Ascultă Radio România Iași Live

Bustul, un mod depășit de exprimare artistică a memoriei spațiului public. Un proiect de Matei Bejenaru.

Bustul, un mod depășit de exprimare artistică a memoriei spațiului public. Un proiect de Matei Bejenaru.

Publicat de isoreanu, 13 octombrie 2024, 07:56


Proiectul „STUDIO-PORTALS”, al lui Tudor Pătrașcu, artist vizual, continuă în Strada Armeană, numărul 18, din Iași. Publicul este invitat, din nou, în atelierul de creație, pentru a vedea o instalație semnată Matei Bejenaru.

Ioana Soreanu a participat vineri la deschidere.

 

Artistul vizual Tudor Pătrașcu și-a deschis, din nou, atelierul din Strada Armeană, numărul 18, din Iași, de această dată, pentru un proiect al artistului vizual Matei Bejenaru, prof. univ. dr. la Facultatea de Arte Vizuale și Design, din cadrul Universtității Naționale de Arte „George Enescu”.

Proiectul, intitulat „Bust”, pune în discuție oportunitatea expunerii în exces a unor busturi, ca mod de exprimare artistică a memoriei spațiului public din Iași. Un mod de exprimare perimat și alegerea nefericită, uneori, a personajelor reprezentate, a explicat Matei Bejenaru.

Acesta se descrie ca pe un arheolog care „sapă în istoria mediului fotografic”, folosind ca instrument diapozitivul, o tehnologie fotografică din trecut, potrivită temei proiectului prezentat.

Matei Bejenaru: Am fost invitat de către un artist, Tudor Pătrașcu, care își deschide periodic atelierul lui pentru mici proiecte expoziționale, iar eu am aici o expoziție care se numește ”Bust”, este o proiecție de diapozitive care vorbește despre spațiul public din Iași, memoria spațiului public, ce se întâmplă în oraș, această proliferare a unor busturi figurative care cumva schimbă aspectul public. Ideea de a instala busturi este oarecum depășită istoric, aș zice anacronică, dar în Iași se continuă acest lucru, și în România, peste tot, dar în Iași parcă cu mai mult aplomb și, uneori, personajele care sunt reprezentate în aceste sculpturi sunt personaje controversate din punct de vedere istoric. Deci, asta este, să zicem așa, foarte pe scurt, ceea ce prezint eu aici, într-un dialog cu niște imagini din trecut, despre memoria dureroasă a spațiului public de la noi, știm foarte bine că la Iași s-au întâmplat și lucruri foarte tragice în istoria noastră relativ recentă în al Doilea Război Mondial, vorbesc de Pogromul de la Iași. Deci, pe undeva, cred că ar trebui să fim mult mai atenți la felul în care operăm în spațiul public, și mesajele, și semnificațiile monumentelor care se instalează în spațiul public la noi. Eu sunt un artist vizual, lucrez foarte mult cu imaginea fotografică și am un interes și să explorez platforme tehnice fotografice care sunt oarecum depășite, să zicem, foarte puțină lume mai folosește acum diapozitive ca să proiecteze imagini, avem video-proiectoarele acum. Deci eu lucrez cu mediul diapozitiv, cu aparatele de proiecție. Dintr-o perspectivă, sunt ca un fel de arheolog care sapă în istoria mediului fotografic și în același timp, de multe ori, există și o legătură între subiectul pe care îl reprezint și tehnologia fotografică pe care o folosesc. Deci, pe undeva, vorbesc despre niște lucruri din trecut cu o tehnologie fotografică din trecut.

 

Așa cum spuneam, odată cu acest proiect, publicul are, din nou, prilejul de a intra în spațiul intim al atelierului artistului vizual Tudor Pătrașcu. Totodată, publicul se poate familiariza cu direcții din arta contemporană mai puțin exploatate în Iași. Tudor Pătrașcu:

Tudor Pătrașcu: Proiectul ”Studio Portals” a fost demarat anul trecut, acum suntem la al treilea eveniment. Totul a pornit dintr-o necesitate, având în vedere că în Iași există o criză a spațiilor independente din domeniul artelor vizuale și atunci, m-am gândit că nu o să-mi fac… nu o să-mi fac un artist-run space, nu o să-mi deschid o galerie, dar un proiect în format open studio, care să familiarizeze publicul ieșan cu anumite direcții din arta contemporană locală și internațională, cred eu că ar fi necesar. Acoperă o zonă care, în sfârșit, din păcate, nu este acoperită încă și eu sper ca aceste evenimente din cadrul proiectului să reprezinte cumva un start, un exemplu, de ce nu, pentru tinerii absolvenți de arte vizuale din Iași, care și-ar putea deschide un artist-run space, nu neapărat galerie, pentru că este foarte scump, dar un artist-run space  ar putea deschide. Proiectele mele nu sunt făcute cu aplicații la AFCN și asta este un aspect destul de important, zic eu, pentru că încerc să demonstrez că se pot întâmpla lucruri de calitate și fără mulți bani, adică cu un buget extrem de redus.

Ioana Soreanu: Publicul intră în felul acesta în intimitatea atelierului artistului vizual.

Tudor Pătrașcu: Sigur, este vorba de clădirea de ateliere de pe strada Armeană, nr. 18, o clădire veche, veche însemnând, cred, sfârșitul anilor 60, construită special pentru artiștii vizuali din acea vreme și care continuă să stea în picioare, din fericire, și pe care m-am gândit să o activez cumva, să o activez cumva în sensul că îmi deschid ușile atelierului într-un asemenea context.

 

Instalația semnată de Matei Bejenaru poate fi văzută în atelierul lui Tudor Pătrașcu până pe 11 noiembrie.

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”