#StareaEducației: (INTERVIU) „Cititul nu este pedeapsă, este bucurie” – Profesoara Mona Coțofan, despre magia lecturii de pe ”Dealul cu Povești”, de la Horlești, festival de lectură pentru copii și adolescenți

Publicat de Andreea Drilea, 12 septembrie 2025, 11:17 / actualizat: 12 septembrie 2025, 12:41
Pe 13 septembrie, La Stâna Omușoru, în satul Horlești, comuna Rediu din județul Iași, va avea loc o nouă ediție a festivalului ”Dealul cu Povești”, un eveniment care își propune să aducă lectura mai aproape de copii și de familii într-un mod viu, jucăuș și creativ.
Anul acesta, organizatorii propun o temă fascinantă, ”Poveștile Popoarelor”. Astfel, cei care vor lua parte la eveniment vor afla istorisiri de pe toate meridianele, vor descoperi spații dedicate minorităților etnice din România, vor asculta limbi și tradiții diverse, toate armonizate într-un singur glas, cel al cuvântului rostit.
La Dealul cu Povești, limbile popoarelor vor răsuna în armonie prin ateliere, lecturi dramatizate, spectacole, activități interactive și prin prezența unor invitați speciali din lumea cărților și a culturii.
Invitata colegei noastre, Andreea Daraban, este sufletul acestui proiect, doamna profesoară Mona Coțofan, cea care a pus bazele acestui festival.
Mona Coțofan: Nu sunt eu sufletul acestui eveniment, sunt o părticică dintr-un suflet mare pe care îl pun la dispoziția beneficiarilor membrii Asociației ”Rediu lui Tătar”, oameni care vin nu doar din sistemul de educație, ci și din multe alte domenii, dar care au această pasiune comună pentru lectură.
Andreea Daraban: Cum a luat naștere festivalul ”Dealul cu Povești”? De unde a plecat ideea unui astfel de eveniment?
Mona Coțofan: Avem la Rediu un club de lectură și la un moment dat, ne-am gândit că bucuria întâlnirilor noastre ar putea să fie multiplicată, lărgită. Și dintr-o idee care s-a construit ușor, ușor, a ieșit până la urmă o primă ediție a acestui festival, de o dimensiune la care nici noi, vă mărturisesc, nu ne-am așteptat. Cu un succes răsunător, care ne-a obligat să facem și a II-a ediție, care s-a desfășurat anul trecut, cu o nouă provocare, pentru că un festival în aer liber nu poate să fie ferit de intemperii. Festivalul s-a desfășurat pe o ploaie torențială, dar asta i-a accentuat farmecul și copiii au fost fericiți să vadă că pot descoperi poveștile și cărțile și prin noroaiele, realmente noroaie, care s-au creat pe dealul nostru cu povești. Anul acesta suntem la a III-a ediție, ne pregătim pentru ea și pentru că în fiecare an ne dorim să fie și ceva inedit, o subtemă a acestui an au reprezentat-o poveștile și legendele altor popoare.
Andreea Daraban: Ce v-a motivat să aduceți în prim plan diversitatea culturală?
Mona Coțofan: În primul rând, faptul că fiecare popor merită să fie cunoscut, cu atât mai mult, cu cât reprezentanții lui trăiesc lângă noi, în comunitatea noastră și trebuie să cultivăm copiilor și respect pentru diversitate și toleranță și sunt valorile pe care lectura, în genere, le promovează. Și atunci ne-am gândit că poveștile armenilor, poveștile grecilor, poveștile indienilor, poveștile romilor pot fi la fel de fascinante pentru copii și descoperirea lor poate să fie și un obiectiv al festivalului nostru.
Andreea Daraban: Cui îi este dedicat acest eveniment?
Mona Coțofan: Evenimentul este dedicat cititorilor copii și adolescenți. Nu avem o limită de vârstă. Considerăm că pot fi și copii de 99 de ani și avem în fiecare an și asemenea participanți. Părinții redevin copii și cred că un punct important al festivalului nostru este acela că descoperă beneficiile lecturii, copilul alături de familia lui. E foarte important, fiindcă de foarte multe ori în familie, eu ca profesor văd acest lucru, lectura devine o sarcină școlară a copilului, valorificată uneori ca pedeapsă alternativă la nota mică de la lucrarea de matematică și atunci se pierde de fapt plăcerea cititului, gustul se descoperă greu, câtă vreme mama și tata nu sunt văzuți citind în casă. Și atunci împreună, părinții și copiii pot descoperi, redescoperi poate lectura alături de noi.
Andreea Daraban: Ce tipuri de ateliere și activități vor putea experimenta cei care vin, pe 13 septembrie, la ”Dealul cu Povești” de la Horlești, Rediu?
Mona Coțofan: Avem, de pildă, ateliere în care valorificăm lecturi pe care copiii le-au primit deja ca temă de vacanță. Mă gândesc la cartea lui Ion D. Sîrbu, ”De ce plânge mama”, mă gândesc la cartea Veronicăi D. Niculescu, ”Pescărușul de la geam”. De asemenea, avem ateliere pe care le organizează reprezentanți ai unor comunități sau pasionați susținători ai unor culturi. Eu, de pildă, voi coordona un atelier de literatură armeană, pentru că sunt îndrăgostită de zona aceasta a lumii și cumva cunoscătoare, prin studiile mele, a istoriei și tradițiilor lor. Vom avea un vecin indian care va ține un atelier despre tradițiile Indiei, de asemenea, un invitat pentru un atelier despre tradițiile romilor. Comunitatea Elenă este alături de noi printr-un atelier despre Legendele Olimpului și alături de aceste ateliere vom avea și altele care promovează lectura funcțională și a textelor non-literare. Vom avea un atelier intitulat ”Regatul banilor”, în care copiii vor învăța că există și o poveste a economiei. Iată, criza despre care se vorbește acum, poate va găsi o rezolvare în cititorii mici de pe Deal care vor deveni, la un moment dat, economiștii buni ai țării și ne vor salva de dezastru. De asemenea, vom avea un atelier de investigații criminalistice aplicate în literatură și multe, multe, alte asemenea provocări.
Andreea Daraban: Reușesc astfel de evenimente să-i apropie pe copii de lectură?
Mona Coțofan: Cu siguranță reușesc, pentru că copilul descoperă cartea și altfel decât așezat de mama pe noptieră, cu timpul de lectură sau, eu știu, pe lectura obligatorie pe care o primește de la doamna profesoară la școală. Aici, cartea e descoperită prin joc, e descoperită alături de părinți, alături de prieteni, alături de alți copii care se întrec între ei, pentru că avem acolo și concursuri, concursuri de recenzii vom avea anul acesta, concursuri de jurnal, concursuri de fotografie și alte asemenea competiții pe care fiecare coordonator de atelier le organizează. Și atunci, cartea devine o jucărie, o resursă de bucurie și, cu siguranță, că apropierea aceasta, sperăm noi să se păstreze și după ce festivalul se încheie.
Varianta audio a interviului: