Ascultă Radio România Iași Live

Uniunea Europeană: Ziua Europei…

Publicat de Nicolae Tomescu, 9 mai 2017, 08:00

Emisiunile Radio Iaşi, prin ştiri – dar şi prin comentarii specializate – au adus şi aduc în discuţie Ziua Europei

 [youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]PLACE_LINK_HERE[/youtube]

Cunoscând importanţa faptelor istorice şi maniera în care pot fi ele reflectate, fără repetiţii supărătoare, voi reaminti faptul că, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe francez, propunea un plan de pace al cărui principal scop formulat privea controlul internaţional asupra industriilor de războidin Franţa şi Germania. S-au pus bazele unei cooperări între vechi inamici, depăşirii resentimentelor, se declanşa procesul de exercitare comună a suveranităţii. Să fie punctul de pornire în noua construcţie europeană?

Întrebarea nu pare simplă, cu atât mai puţin răspunsul la întrebare, mai ales atunci când vrei să aminteşti toate semnificaţiile zilei de 9 mai. Unii (cei mai mulți, intoxicați de politicianism, ideologie, mass-media) o cunosc drept zi a victoriei, a eliberării de sub nazişti; tot cei mai mulți confundă răspunsul la o interpelare și votul camerelor (9 mai) cu proclamarea indepedenței de stat (10 mai); a treia semnificație este sărbătorită acum, de o manieră decentă, în toate statele Uniunii Europene (câte au rămas), dar şi în cele care mai aspiră la integrare…

*

Înaintea „Declaraţiei Schuman”, la Haga (8-10 mai 1948) s-au reunit reprezentanţii grupărilor europeiste din diferite ţărifondând Mişcarea Europeană. Oricum, ideea europeană apăruse cu mult timp înainte…

În 1985, Consiliul European de la Milano a ales data de 9 mai ca Zi a Europei, apreciind că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Există două momente care marchează Ziua Europei, anume data de 5 mai, dedicată constituirii Consiliului Europei[1] în anul 1949, şi data de 9 mai, dedicată Uniunii Europene, cunoscută drept Ziua Schuman

Al Doilea Război Mondial transformase Europa într-un simbol al distrugerilor – din punct de vedere material. În context, s-a conturat politica internaţională care trebuia să fie capabilă să oprească o posibilă „a treia conflagraţie mondială” şi să consolideze Europa din punct de vedere economic. Au fost puse bazele unor organizaţii internaţionale cu caracter politic, militar şi economic. Declaraţia oficială a fost făcută de către ministrul francez de externe Robert Schuman, la 9 mai 1950; se cristaliza autoritatea comună unică a întregii producţii de cărbune şi oţel din Franţa şi Germania. Schuman a precizat că proiectul reprezenta primul pas în realizarea Europei unite, având ca scop principal reconcilierea franco-germană. Planul cuprins în declaraţie a ajuns la forma finală abia după ce a parcurs nouă etape, printre care se numără: reunirea industriilor carboniferă şi siderurgică, organizarea Europei „pe baze federale”, ultima variantă menţionând că unirea celor două industrii ar fi „primul pas al unei federaţii europene”. În forma sa finală, declaraţia propunea ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise din care puteau face parte şi alte state europene. Se considera că utilizarea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel putea asigura stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică pentru toate ţările implicate. Conform declaraţiei, s-a considerat că solidaritatea în domeniul industriilor siderurgică şi carboniferă garantează faptul că un război între Franţa şi Germania devenea imposibil. În plus, desemnarea unei Autorităţi comune „poate să ducă” la unificare economică pentru toate ţările membre, contribuind la creşterea nivelului de trai, promovând pacea şi realizând una dintre misiunile de bază: dezvoltarea continentului. Declaraţia a fost semnată de Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda. Au urmat nouă luni de negocieri care au dus la adoptarea Tratatului prin care era stabilită comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), la 18 aprilie 1951.

Nicolae Tomescu (Redactor Șef)

[1] A nu se confunda cu Consiliul European, care reprezintă reuniunea șefilor de stat și de guvern din UE, nici cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștri).

Consiliul Europei era compus (înaintea Brexit-ului) din 47 de state membre, la care se adaugă o serie de entități cu statut de observator Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

Consiliul Europei, organizație independentă față de Uniunea Europeană, are un caracter internațional, interguvernamental și regional.

A luat ființă la 5 mai 1949 și reunește statele democratice ale UE, alte țări din centrul și estul Europei.

Consiliul Europei are două dimensiuni:

  • una federalistă, reprezentată de „Adunarea Parlamentară” (alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală),
  • cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de „Comitetul Miniștrilor” (alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre). Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei (România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005-mai 2006)…
Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”