Ascultă Radio România Iași Live

(AUDIO/FOTO) Crînguța Pînzaru: „…industria cinematografică este centralizată la București”

(AUDIO/FOTO) Crînguța Pînzaru: „…industria cinematografică este centralizată la București”

Publicat de isoreanu, 22 august 2023, 17:55

Iașiul are un important potențial cultural. Din păcate, el nu este exploatat așa cum ar trebui. Din fericire, în aceste zile, este în plină desfășurare lucrul la un film despre Ștefan cel Mare. Participă actori și studenți la actorie din Iași. Au fost alese pentru filmări locuri foarte frumoase din Iași. Regia este semnată Vlad Cepoi, scenariul – Sebastian Bădărău, director de imagine – Crînguța Pînzaru.

Povestea filmului, în interviul realizat de Ioana Soreanu:

Ioana Soreanu: Se filmează la Iași un episod pilot dintr-un viitor serial. Crînguța Pânzaru, director de imagine, stabilită în Belgia, membră a Asociației Directorilor de Imagine Belgieni și actorul și scenaristul Sebastian Bădărău se află în studioul Radio Iași.

Eeste un serial despre Ștefan cel Mare, asta e tot ce știu. Ce anume surprinde filmul, pe ce se concentrează, pe personalitatea Voievodului, pe viața personală, pe perioada istorică?

Sebastian Bădărău: Pe toate se concentrează, din ce ați menționat. El este un serial de comedie, trebuie spus din start, parodie chiar, dar nu e o parodie ieftină, aș spune. E un scenariu pe care eu l-am scris pornind de la niște gag-uri și poante, dar tot dezvoltând gagurile și poantele, mi-am dat seama că dacă vreau să dezvolt la o jumătate de oră de script, trebuie să dăm oamenilor o poveste. Nu poate să fie doar o serie de bancuri. Și este o poveste, eu zic că e o poveste foarte frumoasă, care îl prezintă pe Ștefan într-o altă lumină, iar lumina care mă interesa pe mine e oarecum una cu care publicul contemporan poate relaționa, și anume că trăim în vremuri unde nu mai există eroi sau personaje negative, suntem undeva la mijloc cam toți, și cu bune și cu rele. Și atunci, povestea noastră îl prezintă pe Ștefan, începând ca un antierou, ca pe cineva care se trezește domnitor și nu are chef și nu știe cu ce se mănâncă și dintr-o dată, prin circumstanțele exterioare, ajunge să descopere cu adevărat cine este, ce valori de integritate are și, în primul rând, să explodeze el, ca om. Deci are un arc personajul, și asta mă interesa la poveste în mod deosebit.

Ioana Soreanu: Crînguța Pânzaru, cum v-ați alăturat acestui proiect?

Crînguța Pînzaru: În proiect am ajuns datorită lui Sebastian, pe care îl cunoșteam de câțiva ani. Discutasem, cred că înainte de pandemie deja un pic despre scenariu, nu despre proiect în sine, cât despre scenariu, și rămăsese așa, o paranteză deschisă. Iar acum vreo trei luni, cred că m-a căutat Sebastian, repropunându-mi proiectul, în condițiile în care se vor obține finanțări.

Ioana Soreanu: Ați filmat în câteva locuri din Iași: Baia Turcească, Grădina Botanică, Mănăstirea Dobrovăț.

Crînguța Pînzaru: Mergem și la Conacul P. P. Carp de la Țibănești, pe care l-am ales ca locație principală, dacă îndrăznesc să zic, datorită domnului Șerban Sturdza și a proiectului său „Bate Fierul la Conac!”, de  la Țibănești, pentru că este un exemplu de restaurare a unui monument istoric, respectându-se tehnicile de finisare, pentru că e o mare problemă să filmăm un fim de epocă în zilele noastre, din motive lesne de înțeles. Când am făcut prospecțiile, ne-am dat seama, cu regizorul Vlad Cepoi, că sunt două mari, mari probleme pe imagine, și anume: prezența elementelor moderne, adică termopane, prize, tablouri electrice ș.a.m.d., însă problema cea mai mare este sunetul, pentru că se aud în permanență mașini, sirene.

Ioana Soreanu: Și ați reușit să prindeți așa… niște fereste?

Crînguța Pînzaru: Greu.

Ioana Soreanu: E îmbucurător ceea ce spuneți, pentru că în felul acesta sunt puse în valoare foarte multe locuri foarte frumoase din Iași.

Crînguța Pînzaru: Și foarte puțin cunoscute, până la urmă, pentru că chiar puțini ieșeni știu că la, nu știu, 35km de Iași, se găsește penultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, care este Mănăstirea de la Dobrovăț, e așa un fel de mini-Voroneț, la doi pași de Iași.

Ioana Soreanu: Fondurile vin și din partea Primăriei, Sebastian Bădărău.

Sebastian Bădărău: Da, este realizat cu sprijinul unui grant de finanțare nerambursabilă prin Legea, dacă nu mă înșel, 350/2005.

Ioana Soreanu: Și câți bani ați obținut?

Sebastian Bădărău: Deci, noi am obținut aproximativ 15.000 euro, dar costurile se ridică la mai mult.

Ioana Soreanu: Sunt convinsă. Este o echipă mare de actori.

Sebastian Bădărău: E o echipă mare. Eu vă zic și de ce. Pentru că noi, atunci când am depus proiectul la Primărie, a fost foarte important, pentru mine, să oferim, prin proiectul ăsta, șansa la cât mai mulți actori, absolvenți sau studenți care sunt la Actorie, oportunitatea de a lucra cu o cameră de filmat și cu un director de imagine profesionist, care este vitală și la noi lipsește cu desăvârșire. A fost o componentă esențială când am făcut proiectul. Eu vorbeam odată cu Cătălin Dordea, care este directorul de casting de la București al lui Cristi Puiu. Cătălin venise acum 3 ani la Iași și a încercat să facă un casting pentru un nou serial la HBO, care se filma în România, în Piatra Neamț și avea nevoie de actori din zona Moldovei. Și atunci văzuseră și actorii de la Teatrul Național și studenți care erau, castingul a avut loc în Facultate, și în urma castingului mărturisea că, de fapt, a găsit la Iași actori foarte talentați, dar nepregătiți pentru meseria asta. Adică, a te obișnui cu o cameră de filmat ia timp, pentru că e o experiență.

Ioana Soreanu: Da, sunt convinsă. Totuși, de curând am văzut „Oameni de treabă”, care este un film făcut cu actori de la Botoșani, foarte mulți actori de la Botoșani, cu absolvenți de la Iași, în orice caz, foarte buni actori de film.

Sebastian Bădărău: Actorii din Iași, sau actorii din zona Moldovei sunt niște actori extraordinari, niște diferențe între ei și actorii de la București. Ce se întâmplă e că poate cei din București au mai multe oportunități de a lucra cu o cameră.

 

 

Ioana Soreanu: Înțeleg că sunt și studenți în film.

Sebastian Bădărău: Pe lângă faptul că ajută la partea de producție sau partea de filmat în sine, adică sunt ajutor în spatele camerei, ceea ce eu cred că e o experiență foarte faină, să înțeleagă…

Ioana Soreanu: Mecanismele…

Sebastian Bădărău: Da, mecanismele, dar de asemenea și stresul la care sunt supuși cei care operează o cameră sau care sunt gafferii, lumini, care fac lumini, operatori de sunet. E foarte bine, treaba asta, pentru că ajung în momentul în care o să devină actori profesioniști, o să ajungă să respecte ceea ce fac tehnicienii într-un film, dar la filmul nostru, joacă multiple roluri. Adevărul este că, câteodată ne mai și inspirăm din ceea ce propun ei și le mai dezvoltăm personajele. De multe ori, vedem la fața locului, pentru că câteodată, în film, împrumutăm un element din lumea teatrului, care se cheamă „accidentul scenic”, adică ăla care se întâmplă live, nu e pregătit dinainte și care câteodată dă foarte bine pe cameră. Și accidentul ăla scenic, sau mă rog, aici nu mai e scenic, „accidentul de platou” poate să rămână în montaj, să fie atât de interesant. Deci, câteodată, noi încurajăm ca ei să improvizeze sau să vină cu ideile lor. Și e un semn de respect, la urma urmei, pentru că ei nu sunt niște păpuși, pe care le punem acolo, sunt actori.

Ioana Soreanu: Crenguța Pânzaru, aveți multă experiență în film…

Crînguța Pînzaru: Mai multă decât în teatru.

Ioana Soreanu: Și în Europa, și nu numai. Și cu actori mari, de talie internațională. Cum este lucrul cu actorii de la Iași?

Crînguța Pînzaru: Este absolut la fel ca la fiecare proiect, adică ei sunt cei care livrează emoțiile, nici nu știu cum să spun… . Noi suntem la dispoziția lor, însă e o mare problemă pe care o întâmpinăm noi pe partea tehnică, este că Iașiul este absolut descoperit din punctul acesta de vedere, industria cinematografică este centralizată la București. Și pentru mine a fost practic partea cea mai grea să reușesc să duc la bun sfârșit ceea ce îmi propusesem când discutam despre acest proiect, pentru că sinceră să fiu, fără aportul, din toate punctele de vedere, al lui Radu Afloarei, care face absolut tot pe partea tehnică la acest film, este asistent de imagine, gaffer și în plus, ne furnizează echipamentele și de lumină, și de…

Sebastian Bădărău: …sunet…

Crînguța Pînzaru: …sunet și absolut tot. Fără aportul lui Radu, care deblochează această mare lipsă, nu am fi putut duce la bun sfârșit proiectul ăsta. Asta e o mare problemă, pentru că nu putem improviza. Tehnica este tehnică, e, sau nu e. Copiii care vin și ne ajută ca voluntari, ne ajută până la un punct. La fel e și la sunet. Adică, meseriile noastre sunt foarte precise și sunt așa, la limita între artă și tehnică. Dar când partea tehnică e deficientă…

Ioana Soreanu: E o problemă.

Crînguța Pînzaru: E o mare problemă.

Ioana Soreanu: Proiectul se desfășoară prin asociația…

Sebastian Bădărău: E o coproducție între două asociații, între Asociația Aleph One și Asociația ARTES cu obiect de activitate, film, în cazul ăsta.

Ioana Soreanu: Sunt din Iași cele două asociații?

Sebastian Bădărău: Sunt din Iași, ambele sunt din Iași. Aleph One e o companie media, este compania mea și a soției mele, Ana Teodora Popa, iar compania ARTES este compania lui Octavian Jighigiu care este coproducător. Adică, fără sprijinul lui Octavian ar fi fost mai greu…

Ioana Soreanu: …care este și cadru didactic la Universitatea Națională de Arte George Enescu, pro-rectorul universității. Și se găsește și în distribuție.

Sebastian Bădărău: Exact, exact. Și joacă și la noi în film.

Ioana Soreanu: Când va fi premiera filmului?

Sebastian Bădărău: Noi sperăm cât de repede. Avem o echipă destul de bună și pe partea de post producție, adică avem un montor profesionist, Octavian Șaramet, pe partea de sunet, un colorist foarte bun, pe Marian Mina, și cred că, noi sperăm ca… nu vreau să fac niște pronosticuri, dar sperăm ca prin noiembrie-decembrie să existe o versiune, poate chiar mai devreme, a filmului.

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”
Life miercuri, 10 decembrie 2025, 17:37

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică

  După 13 ani petrecuți în Austria, familia Serediuc din Iași a decis în 2021 să revină în România. Dorul de casă, libertatea...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică