Ascultă Radio România Iași Live

Uniunea Europeană: Ziua Europei…

Publicat de Nicolae Tomescu, 9 mai 2017, 08:00

Emisiunile Radio Iaşi, prin ştiri – dar şi prin comentarii specializate – au adus şi aduc în discuţie Ziua Europei

 [youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]PLACE_LINK_HERE[/youtube]

Cunoscând importanţa faptelor istorice şi maniera în care pot fi ele reflectate, fără repetiţii supărătoare, voi reaminti faptul că, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe francez, propunea un plan de pace al cărui principal scop formulat privea controlul internaţional asupra industriilor de războidin Franţa şi Germania. S-au pus bazele unei cooperări între vechi inamici, depăşirii resentimentelor, se declanşa procesul de exercitare comună a suveranităţii. Să fie punctul de pornire în noua construcţie europeană?

Întrebarea nu pare simplă, cu atât mai puţin răspunsul la întrebare, mai ales atunci când vrei să aminteşti toate semnificaţiile zilei de 9 mai. Unii (cei mai mulți, intoxicați de politicianism, ideologie, mass-media) o cunosc drept zi a victoriei, a eliberării de sub nazişti; tot cei mai mulți confundă răspunsul la o interpelare și votul camerelor (9 mai) cu proclamarea indepedenței de stat (10 mai); a treia semnificație este sărbătorită acum, de o manieră decentă, în toate statele Uniunii Europene (câte au rămas), dar şi în cele care mai aspiră la integrare…

*

Înaintea „Declaraţiei Schuman”, la Haga (8-10 mai 1948) s-au reunit reprezentanţii grupărilor europeiste din diferite ţărifondând Mişcarea Europeană. Oricum, ideea europeană apăruse cu mult timp înainte…

În 1985, Consiliul European de la Milano a ales data de 9 mai ca Zi a Europei, apreciind că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Există două momente care marchează Ziua Europei, anume data de 5 mai, dedicată constituirii Consiliului Europei[1] în anul 1949, şi data de 9 mai, dedicată Uniunii Europene, cunoscută drept Ziua Schuman

Al Doilea Război Mondial transformase Europa într-un simbol al distrugerilor – din punct de vedere material. În context, s-a conturat politica internaţională care trebuia să fie capabilă să oprească o posibilă „a treia conflagraţie mondială” şi să consolideze Europa din punct de vedere economic. Au fost puse bazele unor organizaţii internaţionale cu caracter politic, militar şi economic. Declaraţia oficială a fost făcută de către ministrul francez de externe Robert Schuman, la 9 mai 1950; se cristaliza autoritatea comună unică a întregii producţii de cărbune şi oţel din Franţa şi Germania. Schuman a precizat că proiectul reprezenta primul pas în realizarea Europei unite, având ca scop principal reconcilierea franco-germană. Planul cuprins în declaraţie a ajuns la forma finală abia după ce a parcurs nouă etape, printre care se numără: reunirea industriilor carboniferă şi siderurgică, organizarea Europei „pe baze federale”, ultima variantă menţionând că unirea celor două industrii ar fi „primul pas al unei federaţii europene”. În forma sa finală, declaraţia propunea ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise din care puteau face parte şi alte state europene. Se considera că utilizarea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel putea asigura stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică pentru toate ţările implicate. Conform declaraţiei, s-a considerat că solidaritatea în domeniul industriilor siderurgică şi carboniferă garantează faptul că un război între Franţa şi Germania devenea imposibil. În plus, desemnarea unei Autorităţi comune „poate să ducă” la unificare economică pentru toate ţările membre, contribuind la creşterea nivelului de trai, promovând pacea şi realizând una dintre misiunile de bază: dezvoltarea continentului. Declaraţia a fost semnată de Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda. Au urmat nouă luni de negocieri care au dus la adoptarea Tratatului prin care era stabilită comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), la 18 aprilie 1951.

Nicolae Tomescu (Redactor Șef)

[1] A nu se confunda cu Consiliul European, care reprezintă reuniunea șefilor de stat și de guvern din UE, nici cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștri).

Consiliul Europei era compus (înaintea Brexit-ului) din 47 de state membre, la care se adaugă o serie de entități cu statut de observator Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

Consiliul Europei, organizație independentă față de Uniunea Europeană, are un caracter internațional, interguvernamental și regional.

A luat ființă la 5 mai 1949 și reunește statele democratice ale UE, alte țări din centrul și estul Europei.

Consiliul Europei are două dimensiuni:

  • una federalistă, reprezentată de „Adunarea Parlamentară” (alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală),
  • cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de „Comitetul Miniștrilor” (alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre). Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei (România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005-mai 2006)…
Etichete:
#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – Povestea unei familii revenite din Grecia după aproape două decenii și provocările integrării celor doi copii în sistemul de învățământ românesc
Life miercuri, 3 decembrie 2025, 08:50

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – Povestea unei familii revenite din Grecia după aproape două decenii și provocările integrării celor doi copii în sistemul de învățământ românesc

Tot mai mulți români care au ales calea străinătății decid astăzi să revină pe meleagurile natale. Deși pentru cei din țară...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – Povestea unei familii revenite din Grecia după aproape două decenii și provocările integrării celor doi copii în sistemul de învățământ românesc
#StareaEducației (INTERVIU) Programul „Să fim prieteni fără bullying”, al Organizației Salvați Copiii România, implementat în 15 grădinițe din județul Iași. Eliza Bucureșteanu, educatoare: ”Comunicarea clară cu părinții și copiii ne face o echipă puternică. E important să construim un cerc al siguranței și astfel de comportamente pot fi prevenite.”
Life marți, 2 decembrie 2025, 09:01

#StareaEducației (INTERVIU) Programul „Să fim prieteni fără bullying”, al Organizației Salvați Copiii România, implementat în 15 grădinițe din județul Iași. Eliza Bucureșteanu, educatoare: ”Comunicarea clară cu părinții și copiii ne face o echipă puternică. E important să construim un cerc al siguranței și astfel de comportamente pot fi prevenite.”

Bullyingul nu este o problemă a copiilor, este o responsabilitate a adulților, a celor care îi însoțesc, le creează mediul de creștere și le...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul „Să fim prieteni fără bullying”, al Organizației Salvați Copiii România, implementat în 15 grădinițe din județul Iași. Eliza Bucureșteanu, educatoare: ”Comunicarea clară cu părinții și copiii ne face o echipă puternică. E important să construim un cerc al siguranței și astfel de comportamente pot fi prevenite.”
#StareaEducației (INTERVIU) Cosmin Florea, profesor de istorie, creatorul platformei ”Ora de Istorie”: ”La noi în țară, istoria nu este tratată serios. Este văzută ca o disciplină de mână a doua și apoi ne mirăm de ce tinerii cad pradă teoriilor conspiraționiste.”
Life luni, 1 decembrie 2025, 12:09

#StareaEducației (INTERVIU) Cosmin Florea, profesor de istorie, creatorul platformei ”Ora de Istorie”: ”La noi în țară, istoria nu este tratată serios. Este văzută ca o disciplină de mână a doua și apoi ne mirăm de ce tinerii cad pradă teoriilor conspiraționiste.”

Istoria nu trebuie să fie doar despre date și evenimente memorate, ci despre povești, oameni și lecții care ne inspiră. Cu această viziune s-a...

#StareaEducației (INTERVIU) Cosmin Florea, profesor de istorie, creatorul platformei ”Ora de Istorie”: ”La noi în țară, istoria nu este tratată serios. Este văzută ca o disciplină de mână a doua și apoi ne mirăm de ce tinerii cad pradă teoriilor conspiraționiste.”
(AUDIO) Controverse în jurul noilor programe pentru clasa a IX-a la Limba și literatura română. Profesorii ieșeni, Camelia Gavrilă și Emil Munteanu, avertizează că elevii riscă să se îndepărteze de lectură
Life vineri, 28 noiembrie 2025, 15:57

(AUDIO) Controverse în jurul noilor programe pentru clasa a IX-a la Limba și literatura română. Profesorii ieșeni, Camelia Gavrilă și Emil Munteanu, avertizează că elevii riscă să se îndepărteze de lectură

Profesorii, elevii și părinții sunt invitați până pe 12 decembrie să completeze chestionarele privind noile programe școlare pentru liceu,...

(AUDIO) Controverse în jurul noilor programe pentru clasa a IX-a la Limba și literatura română. Profesorii ieșeni, Camelia Gavrilă și Emil Munteanu, avertizează că elevii riscă să se îndepărteze de lectură
Life miercuri, 26 noiembrie 2025, 09:00

#StareaEducației: (INTERVIU) Regulamentul olimpiadelor, în pragul schimbării: experții cer flexibilitate și coerență în metodologia națională. Prof. Adrian Panaete, vicepreședinte SEPI: ”Este nefericită alegerea formulării din metodologia cadru care propune ridicarea pragului minim de calificare la etapa națională de la 40 la 60% din punctajul maxim.”

Ordinul de ministru, referitor la regulamentul după care se vor desfăşura olimpiadele şcolare, ar putea fi publicat săptămâna aceasta....

#StareaEducației: (INTERVIU) Regulamentul olimpiadelor, în pragul schimbării: experții cer flexibilitate și coerență în metodologia națională. Prof. Adrian Panaete, vicepreședinte SEPI: ”Este nefericită alegerea formulării din metodologia cadru care propune ridicarea pragului minim de calificare la etapa națională de la 40 la 60% din punctajul maxim.”
Life luni, 24 noiembrie 2025, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) Andreea Archip, redactor șef Scena9: ”Pentru a rezolva problema analfabetismului funcțional este nevoie ca toți actorii din sistem să stea la aceeași masă, fără gâlceavă. Profesorii au nevoie de o altă formare, astfel încât ei să poată toți, indiferent de disciplină, să predea literație și numerație.”

În ultimele săptămâni, discuția despre analfabetismul funcțional din școlile românești a reizbucnit, odată cu declarațiile Ministrului...

#StareaEducației (INTERVIU) Andreea Archip, redactor șef Scena9: ”Pentru a rezolva problema analfabetismului funcțional este nevoie ca toți actorii din sistem să stea la aceeași masă, fără gâlceavă. Profesorii au nevoie de o altă formare, astfel încât ei să poată toți, indiferent de disciplină, să predea literație și numerație.”
Life vineri, 21 noiembrie 2025, 18:34

#StareaEducației (INTERVIU) Forumul Educației România – Republica Moldova, VI-a ediție. Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”Informația este foarte aproape de noi, dar a avea acces la aceasta nu este egal cu învățare sau cunoaștere. Nu trebuie să interzicem elevilor utilizarea AI, însă e necesar ca noi, profesorii, să ne schimbăm modul de predare și evaluare.”

Săptămâna viitoare, pe 25 noiembrie, în Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași se va desfășura Forumul Educației...

#StareaEducației (INTERVIU) Forumul Educației România – Republica Moldova, VI-a ediție. Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”Informația este foarte aproape de noi, dar a avea acces la aceasta nu este egal cu învățare sau cunoaștere. Nu trebuie să interzicem elevilor utilizarea AI, însă e necesar ca noi, profesorii, să ne schimbăm modul de predare și evaluare.”
Life joi, 20 noiembrie 2025, 11:10

#StareaEducației (INTERVIU) Beatrice Darie, fundația Bethany Iași: ”În prezent, legislația privind voluntariatul este foarte vagă, nu există norme metodologice de implementare.”/ Conf. dr. Romeo Asiminei: ”Metodologia de admitere la universitățile din România este destul de restrictivă. Prea puțin se pune accentul pe experiența de voluntariat.”

Voluntariatul devine tot mai prezent în parcursul educațional al tinerilor din România, fiind o etapă importantă în dezvoltarea lor personală...

#StareaEducației (INTERVIU) Beatrice Darie, fundația Bethany Iași: ”În prezent, legislația privind voluntariatul este foarte vagă, nu există norme metodologice de implementare.”/ Conf. dr. Romeo Asiminei: ”Metodologia de admitere la universitățile din România este destul de restrictivă. Prea puțin se pune accentul pe experiența de voluntariat.”