Sesizarea lui Iohannis privind incompatibilităţile, admisă de Curtea Constituțională

Publicat de radulipovan, 10 iunie 2015, 13:36

Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea serviciilor comunitare, care prevede, printre altele, că primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene pot fi reprezentanţi în Adunările Generale ale Acţionarilor de la asociaţiile de utilităţi publice, a fost admisă, astăzi de Curtea Constituțională.

Prin această decizie, judecătorii Curţii au stabilit că actul normativ încalcă legea fundamentală.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Sesizarea preşedintelui a fost înregistrată în 19 mai la Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis spunând atunci că solicită verificarea constituţionalităţii modificărilor la Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

„Această modificare a fost tratată – ca să ştiţi despre ce vorbim -, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare”, a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat că are „serioase dubii” în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ.

„Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca şi o lege organică, or parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele arată, în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 51/2006, că motivele sesizării vizează „aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevăzut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, iar pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) teza finală şi alin. (5) ale Art. 75 din Constituţie, republicată”.

„Totodată, în ceea ce priveşte fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc şi neclar, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine şi prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, încălcând astfel principiile şi normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii accesibilităţii şi predictibilităţii legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”, se menţionează în sesizare.

Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost iniţial respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Astfel, Camera Deputaţilor a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor articolului 10, alineatul 8 şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile articolului 37 şi ale articolului 92 ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, la data de 14 iulie 2014, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare.

Primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis Camera Deputaţilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui la Legea serviciilor comunitare.

În cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisă Parlamentului, se arăta că participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor.

„Ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”, se menţiona în cererea de reexaminare a legii.

(Agerpres/FOTO abcjuridic.ro)