Ascultă Radio România Iași Live

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava - decorul natural potrivit pentru unul dintre momentele Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

„Ferma de Artă” din Liteni (Moara), județul Suceava – locul în care „se nasc, cresc și se coc” proiecte artistice – pe itinerariul Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”

Publicat de isoreanu, 8 iunie 2025, 15:43

Festivalul Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec”, de la Suceava, s-a încheiat, după o săptămână plină de evenimente care a adus împreună oameni de teatru și public.

Ioana Soreanu revine cu un moment care s-a desfășurat la Ferma de Artă din Liteni (Moara), un peisaj feeric, folosit, de data aceasta, drept scenografie, pentru un spectacol lectură al actorilor suceveni.

Programul Festivalului „Zilele Teatrului Matei Vișniec” a cuprins, în itinerariul său, spații din mai multe orașe ale județului Suceava. În afară de Rădăuți, locul de naștere al scriitorului și jurnalistului Matei Vișniec, și Siret, publicul a avut ocazia să vadă un spațiu fermecător din Liteni (Moara). Actorii teatrului sucevean au prezentat, acolo, sub formă de lectură, un fragment din „Ferma animalelor” de George Orwell, în regia lui Cosmin Panaite. Spectatorii au fost prinși în distribuție, fiind invitați într-un schimb de replici cu actorii.

Decorul ales a fost nu numai potrivit, dar fermecător. Ferma de Artă are o grădină superbă așezată lângă o casă veche de o sută de ani, strămutată de la Fundu Moldovei și recondiționată în spiritul tradițional. Stăpânii domeniului sunt soții Victoria și Marian Zidaru, artiști plastici, care au construit, respectând nota arhitectonică tradițională, încă opt spații pentru ateliere și expoziții. Acolo sunt găzduite rezidențe artistice, proiecte finanțate prin Administrația Fondului Cultural Național și prin PNRR.

Victoria și Marian Zidaru prezintă și propriile lucrări de sculptură, pictură și instalații, în aceste laboratoare. Materialele vegetale sunt materia primă folosită de Victoria Zidaru în arta sa.

Rafinamentul artistic se îmbină, în mod fericit, cu tradiția și cu natura la Ferma de Artă din Liteni (Moara):

Ioana Soreanu: Suntem acasă la Victoria și Marian Zidaru. Bine v-am găsit! Este foarte frumos aici la dumneavoastră.

Victoria Zidaru: Este locul în care eu m-am născut. Ideea de a ne reîntoarce aici și de a transforma acest spațiu într-un loc de întâlnire cu prietenii și cu arta și cu toți cei care vor să-și primenească sufletul, să se încarce cu o energie pozitivă, bună și înălțătoare.

Marian Zidaru: Suntem artiști. Și atunci, la artă ne gândim toată ziua. Și am conceput locul de aici, sigur, casa veche și șura, pe care le-am păstrat, le-am restaurat. Tot ce am mai construit pe lângă am conceput ca spații de expunere, un fel de galerii de artă care, după necesitate, se transformă în ateliere, se transformă în dormitoare, în locuri de luat masă, în ce vrem noi. Și acum, am ajuns la opt spații pe care le numim magazii, M, deci M8 e ultimul care e aproape gata acum și fiecare are între 100 de metri pătrați și 300 de metri pătrați.

Ioana Soreanu: Cât de veche este casa?

Victoria Zidaru: Casa cred că are peste 100 de ani, pentru că așa cum o vedem acum, ea este transplantată de la Fundu Moldovei, deci din satul Fundu Moldovei, de către bunicul meu, prin 1923, când s-a întors din Canada, pentru că tatăl meu este născut în Canada și pe buletinul lui scria, țin minte, satul Monreal, comuna Canada. Și când s-au întors ei de acolo, bunicul meu a cumpărat această casă și a adus-o bârnă cu bârnă și a refăcut-o aici. Deci, probabil că are peste 100 de ani, iar la acest spațiu se mai adaugă ce am construit noi de prin 2010, adică încă 6, 7, 8 spații. Totul este transformat în galerie de artă, deci toate bucătăriile, până și băile, totul este galerie de art[. Între noi este o luptă permanentă de cucerire a spațiilor și de reconversie a lor.

Ioana Soreanu: Ce fel de evenimente artistice găzduiți aici?

Maria Zidaru: Avem, anual, cel puțin o rezidență de artă și de arhitectură. Deci până acum trei ani, am mers pe rezidențe de arhiectură, iar începând de acum trei ani, pentru că am mai rezolvat niște spații de expunere, invităm artiști plastici. Și ei stau aici o săptămână, două, și rezidența se încheie cu o expoziție, cu un eveniment cultural.

Victoria Zidaru: Da, deci în afară de aceste rezidențe care sunt cumva oficiale și instituționale, să spunem așa, pentru că ele provin după un concurs, după un AFCN (n.r. Administrația Fondului Cultural Național), după un PNRR, deci am câștigat un PNRR, vreo trei AFCN-uri, cu arhitectura am câștiat chiar în fiecare an câte un AFCN, iar acum, de doi ani, suntem mai mult pe artă plastică, dar în afară de aceste, să spunem, evenimente organizate instituțional, avem întâlniri punctuale cu prieteni, cu artiști, cu școli, deci au venit foarte multe clase de copii de la Liceul de Arhitectură, am făcut ateliere cu copii. Și în afară de toate aceste lucruri care sunt punctuale, avem totuși și o activitate permanentă, pentru că în fiecare sâmbătă, noi ținem ateliere cu copii din apropiere, deci avem selectați vreo șapte-opt copii, așa că activitățile sunt atât punctuale, permanente, ocazionale, întâmplătoare, dar în orice caz, este o vervă la Ferma de Artă, pentru că de asta se numește ”fermă”, pentru că aici lucrurile se nasc, cresc și se coc până la urmă. Cred că suntem la al patrulea an de când colaborăm cu Teatrul ”Matei Vișniec” și ne bucurăm de fiecare dată când ei vin la noi și își desfășoară un eveniment din festivalul lor de teatru.

 

Victoria Zidaru este artistă și în ceea ce privește arta culinară. Gazdă minunată, ea a întâmpinat invitații cu o masă plină de feluri de mâncare vegană, cum altfel: chifteluțe de ciuperci, șnițele din piept de pui de pădure (o ciupercă pe care o găsim pe scoarța copacilor), dovlecei și vinete pane, tartă cu spanac, humus de roșii uscate, sarmale din ciuperci, în frunze de hrean, fierte în oală de lut, în cuptor cu lemne, pesto de măcriș și de rucola, icre de semințe de floarea soarelui.

În ceea ce mă privește, voi reveni la Ferma de Artă din Liteni (Moara), județul Suceava, pentru frumusețea locului, a artei, pentru gazdele deosebite și pentru bucatele delicioase.

A trecut repede această săptămână la Suceava, o altă ediție, a IX-a, a Festivalului „Zilele Teatrului Matei Vișniec”, reușită, cea mai bună de până acum. Mulțumim echipei Teatrului „Matei Vișniec” și coordonatoarei Angela Zarojanu, un model de manager, care reușește, când este cazul, imposibilul. Așteptăm ediția a X-a.

 

 

(Radio Iași)

#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”
Life luni, 26 ianuarie 2026, 09:16

#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”

Liceul Teoretic ”Ion Neculce” din Iași se numără printre unitățile de învățământ care au decis să participe la Programul Național de...

#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”
#StareaEducației (INTERVIU) ”Teatrul trece Bacul”: literatura canonică, redescoperită prin scenă. Oltița Cântec, teatrolog: ”Nu trebuie să ne temem să abordăm, în maniere dezinhibate, mai puțin didactice, mai puțin academice, marii noștri autori, dar cu respect pentru stilul și spiritul operei”
Life vineri, 23 ianuarie 2026, 10:28

#StareaEducației (INTERVIU) ”Teatrul trece Bacul”: literatura canonică, redescoperită prin scenă. Oltița Cântec, teatrolog: ”Nu trebuie să ne temem să abordăm, în maniere dezinhibate, mai puțin didactice, mai puțin academice, marii noștri autori, dar cu respect pentru stilul și spiritul operei”

Teatrul Luceafărul din Iași propune, în această perioadă, o formă inedită de apropiere între scenă și școală, prin proiectul Teatrul...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Teatrul trece Bacul”: literatura canonică, redescoperită prin scenă. Oltița Cântec, teatrolog: ”Nu trebuie să ne temem să abordăm, în maniere dezinhibate, mai puțin didactice, mai puțin academice, marii noștri autori, dar cu respect pentru stilul și spiritul operei”
#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online
Life miercuri, 21 ianuarie 2026, 09:33

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online

Cu peste 14 ani de experiență la catedră, Delia Ambrosie este unul dintre profesorii de limba și literatura română care au ales un drum...

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online
#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”
Life vineri, 16 ianuarie 2026, 18:22

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”

Ministerul Educației a lansat, în această săptămână, apelul pentru înscrierea școlilor care doresc să participe la pilotarea standardelor...

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”
Life miercuri, 14 ianuarie 2026, 11:04

#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”

Ministerul Educației a aprobat, la finalul anului trecut, introducerea a două noi discipline opționale de gimnaziu, incluse în curriculum la...

#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.