#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional: „Din anul școlar 2026-2027 dispar școlile profesionale, acestea vor fi absorbite de învăţământul liceal tehnologic. Până în 2029 nu va putea fi dezvoltat doar învățământ tehnologic dual, deoarece capacitatea de absorbție a mediului economic este limitată.”
Publicat de Andreea Drilea, 26 mai 2025, 12:14 / actualizat: 26 mai 2025, 14:28
În ultimii ani, învățământul dual a devenit o temă centrală în reforma educației tehnice și profesionale din România. Promovat ca soluție strategică pentru reducerea decalajului dintre educație și cerințele pieței muncii, acest sistem presupune o colaborare strânsă între școală, autorități locale și mediul economic.
Legea Educației adoptată recent prevede că, începând cu anul școlar 2029-2030, toate liceele tehnologice și școlile profesionale vor funcționa exclusiv în sistem dual. Cu toate acestea, în pofida obiectivelor ambițioase asumate la nivel guvernamental și a promisiunilor de extindere a programelor în mediul rural, mai există multe necunoscute. Deși legea prevede crearea unei comisii pentru tranziția către învățământul dual, această structură nu a fost încă înființată, iar planurile cadru publicate recent nu includ clar trasee educaționale dedicate filierei profesional-duale.
În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a discutat cu doamna Iuliana Țugui, inspector pentru Învățământ Tehnic și Profesional în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, pentru a înțelege mai bine stadiul actual al învățământului dual, provocările de implementare la nivel local și regional, dar și cum se pregătește sistemul educațional pentru tranziția integrală spre acest model până în anul 2029.
Andreea Daraban: Ce este învățământul dual și cum anume se diferențiază de formele clasice de învățământ tehnic și profesional?
Iuliana Țugui: Învățamântul dual reprezintă o rută de educație și de formare profesională organizată pe bază de parteneriat. Practic, se organizează la solicitarea agenților economici, în calitate de potențiali angajatori ai acestor absolvenți. Se organizează pentru dobândirea de aptitudini, de competențe, predominant în vederea ocupării unui loc de muncă. Prin ce se deosebește de învățământul profesional obișnuit de stat și chiar de liceu tehnologic? Este o formă de pregătire profesională care funcționează pe bază de contract de parteneriat. Este o formă tripartită care are la bază, pe de o parte, un contract de parteneriat încheiat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială. Și, pe lângă acest contract de parteneriat, mai avem și un contract individual de pregătire practică. Sunt două documente care stau la baza formării profesionale a elevilor prin învăţământul dual. Acel contract individual de pregătire practică se încheie între operatorul economic, unitatea de învățământ și elev, respectiv tutore legal.
Andreea Daraban: Și ce presupune acest contract individual?
Iuliana Țugui: Contractul individual stabilește care sunt atribuțiile fiecărei părți din acest contract, așa cum și contractul de parteneriat stabilește foarte clar care sunt atibuțiile operatorului economic, ce își asumă operatorul economic prin acest parteneriat, care sunt atibuțiile unității de învățământ și care sunt cele ale unității administrativ-teritoriale. Plecând de la ideea că acest învățământ dual se organizează la solicitarea operatorilor economici, deci pleacă din direcția pieței muncii ca solicitare de formare profesională, operatorul economic se implică, practic, mult mai mult în formarea profesională a viitoarei forțe de muncă.
Andreea Daraban: Cum se implică?
Iuliana Țugui: În primul rând, se asigură cadrul de desfășurare a pregătirii practice, cadrul însemnând locul de practică, dotările necesare, respectiv echipamente de lucru, materii prime, utilaje. Asigură resursa umană, respectiv un tutore de practică, un angajat din unitatea de învățământ, un profesionist care reprezintă mentorul pe perioada pregătirii practice a acestor copii. Le acordă elevilor bursă profesională. Această bursă, pe care o asigură operatorul economic, reprezintă sau are un nivel de cel puțin egal cu bursa pe care o primește în învățământul de stat. Noi avem în județul Iași operatori economici care acordă o bursă lunară mai mare.
„Operatorul economic nu îl poate obliga pe elev, ca după absolvirea școlii, să fie angajat al societății în care a făcut practica. E un aspect legislativ blamat de mediul economic, dar se va menține, pentru că este vorba și despre libera circulație a forței de muncă.„
Andreea Daraban: Există obligativitatea ca elevul apoi să presteze servicii în compania unde face practică?
Iuliana Țugui: Nu. Operatorul economic este obligat să asigure această bursă. Dacă dorește, poate să asigure și alte avantaje materiale, cum ar fi masă, transport, echipamente de protecție, medicina muncii, dar nu poate să impună viitorului absolvent să fie și angajat, decât în măsura în care îl fidelizează pe parcursul celor trei ani de învățământ profesional. Este un aspect legislativ care a fost destul de mult blamat de mediul economic, pentru că ei fac investiții în cei trei ani de școlarizare, și apoi absolventul de învățământ profesional poate să plece la alt operator economic, fie din același profil, fie să schimbe total ruta de profesionalizare sau chiar să plece din țară. E o realitate, dar o realitate care cu siguranță se va menține și în următoarele acte legislative sau în legislația care va presupune implementarea învățământului dual în anii următori, pentru că este aceeași în toată Europa, cel puțin, și este libera circulație a forței de muncă.
Andreea Daraban: Legea Educației prevede că din anul școlar 2029-2030 toate liceele tehnologice să funcționeze exclusiv în sistem dual. La nivelul județului Iași, ce pași s-au făcut pentru această tranziție?
Iuliana Țugui: Eu aș vrea să plec de la anul 2025-2026. Conform legislației în vigoare în acest moment, anul școlar 2025-2026 este ultimul an în care se începe clasa a IX-a de învățământ profesional, fie el de stat, fie dual, așa cum este reglementat în acest moment, respectiv 3 ani, pe nivel 3 de calificare la sfârșitul celor 3 ani. Începând cu anul școlar 2026-2027, învățământul profesional va fi absorbit de învăţământul liceal tehnologic. Vom avea doar liceu tehnologic, la sfârşitul căruia absolvenţii vor putea să preia fie 3 ani de calificare, fie 4 ani de calificare. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că acele competențe profesionale de nivel 4, pe care un absolvent de liceu le dobândește, absorb competențele pe care le dobândește un absolvent de 3 ani de învățământ profesional sau va urma 3 ani de liceu tehnologic. Deci, un elev poate să intre în clasa a-IX-a, la liceu tehologic, face 3 ani de liceu technologic, se poate opri, poate să-și susțină examenul de competențe nivel 3. El va avea dobândite deja toate competențele de care va avea nevoie, pentru că noile proiecte de planuri cadru au avut în vedere și aceste aspecte, și poate să intre pe piața muncii.
Andreea Daraban: Așadar dispar școlile profesionale.
Iuliana Țugui: Da, școlile profesionale așa cum funcționează ele acum, vor fi reorganizate în licee tehnologice. Dacă un elev nu dorește să se oprească după 3 ani de liceu tehnologic, poate să facă și clasa a-XII-a și la sfârșitul acestei clase susține examen de certificare competențe nivel 4.
Andreea Daraban: Ce se întâmplă cu învățământul dual? Aceste licee tehnologice se vor transforma în licee de tip dual?
Iuliana Țugui: Practic, 2026-2027 va fi primul an în care oferta de școlarizare a învăţământului tehnologic va cuprinde doar liceu tehnologic. Liceul tehnologic poate fi învăţământ liceal tehnologic de stat sau dual și învățământul dual poate să funcționeze pe nivel 3 de calificare, nivel 4 de calificare, adică la finalul liceului tehnologic, nivel 5 și chiar în mediul universitar. Nu cred că se va pune problema în această primă etapă să fie dezvoltat doar învățământ liceal tehnologic dual, pentru că nu trebuie să uităm că baza sau principiul fundamental este cel al solicitărilor venite din partea operatorilor economici. Operatorii economici nu sunt pregătiți, mediul economic în ansamblul său nu poate prelua atât de mult învăţământ dual prin liceu tehnologic. Și atunci liceul tehnologic va funcționa așa cum este acum, cu patru ani, învățământ liceal de stat și în paralel vor exista și clase care vor fi de învăţământ liceal tehnologic dual. Perspectiva legislativă prevede să ajungem în stadiul în care întregul învăţământ tehnologic să fie dual. Și, așa cum ați precizat la început, mediul legislativ deja a stabilit cadrul propice de funcționare și a învățământului universitar dual și funcționarea acestor consorții care, de fapt, își doresc să dezvolte învățământul dual.
„La Iași, nu avem, încă, liceu tehnologic dual. Sunt doar clase care funcționează în acest regim. Există județe în țară în care, în oferta de școlarizare pentru 2025-2026, sunt licee tehnologice duale, dar începând cu clasa a XI-a de liceu.„
Andreea Daraban: Guvernul României a aprobat creșterea alocării bugetare pentru dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate, de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro. Astfel, ar urma să fie înființate 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării. În ce stadiu se află acest campus în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est?
Iuliana Țugui: În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est avem un campus, este un consorțiu în zona Iașiului, în care avem și trei licee tehnologice din Iași ca parteneri în cadrul consorțiului. Este coordonat de Universitatea de Științe ale Vieții și Universitatea ”Gheorghe Asachi” din Iaşi, dar sunt unități de învățământ și din zona Sucevei și este în stadiul de implementare. Noi încă nu avem liceu tehnologic dual la nivelul județului Iași. Există județe în țară în care, în oferta de școlarizare pentru 2025-2026, există licee tehnologice duale, dar începând cu clasa a XI-a de liceu. Este un proiect implementat de universitate, noi, Inspectoratul, nu suntem parte în implementarea acestor proiecte, dar consorțul ”Agritech” este unul dintre cele care atras și trei licee tehnologice, două agricole, Colegiul Adamachi, Liceul Tehnologic ”Olga Sturdza” de la Miroslava și Colegiul Tehnic ”Dimitrie Sturdza”.
Andreea Daraban: Considerați că este realistă ținta ca mai mult de jumătate dintre elevii de liceu din România să fie cuprinși în învățământul dual până în 2029, așa cum afirma un reprezentant al Ministerului Educației?
Iuliana Țugui: N-aș vrea să mă pronunț și să anticipez dacă este sau nu realistă această afirmație. Aș vrea să spun că mi-aș dori să se întâmple acest lucru, că poate fi o soluție pentru economia României, în general. Cred că mediul economic, prin absorbția și prin atragerea elevilor în formarea lor profesională, poate să-și asigure forța de muncă necesară.
„Există o reținere din partea elevilor și din partea părinților de a se înscrie în învăţământul profesional dual, deși avantajele acestei forme de școlarizare sunt mult mai mari.„
Andreea Daraban: În județul Iași, există suficienți operatori economici care să asigure învățământ dual? Face față mediul economic actual la această cerință?
Iuliana Țugui: Face față cerinței, dar există totuși un tip de discrepanță. Anul trecut, spre exemplu, solicitările venite din partea operatorilor economici pentru învățământ profesional dual nu au fost acoperite de solicitărilor elevilor și părinților. Există încă o reținere și ne este greu să înțelegem de ce, pentru că din 2018 funcționează învățământ dual la nivelul județului Iași. Există o reținere din partea elevilor și din partea părinților de a se înscrie în învăţământul profesional dual, deși avantajele acestei forme de școlarizare sunt mult mai mari. În afara faptului că sunt formați profesional și își pot dobândi competențe profesionale reale într-un mediu practic și într-o mediu economic efectiv, au și foarte multe avantaje materiale.
Andreea Daraban: De ce credeți că există această reticență din partea elevilor?
Iuliana Țugui: Încă există convingerea, la nivelul învățământului gimnazial, la absolvenții de clasa VIII-a, că operatorul economic îl poate condiționa cumva după ce termină studiile. Se specifică acest lucru și s-au dat suficiente explicații în ceea ce privește finalizarea învățământului profesional dual. Cred în continuare că dacă obțin o bursă, îi poate condiționa. Legislația, într-adevăr, nu ne permite și nu permite acest lucru operatorilor economici. Pentru anul școlar 2025-2026 avem 247 de locuri, solicitări din partea operatorilor economici. În acest moment, în anul școlar 2024-2025, avem înscriși în învățământul dual 462 de elevi.
Andreea Daraban: Adică câte clase?
Iuliana Țugui: 22 de clase în 10 unitări de învățământ, dar ce este bine de precizat este că județul Iași oferă școlarizare în învăţământul profesional dual pentru 15 calificări profesionale, din aproape toate domeniile de activitate, cu excepţia industriei textile şi cu excepția domeniului agricultură.
Andreea Daraban: Estimați că vor fi ocupate locurile în anul școlar viitor?
Iuliana Țugui: Da. Pentru anul școlar 2025-2026 estimăm că vor fi ocupate.
Andreea Daraban: Anul trecut nu s-au ocupat…
Iuliana Țugui: Anul trecut nu s-a format o clasă din nouă. E foarte important ca acești copii să vadă la locul de muncă că, în acest moment, în atelierele de mecanică se lucrează altfel, că roboții sunt prezenți peste tot, că cineva care ocupă un loc de muncă pe domeniul mecanică nu înseamnă că lucrează neapărat la strung. Sunt alte condiţii, tehnologia este din plin aplicată şi în mediul economic.
Andreea Daraban: Care sunt cele mai mari obstacole în implementarea unui sistem dual funcțional? Lipsa cadrelor didactice, reticența partenerilor economici, lipsa de informare în rândul elevilor, părinților…
Iuliana Țugui: Cred că este și o combinație, dar mediul economic nu poate să absorbă mai mult. Așa credem noi în acest moment. În același timp, este absolut necesară o punere de accord a curriculei cu ceea ce se întâmplă pe piața muncii sau cu ceeа ce vor găsi elevii când ajung în practică. Pentru că și curricula școlară trebuie să fie adaptată permanent la nivelul de tehnologie, la echipamentele și la ceea ce se cere în acest moment în mediul economic. Cadrele didactice, la rândul lor, cele care predau discipline din aria tehnologii, sunt preocupate permanent să-și actualizeze informația și să o coreleze cumva cu noile tendințe de pe piața muncii. Bineînțeles că este nevoie de o foarte bună informare și de perceperea realității așa cum este ea și de către elevi și de cătere părinți.
„În județul Iași, nu avem suficientă resursă calificată în ceea ce privește încadrarea pe activitățile de instruire practică, maiștri instructori. Avem domenii deficitare constant, cum sunt cele din domeniul alimentației publice, din domeniile mecanicii.„
Andreea Daraban: Există în județul Iași resursa umană necesară pentru a asigura buna funcționare a liceelor tehnologice? Sunt suficienți maiștri?
Iuliana Țugui: Există resursă umană calificată. Aș putea să spun că nu avem suficientă resursă calificată în ceea ce privește încadrarea pe activitățile de instruire practică, maiștri instructori. Avem domenii deficitare constant, cum sunt cele din domeniul alimentației publice, din domeniile mecanicii. Sunt mulți candidați, de obicei, la concursurile de titularizare, doar că cei care intră din universitar în mediul preuniversitar și se prezintă la examenele de titularizare își doresc mai mult o catedră de profesori și mai puțin catedre care presupun activitatea de instruire practică, cea în care elevul este coordonat, în parteneriat cu mentorul de la operatorul economic să-și formeze competențe și abilități pentru un loc de muncă. Da, există un deficit, iar pentru unele domenii este mai pregnant.
„Avem de luptat cu această percepție, care la noi încă este extrem de bine întipărită, că învățământul tehnologic este un învățământ de mâna a doua sau care nu asigură și un traseu universitar, lucru total eronat.„
Andreea Daraban: Există soluții pentru a acoperi acest deficit?
Iuliana Țugui: Soluții ar putea să existe. În primul rând, ar trebui găsite acele soluții care presupun atragerea în învățământul preuniversitar a specialiștilor și absolvenților de învățământ universitar care să-și dorească să rămână în învățământul preuniversitar. O a doua soluție, cred eu, ar fi o încurajare mai bună a operatorilor economici de a se implica în învăţământul profesional dual şi asta înseamnă, din punctul nostru de vedere, mai multe facilităţi. Dacă se poate facilități fiscale, pentru că în mediul economic aceste aceste facilități sunt percepute mult mai bine, pentru că operatorii economici au foarte multe cheltuieli. Avem operatori economici în județul Iași care și-au dezvoltat ateliere pedagogice – didactice pentru pregătirea profesională a elevilor din învățământul profesional. ”PHINIA” este un exemplu concret de colaborare și de implicare în educația și în formarea tinerilor de pe băncile școlii. Învățămentul tehnologic, în general, are nevoie de mai multă credibilitate. Învâțământul tehnologic trebuie să iasă din breșa aia că este învățământ de mâna a doua și că cine nu intră la un liceu de elită sau la un liceu teoretic ajunge în învățământul tehnologic. În țările europene dezvoltate, învăţământrul tehnologic, şi în special cel dual, are o extindere extrem de mare pentru că sunt meserii căutate, sunt meserii din care se câştigă foarte bine şi în care fiecare angajat se poate valoriza pe ceea ce el își dorește să progreseze. Avem de luptat cu această percepție, care la noi încă este extrem de bine întipărită, că învățământul tehnologic este un învățământ care nu asigură și un traseu universitar, lucru total eronat. Învățământul tehnologic asigură și un traseu universitar foarte bine dezvoltat, dar asigură în același timp și posibilitatea de a se angaja și chiar pe perioada studiilor universitare. Noi avem o analiză destul de realistă și corect făcută în ceea ce privește absorbția absolvenților din învățamântul dual pe piața muncii și constatăm că nu mai mult de 30% dintre absolvenți rămân în domeniul lor de pregătire profesională și mai puțin la același operator economic, ceea ce ne dă destul de mult de gândit, pentru că traseul profesional pe care și l-a ales un astfel de absolvent nu a fost cel în care el a fost convins că poate reuși sau în care și-a dorit să reușească.
Andreea Daraban: Ce se întâmplă cu restul, cei 70% care termină în liceul tehnologic? Aveți o statistică? Merg spre studii superioare?
Iuliana Țugui: Dacă vorbim de învățământul profesional, pot să spun că pe învățământul dual cam 70% dintre absolvenți merg, fie într-un alt domeniu de pregătire, fie își schimbă operatorul economic în care s-a format pe parcursul celor trei ani. Dacă vorbim de absolvenți de liceu tehnologic, mare parte dintre ei, aproape aproape jumătate, merg și continuă studiile pe parcursul nivelului 5, adică prin post-liceală sau în mediul universitar, dar sunt și foarte mulți care intră în câmpul muncii.
Andreea Daraban: Așadar, absorbția forței de muncă, după terminarea unei filiere tehnologice profesionale, este cam de 30% la nivelul județului Iași.
Iuliana Țugui: La învățământul profesional dual. La învățământul profesional de stat și învăţământul liceeal-tehnologic este mult mai mare şi la această oră n-aş putea să spun că am o analiză detaliată pentru că sunt foarte mulţi absolvenţi de învățământ liceal tehnologic şi e destul de greu să obţii şi un feedback de inserţie profesională, ulterior finalizării studiilor. Așteptăm cu nerăbdare noile modificări legislative, știm proiectele de planuri cadru, să vedem forma lor finală, știm că prin aceste proiecte de planuri cadru, învățământul tehnologic, pe toate filierele de dezvoltare, are în vedere această absorbție a competențelor de nivel 3 în competențele de nivel 4, dar suntem foarte curioși să vedem și cum se va actualize, cumva, lista de calificări profesionale, cadrul legislativ care reglementează calificările profesionale din România. Și asta pentru că, în acest moment, există multe calificări de nivel 3 care nu au corespondență în calificări de nivel 4. Și atunci, având în vedere viitoarea absorbție, va trebui cadrul național al calificărilor să suporte niște actualizări consistente.
Varianta audio a interviului:
Prof.dr. Iuliana Țugui este absolventă a Facultății de Științe Economice, din cadrul Universității”Al. I.Cuza” Iași, specializarea Finanțe-|Contabilitate și are un doctorat în contabilitate. A fost director al Liceului Tehnologic Economic de Turism din Iași, în perioada 2004-2022. În prezent, este inspector școlar pentru învățământ profesional și tehnic.
