horia Daraban: Pe fondul schimbărilor climatice care se resimt pretutindeni, cât de importantă este Antarctica?

 Florica Topârceanu: Arctica și Antarctica, cei doi poli ai Pământului, sunt barometre pentru evoluția climei. În măsura în care noi reușim să păstrăm aceste zone față de impactul schimbările climatice, atunci noi reușim să ne asigurăm un echilibru global și să avem o siguranță  a viitorului omenirii.

Dr. Florica Topârceanu într-o peşteră de gheaţă în Antarctica

Dr. Florica Topârceanu într-o peşteră de gheaţă în Antarctica

 Altfel, orice tendință de încălzire globală  se resimte cel mai mult și cel mai repede  asupra Polilor, în special fenomenul este vizibil în Arctica, mai puțin în Antarctica, iar acolo, mai mult în vest decât în est; dar tocmai de aceea, este foarte importantă activitatea de conservare  a ecosistemelor antarctice, atât cele terestre, cât și cele marine.  Antarctica este singurul continent guvernat internațional  de 50 de state. Scopul final al cercetărilor care se întreprind  în această rezervație naturală este, de fapt, de a dezvolta, prin bogăția cunoștințelor ce se acumulează, cele mai bune metode de a proteja această zonă.

Horia Daraban: Când credeți că va mai fi o nouă expediție sub steagul României în Antarctica?

 Florica Topârceanu: Sper. Noi vrem să mergem la Reuniunea Consultativă a Tratatului Antarctic care se va desfășura în Bulgaria, la Sofia, și vrem să contactăm părțile din zona Dealurile Larsemann, în special Australia, pentru semnarea unui  nou memorandum de înțelegere  în vederea accesului  cercetătorilor români  la stația Law – Racoviță – Negoiță. Noi vrem să păstrăm  aceste  două nume românești  pe harta Antarcticii: Racoviță și Negoiță. Noi sperăm că autoritățile vor recepta mesajul nostru, în sensul de a păstra aceste nume, și pentru asta trebui dezvoltat Programul Național Antarctic.

 

Etichete:
Omul care aduce vestea: Te simți singur chiar dacă ești într-un cuplu? Ce e de făcut?
Emisiuni miercuri, 12 noiembrie 2025, 09:57

Omul care aduce vestea: Te simți singur chiar dacă ești într-un cuplu? Ce e de făcut?

Omul care aduce vestea: Te simți singur chiar dacă ești într-un cuplu? Ce e de făcut? Psihoterapeuții Dana și Gabriel Irimia în Bună...

Omul care aduce vestea: Te simți singur chiar dacă ești într-un cuplu? Ce e de făcut?
Puls Juridic: Malpraxis medical: Răspunderea spitalelor pentru infecțiile nosocomiale (Partea II)
Emisiuni miercuri, 12 noiembrie 2025, 09:30

Puls Juridic: Malpraxis medical: Răspunderea spitalelor pentru infecțiile nosocomiale (Partea II)

Peste 400 de plângeri de malpraxis au fost înregistrate la nivel național, în perioada 2023-2024, conform datelor Fundației pentru Apărarea...

Puls Juridic: Malpraxis medical: Răspunderea spitalelor pentru infecțiile nosocomiale (Partea II)
Eduard Iacob, reporter Incubator, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Emisiuni miercuri, 12 noiembrie 2025, 08:42

Eduard Iacob, reporter Incubator, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Incubator Radio România Iași – „Aici Creștem Oameni de Radio”. Reporterul Incubator Eduard Iacob ne-a dus astăzi la Vaslui, la...

Eduard Iacob, reporter Incubator, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
#StareaEducației (INTERVIU) Camelia Tamaș, consilier Centrul Județean de Resurse și Asistență Socială Iași: ”Orientarea școlară și profesională înseamnă un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități.”/ Liliana Moșneguțu, Salvați Copiii România: ”Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant.”
Emisiuni marți, 11 noiembrie 2025, 16:44

#StareaEducației (INTERVIU) Camelia Tamaș, consilier Centrul Județean de Resurse și Asistență Socială Iași: ”Orientarea școlară și profesională înseamnă un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități.”/ Liliana Moșneguțu, Salvați Copiii România: ”Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant.”

Elevii români au la dispoziție o nouă platformă interactivă de orientare vocațională, ”What’s Next”, care îi ajută să-și...

#StareaEducației (INTERVIU) Camelia Tamaș, consilier Centrul Județean de Resurse și Asistență Socială Iași: ”Orientarea școlară și profesională înseamnă un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități.”/ Liliana Moșneguțu, Salvați Copiii România: ”Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant.”
Emisiuni marți, 11 noiembrie 2025, 11:31

Sindromul Karoshi (moartea subită ocupațională) face victime! Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, cu Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 11.11.2025.

Oare câte persoane ar mai putea deceda până să fie aprobate cele 5 măsuri concrete propuse de conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar...

Sindromul Karoshi (moartea subită ocupațională) face victime! Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, cu Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 11.11.2025.
Emisiuni marți, 11 noiembrie 2025, 09:50

0800 460 001 – Telefonul Vârstnicului în conexiune cu seniorii noștri. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

0800 460 001 – Telefonul Vârstnicului în conexiune cu seniorii noștri Telefonul Vârstnicului este un serviciu gratuit, serios și...

0800 460 001 – Telefonul Vârstnicului în conexiune cu seniorii noștri. Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Emisiuni marți, 11 noiembrie 2025, 09:38

Forumul Tinerilor Basarabeni, Iași, 13 – 16 noiembrie 2025, Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Forumul Tinerilor Basarabeni, Iași, 13 – 16 noiembrie 2025 Ce se întâmplă acolo? Am aflat în matinalul Radio România Iași. În Bună...

Forumul Tinerilor Basarabeni, Iași, 13 – 16 noiembrie 2025, Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Emisiuni marți, 11 noiembrie 2025, 08:42

#StareaEducației (REPORTAJ) Școala în regim simultan, între efort și dăruire: lecții de la Cilibiu, comuna Golăiești, județul Iași

La 22 de kilometri de Iași, în comuna Golăiești, 77 de copii de clase primare învață în regim simultan, împărțiți în școlile din satele...

#StareaEducației (REPORTAJ) Școala în regim simultan, între efort și dăruire: lecții de la Cilibiu, comuna Golăiești, județul Iași