(AUDIO/FOTO) Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Iaşi

Publicat de Andreea Drilea, 24 ianuarie 2022, 18:33

Manifestările de la Iaşi, prilejuite de sărbătoarea Unirii Principatelor, s-au desfăşurat, astăzi, în formă restrânsă, în spaţii închise, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Un ceremonial religios a fost oficiat la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, de un sobor de preoţi conduşi de Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în cadrul căruia au fost comemoraţi cei care au înfăptuit Unirea Principatelor Române în urmă cu 163 de ani.

Au asistat oficialităţi locale şi judeţene, dar şi reprezentanţi ai altor două culte religioase.

Slujba religioasă a fost urmată de depuneri de coroane la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, aflat în incinta bisericii Trei Ierarhi.

Slujba de comemorare a celor care au înfăptuit Mica Unire a fost oficiată de mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan.

‘Săvârşim o scurtă slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii din ianuarie 1859. Omul cel mai important al acelor vremuri, voievodul Alexandru Ioan Cuza, odihneşte în rămăşiţele sale pământene aici, în mănăstirea Trei Ierarhi. Lângă mormântul său se află mormântul lui Vasile Lupu şi al voievodului Dimitrie Cantemir. Găsim în biografia lor elemente legate de năzuinţa românilor din cele trei Principate. În 1639, domnitorul Vasile Lupu emitea un document parafat cu o stemă care cuprindea stemele Valahiei şi ale Moldovei. Stema lui Vasile Lupu a fost preluată imediat după Unire de cancelariile Principatelor Unite. Puţin mai târziu, Dimitrie Cantemir alcătuia lucrarea ‘Hrisovul vechimii moldo-vlahilor’, în care arată apartenenţa la aceeaşi a românilor din cele trei provincii aşezate pe locul vechii Dacii. Alexandru Ioan Cuza a întruchipat – în sine şi într-o formă nevăzută – năzuinţa românilor de a avea o ţară, un domn, un corp legiuitor, un domn care s-a luptat după realizarea Unirii pentru menţinerea acesteia’, a spus IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

La Iaşi, autorităţile locale au anulat manifestările publice pentru celebrarea a 163 ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.

Decizia a fost luată din cauza incidenţei crescute a infectărilor de COVID-19, care în municipiul Iaşi este de 7,48 la mia de locuitori.

„Mesajul este de unitate a poporului pentru sărbătorile naţionale şi pentru tot ceea ce reprezintă de a lungul timpului. Este foarte bine că ne amintim de această zi şi nu o tratăm cu indiferenţă dar trăim într-un stat de drept şi trebuie să ne manifestăm ca atare, Dorinţa noastră este de a satisface dorinţele tuturor românilor şi tuturor ieşenilor, implicit, dar într-un cadru de legalitate care ne este permis. Vrem să depunem coroane de flori, vrem să facem hore şi noi, vrem să facem ca toate lucrurile să fie ca înainte dar probabil că după trecerea pandemiei le vom face din nou aşa cum le-am făcut şi altă dată. Nu s-a emis nicio autorizaţie pentru niciun concert.”

În ciuda faptului că autorităţile locale au decis anularea tuturor evenimentelor publice, membri şi simpatizanţi ai AUR au organizat un marş, la care au luat parte peste 1000 de oameni, veniţi din toată ţara, dar şi o adunare în Piaţa Unirii, unde peste o mie de persoane au făcut Hora Unirii.

Copreşedintele formaţiunii, George Simion, a argumentat prezenţa sa la Iaşi: „Suntem de ziua naţională, noi ne-am dus şi de 1 decembrie 2020 la Alba Iulia când a fost închis total oraşul. De fiecare dată vom fi aici pe 24 ianuarie la Iaşi şi la Focşani, la ora 5 suntem şi la Focşani. Va fi şi un spectacol folcloric, dacă nu l-a organizat primăria, îl organizăm noi. Totul va fi frumos, cei care doresc şi optează ei să marcheze ziua de 24 ianuarie pe responsabilitatea lor o fac. Noi, AUR, nu renunţăm în ciuda autorităţilor vremelnice.”

Liderul AUR, George Simion a susținut un discurs în care a spus că astăzi, sunt omagiați cei care, în urmă cu 163 de ani, au înfăptuit Unirea și au făcut posibilă, mai târziu, în 1818, crearea României mari:

Edilul Iaşului, Mihai Chirica a reiterat că acțiunea sprijinită de formațiunea AUR nu a fost autorizată:

Primarul Mihai Chirica: „Nu s-a emis nicio autorizaţie pentru niciun concert, de altfel n-am trecut să organizăm nici măcar noi o astfel de manifestare. Noi nu vrem decât să cerem respectarea legii. Dacă acest lucru se poate face este foarte bine, dacă nu, probabil că legea îşi va spune cuvântul în cele din urmă. Respectarea legii trebuie să plece de acolo de unde se creează legi, din Parlamentul României. Dacă noi nu putem fi un exemplu de respectarea legii înseamnă că nu avem nicio pretenţie să cerem acelaşi lucru de la ceilalţi cetăţeni, din oraşului Iaşi sau din toată ţara sau de oriunde.”

Deputatul Ludovic Orban, fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, a a venit la Mănăstirea Trei Ierahi, din Iași, alături de deputatul Alexandru Kocsis, unde a depus o coroană cu flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Orban a spus că prezența sa la Iași, de Ziua Unirii, este constantă de câțiva ani: „Vin la Iaşi aşa cum am venit aproape în fiecare an în ultimii 15-20 de ani. Iaşul e gazda pe 24 ianuarie al sărbătoririi primei uniri, Unirea Principatelor Române, un moment fundamental în istoria României care, practic, a reprezentat primul pas pentru formarea României Mari şi sunt cu mare bucurie aproape în fiecare an în Iaşi să transmit repsectul faţă de înaintaşii noştri care au fost cei care au realizat această unire extraordinară.”

În contextul marcării a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, la Muzeul Municipal “Regina Maria” din Iaşi a fost vernisată expoziţia cu tema “Alexandru Ioan Cuza – Domn al epocii sale”.

Cu acest prilej, directorul muzeului, Aurica Ichim, a evocat personalitatea domnitorului: „Ce frumos a sintetizat Kogălniceanu la moartea lui Cuza când spunea „Domnilor şi doamnelor, priviţi de o parte şi de alta a Milcovului şi spuneţi-mi dacă mai există vreun domn care a fost în stare să se jertfească pentru binele acestui popor?, Nu domnilor, nu există.” Astăzi, Cuza nu a murit!, el rămâne veşnic în memoria noastră pentru faptele lui. Cuza nu are nevoie de elogii, el şi-a scris prin faptele lui pagina de istorie, iar cât noi toţi vom avea o pagină de istorie, cea mai frumoasă este scrisă de Alexandru Ioan Întâi.”

Profesorul Cătălin Turliuc a prezentat contextul în care Alexandru Ioan Cuza a reuşit să obţină recunoaşterea unirii principatelor: „Cuza a înţeles că fără a face reforme, fără a pune România pe albia modernizării, fără a-i transforma pe clăcaşi în cetăţeni cum am spune noi astăzi, România nu avea nicio şansă în această parte a lumii înconjurată de imperii autoritare. Autocraţia ţarilor era bine cunoscută. Imperiul habsburgic după o scurtă perioadă de liberalizare va cunoaşte o reîntoarcere dură la potilici de tip metternich, dacă vreţi. Imperiul otoman eşua în politica de tanzimat pentru că şi imperiul otoman a încercat să copie formule de modernizare în acord cu celelalte mari puteri europene. Cuza s-a întâlnit cu doi sultani pentru că, primul care a confirmat dubla alegere, a murit. Cuza a fost prieten al sârbilor, Cuza a intrat într-un angrenaj uriaş în plan extern, evident reprezentând puterile „Pricipatelor Unite” aşa cum era numită România de atunci în mediul extern.”

La Muzeul Municipal au loc vernisajul expoziţiei ‘Iaşul între cerinţe şi realizări 1848 – 1893’ şi lansarea albumului omonim.

De asemenea, este organizată expoziţia ‘Societatea de Medici Naturalişti din Iaşi – prima academie naţională în spirit european’.

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO Teodora Munteanu – VICE Romania)