Procurorii fac percheziţii într-un dosar de înşelăciune cu pensii falsificate

Publicat de Gabriela Rotaru, 15 iulie 2026, 12:02

Potrivit anchetatorilor, o grupare formată din şapte membri, dintre care doi funcţionari publici, a introdus ilegal date în sistemul ANAF pentru a crea vechime fictivă în muncă pentru peste 860 de persoane.

Suspecţii foloseau firme-fantomă şi asociaţii nonprofit pentru a emite documente false de angajare în schimbul unor sume cuprinse între 15.000 şi 50.000 de lei. Peste 170 de persoane au reuşit astfel să îşi mărească pensia sau să se pensioneze ilegal, provocând statului o pagubă de 7 milioane de lei. Suspecţii vor fi duşi la audieri la structura centrală a DIICOT. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Azil pentru persoane vulnerabile, vizat într-un amplu dosar de trafic de persoane

Totodată, persoanele identificte în urma celor 30 de percheziții de astăzi sunt sub supraveghere medicală și asistență permanentă – a adăugat Dragoș Pîslaru.

Poliţiştii bihoreni au efectuat astăzi descinderi domiciliare, dar și la sedii de firme şi al unei primării de comună, în cadrul unei anchete de trafic de persoane, cu peste 2.000 de victime exploatate din 2020.

Gruparea de criminalitate organizată ar fi profitat de pe urma persoanelor vulnerabile, folosind ca paravan o asociaţie umanitară şi de caritate, după cum transmite Diana Surdu:

Peste 300 de persoane vătămate, aduse din multiple spitale şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, au fost plasate şi găsite astăzi în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, din judeţul Bihor, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială.

Victimelor nu le-au fost asigurate condiţiile minime pentru protejarea sănătăţii.

Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Melconian: Particularitatea acestui dosar constă în faptul că exploatarea nu se realiza prin violenţă sau constrângere fizică, ci prin transformarea dependenţei victimelor într-un mijloc de control. Persoanele care aveau nevoie de hrană, adăpost, tratament, protecţie şi îngrijire ajungeau să depindă în totalitate de cei care pretindeau că le oferă sprijin. Tocmai această dependenţă a făcut posibilă menţinerea lor într-o stare de aservire şi exploatarea lor în scopul obţinerii unor foloase materiale. Investigaţiile au evidenţiat faptul că gruparea şi-a construit în mod deliberat aparenţa unei activităţi umanitare şi de caritate, folosind această imagine pentru a inspira încredere.

Gruparea a indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani, din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.

Prejudiciul estimat până în prezent este de peste 13 milioane de lei.

Într-o declarație pentru Agerpres, administratorul Asociaţiei, Viorel Pașca, a declarat că persoanele din căminele sale au fost preluate de la instituții ale statului, precum spitale, care nu au avut loc pentru a-i caza și a le oferi îngrijirile de care au nevoie.

Administratorul a subliniat, într-un mesaj postat pe o pagină de socializare, că Asociația își poate încheia oricând activitatea, dacă autoritățile consideră că acest lucru este necesar.

(RADOR, AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Monede din aur de sute de mii de euro, găsite în urma unor percheziţii în România, Germania şi Austria

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 martie 2026, 14:39

Conform unui comunicat al DIICOT, activitatea din România s-a desfăşurat simultan cu acţiuni similare de pe teritoriul Germaniei şi Austriei.

Din cercetările efectuate de către Parchetul din Landshut (landul Bavaria – Germania) a rezultat că mai mulţi suspecţi, persoane implicate în administrarea unor firme din domeniul construcţiilor, ar fi obţinut sume importante de bani prin eludarea obligaţiilor fiscale şi a contribuţiilor sociale.

Ulterior, sumele de bani astfel obţinute au făcut obiectul unor tranzacţii financiare multiple, inclusiv transferuri internaţionale, al unor operaţiuni cu numerar, dar şi unor investiţii în achiziţia de metale preţioase. (Agerpres/ FOTO arhivă)

Ministerul Justiţiei: Zece candidaţi pentru şefia Parchetului General, DNA şi DIICOT

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 februarie 2026, 13:46 / actualizat: 9 februarie 2026, 14:59

Actualul procuror general, Alex Florenţa, şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT. La rândul său, actualul procuror-şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Alina Albu, actualul şef al DIICOT, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea instituţiei.

Potrivit unui anunţ publicat de Ministerul Justiţiei, la procedura de selecţie organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie 2026, în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general şi adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA, precum şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT, s-au înscris, în total, 19 candidaţi.

* Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Marius I. Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;

– Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;

– Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;

– Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Alex-Florin Florenţa, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;

– Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Justiţiei, termenul limită pentru depunerea cererilor de participare la selecţie şi a tuturor documentelor necesare a fost luni, ora 12:00, iar până la data de 16 februarie urmează să fie publicată lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile de participare.

În perioada 23-26 februarie, procurorii înscrişi în procedura de selecţie vor susţine, în faţa ministrului Justiţiei şi a comisiei de evaluare, un interviu. Acesta va consta în prezentarea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, precum şi evaluarea modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei vizate.

Rezultatele selecţiei vor fi publicate la data de 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului consultativ motivat.

Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.

Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.

Nu pot fi numiţi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. (Agerpres/ FOTO  Ministerul Justiției/ just.ro)

DIICOT demarează o anchetă penală după atacul cibernetic de la Apele Române

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 decembrie 2025, 07:14

În dosar sunt efectuate cercetări cu privire la comiterea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, perturbarea funcţionării sistemelor informatice în formă continuată şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

Investigaţiile au fost declanşate după ce Administraţia Naţională Apele Române a formulat plângere penală cu privire la un atac informatic de tip ransomware, constând în aceea că autori necunoscuţi au accesat sistemele informatice ale instituţiei, atac informatic ce a avut ca rezultat criptarea datelor informatice aflate pe dispozitivele şi serverele atacate.

Duminică, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra mai multor staţii de lucru şi servere care aparţin Administraţiei Naţionale Apele Române şi a 10 (din 11) administraţii bazinale de apă din ţară, inclusiv Oradea, Cluj, Iaşi, Siret, Buzău.

În urma acestui incident cibernetic, aproximativ 1.000 sisteme IT&C au fost compromise, inclusiv servere de aplicaţii de tip Geographical Information System (GIS), servere de baze de date, staţii de lucru Windows, servere Windows Server, servere de e-mail/web şi Domain Name Servers (DNS).

‘Tehnologiile operaţionale (OT – Operational Technologies) nu au fost afectate, astfel că activitatea uzuală se desfăşoară în acest moment în parametri normali. Administraţia Naţională Apele Române precizează că operarea structurilor hidrotehnice se face doar prin dispecerate folosind comunicaţii voce. Construcţiile hidrotehnice sunt în siguranţă şi se operează local prin personalul deservent şi coordonat prin dispecerate’, transmitea DNSC.

Infrastructura Administraţiei Naţionale Apele Române nu este în prezent protejată prin sistemul naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C cu valenţe critice pentru securitatea naţională împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic.

‘În urma unei evaluări tehnice iniţiale, s-a constatat faptul că atacatorii s-au folosit de un mecanism legitim de criptare pentru sistemul de operare Windows, denumit ‘˜BitLocker’, care a fost utilizat în scop maliţios, pentru a produce blocarea prin criptare a fişierelor de pe sistemul respectiv. La acest moment a fost transmisă o notă de răscumpărare din partea atacatorilor, care solicită să fie contactaţi într-un termen de 7 zile. Reamintim că politica şi recomandarea strictă din partea DNSC este ca victimele atacurilor de tip ransomware să nu contacteze şi să nu negocieze cu atacatorii cibernetici, pentru a nu se încuraja şi a nu se finanţa acest fenomen infracţional. Recomandăm ca echipele IT&C ale Administraţiei Naţionale Apele Române sau ale administraţiilor bazinale să nu fie contactate, pentru a se putea concentra pe restaurarea serviciilor informatice’, se spunea DNSC. (Agerpres)

Poliţia Română anunţă că a distrus peste patru tone de droguri

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 octombrie 2025, 14:50

Una din cele mai importante capturi este cea de aproape o tonă şi jumătate de heroină pură din portul Constanţa, cea mai mare cantitate de acest fel de stupefiant confiscată vreodată în România şi a doua din Uniunea Europeană.

Numai anul acesta, Poliţia şi DIICOT au scos din piaţă peste două tone de droguri, iar elevii şi tinerii sunt în continuare categoriile cele mai vulnerabile când vine vorba de consum.

Un ofiţer antidrog sub acoperire i-a explicat reporterului RRA Diana Surdu de unde îşi cumpără consumatorii stupefiantele şi cum le plătesc.

– Există o diversificare a canalelor de distribuţie, există pieţe online, cryptomarket-uri şi, totodată, aplicaţii criptate care se consolidează ca instrumente principale de livrare. Darknet-ul şi criptomonedele sunt, de asemenea, în atenţia noastră. Din cauza faptului că drogurile sunt comandate de pe anumite platforme online, utilizindu-se în acest sens un software specializat pentru acces, plata drogurilor se face în criptomonede, prin portofele electronice, pentru a asigura anonimatul. Traficanţii folosesc aceste platforme online ce au foarte mulţi utilizatori activi, unde îşi şi promovează drogurile, dar, totodatăm şi negocează direct cu clienţii. După negocieri, persoanele care doresc să cumpere droguri sunt direcţionate către dealerii locali. Administratorii acestor platforme moderează discuţiile şi selectează membrii grupurilor, asigurând un control strict asupra reţelei, iar ţintele principale sunt consumatorii tineri, categoria aceasta vulnerabilă de elevi şi studenţi.

De la începutul anului, până luna trecută, închetatorii au făcut peste 2.000 de precheziţii în anchete de trafic de droguri, au destructurat peste 40 de grupări cu ramificaţii în spaţiul european, iar 2.500 de persoane au fost reţinute, arestate preventiv sau plasate sub control judiciar. Au fost confiscate cantităţi semnificative de droguri de toate felurile, cu o valoare de piaţă estimată la zeci de milioane de euro. (Rador/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativa)

DIICOT a extins urmărirea penală faţă de administratorii grupului Nordis

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 octombrie 2025, 15:01

În urma acestor noi plângeri în dosar a fost înregistrat un prejudiciu suplimentar de aproape 36 de milioane de euro.

Până în prezent, la dosar există în total 700 de plângeri penale cu 850 de persoane având calitatea de victime.

Prejudiciul în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave a urcat la aproximativ 75 de milioane de euro.

Sumele reprezintă bani achitaţi de păgubiţi pentru imobile care nu au fost construite şi livrate.

În luna februarie a acestui an fosta deputată PSD Laura Vicol şi soţul acesteia, Vladimir Ciorbă, inculpaţi în acest dosar, au stat în arest preventiv timp de 10 zile, fiind ulterior eliberaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ei sunt anchetaţi penal de DIICOT sub acuzaţia că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. (Rador/ FOTO rra.ro/ arhiva)

DIICOT deschide dosar penal în cazul mesajelor de ameninţare trimise la mai multe şcoli şi spitale

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 septembrie 2025, 19:02

‘Având în vedere mesajele cu caracter de ameninţare transmise pe adresele oficiale de corespondenţă electronică ale mai multor unităţi spitaliceşti şi de învăţământ, la nivelul DIICOT – Structura Centrală a fost înregistrat un dosar penal, în care se efectuează cercetări in rem, cu privire la comiterea infracţiunii prevăzute de art.32 alin 4, rap. la art.32 alin.1 lit. a din Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului’, se precizează într-un comunicat al DIICOT transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, activităţile de urmărire penală sunt realizate împreună cu poliţişti ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Poliţiştii audiază, miercuri, un elev în vârstă de 17 ani bănuit că ar fi autorul mesajelor.

Duminică, Poliţia Română a fost sesizată cu privire la faptul că mai multe instituţii de învăţământ şi unele unităţi medicale din ţară au primit, pe adresele oficiale de e-mail, un mesaj cu caracter de ameninţare. ‘După sesizare, structurile competente au desfăşurat verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situaţiei. Din primele date rezultate din verificările preliminare efectuate de Poliţie, în coordonare cu Serviciul Român de Informaţii, nu există indicii care să confirme că ameninţarea ar fi una reală’, informa, luni, IGPR.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Georgian Drăgan, a transmis că un nou mesaj de ameninţare privind comiterea unui atac a fost trimis miercuri dimineaţa, prin mail, către mai multe şcoli din Bucureşti şi din ţară.

‘Mesajul a fost trimis de pe aceeaşi adresă de mail de pe care au fost trimise şi mesajele anterioare. Atât ieri, cât şi astăzi, Poliţia Română a fost sesizată de către mai multe unităţi şcolare, din Capitală şi mai multe judeţe, cu privire la faptul că unele instituţii de învăţământ au primit mesaje de ameninţare, mesaje la care, ca element de noutate, au fost ataşate şi ceva fotografii’, a declarat Drăgan, într-o intervenţie telefonică la Digi 24.

El a precizat că, în urma verificărilor efectuate împreună cu SRI, au reieşit indicii că mesajul este fals, dar autorităţile continuă verificările în acest caz, iar anchetatorii au deja câteva piste în lucru.

‘Mesajul de ameninţare a fost primit de pe aceeaşi adresă de mail. Aşadar, persoana care l-a trimis este aceeaşi. Avem câteva piste în lucru la acest moment’, a precizat Drăgan. (Agerpres/ FOTO rra/arhiva)

Conducerea AFM a depus o plângere penală la DIICOT împotriva operatorilor unui site care gestionează o platformă neautorizată

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 septembrie 2025, 15:34

AFM atrage atenţia că platforma respectivă induce în eroare, deoarece procedura se realizează exclusiv prin aplicaţia oficială, gratuit şi fără intermediari.

Persoanele fizice se vor putea înscrie începând cu data de 30 septembrie 2025, la ora 10:00, doar prin intermediul aplicaţiei pusă la dispoziţie pe site-ul www.afm.ro.

Publicul este încurajat să consulte exclusiv canalele oficiale ale instituţiei, respectiv site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu şi pagina de Facebook a instituţiei, pentru informaţii corecte şi actualizate.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

DIICOT investighează cazul elevei din Iași ajunse la spital după ce a fumat un vape cu droguri la școală

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 septembrie 2025, 09:39

Zece persoane, printre care și un polițist, au fost arestate preventiv într-un dosar amplu de constituire a unui grup infracțional, trafic de droguri și deținere de droguri

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 mai 2025, 13:00 / actualizat: 13 mai 2025, 14:04

Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Neamț, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Neamț, au documentat activitatea infracțională a mai multor persoane, cu vârste între 18 și 55 de ani, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc și mare risc, în formă continuată și efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse, ştiind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată.

Probatoriul administrat în cauză a relevat că, în cursul lunii ianuarie 2025, patru dintre persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat, bazat pe relații de prietenie, în scopul obținerii unor importante sume de bani, din comercializarea de substanțe interzise.

În cadrul grupării de criminalitate organizată, două dintre persoane ar fi acționat preponderent pe zona de procurare a drogurilor de risc și de mare risc, canabis și substanță cristalină, care ar fi fost comercializate cu sume între 40 și 60 de lei, respectiv 250 – 350 de lei.

Totodată, membrii grupului infracțional și-ar fi acordat sprijin reciproc în vânzarea substanțelor interzise.

Pe parcursul anului 2025, membrii grupului infracțional ar fi vândut, în mod repetat canabis și substanță cristalină 2 MMC, către consumatori din județul Neamț.

Cercetările efectuate au reliefat că, în același interval de timp, alte 8 persoane, neafiliate grupării de criminalitate organizată, dar aflate în relație de colaborare cu membrii acesteia, ar fi procurat, deținut și comercializat diferite cantități de droguri de risc, mare risc și substanțe psihoactive, către consumatori, inclusiv minori (elevi) din județul Neamț, cu sume între 60 și 250 de lei, pentru o doză.

La data de 11 mai a.c., au fost efectuate 21 de mandate de percheziție domiciliară, unde au fost descoperite și ridicate 37 de ghivece cu plante de canabis, aflate în diferite stadii de dezvoltare, cantități de canabis și cristal (droguri de risc și mare risc) porționate și ambalate în folii, mai multe pungi cu substanță cristalină, 15 blistere cu semințe de canabis, grindere, cântare de precizie, obiecte purtând urme de substanță, sume de bani în lei și valută, precum și alte mijloace de probă.

La data de 12 mai 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Neamț au dispus reținerea a 12 persoane, cu vârste între 18 și 55 de ani.

Ieri, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Neamț a dispus arestarea preventivă a 10 persoane și măsura arestului la domiciliu, pentru o altă persoană, pentru 30 de zile.

Față de o altă persoană, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamț au luat măsura controlului judiciar.

De asemenea, printre persoanele arestate preventiv se află și un agent de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, respectiv un bărbat, de 48 de ani, care ar fi divulgat informații nedestinate publicității unor membrii ai grupării infracționale. (Radio Iași/ Gianina Buftea/ FOTO radioiasi.ro)

DIICOT a reţinut şase persoane suspecte de trădare

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 martie 2025, 11:31

Procurorii spun că ei au intrat de mai multe ori în legătură cu agenţi ai unei puteri străine, atât în ţara noastră, cât şi în Rusia.

Gruparea este acuzată că ar fi intenţionat să ştirbească suveranitatea şi independenţa statului român, prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţării.

Membrii săi urmăreau să obţină retragerea României din NATO, desfiinţarea partidelor sau adoptarea unei noi constituţii, susţin anchetatorii.

De asemenea, voiau schimbarea drapelului, a imnului şi chiar a numelui ţării, din România în Geţia.(Rador/ FOTO diicot.ro)

Iași: Masa rotundă cu tema „Educația – element esențial în prevenția consumului de droguri”

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 februarie 2025, 16:46 / actualizat: 12 februarie 2025, 18:20

Dosar Nordis/DIICOT a pus sechestru pe 201 imobile şi a blocat 48 de conturi bancare

‘În urma informaţiilor prezentate în spaţiul public, conducerea ANAF s-a autosesizat şi a dispus declanşarea unui control de către DGI, control care la momentul publicării comunicatului se află în desfăşurare. Precizăm că la nivelul ANAF nu au fost înregistrate sesizări cu privire la comportamentul profesional al funcţionarilor publici care fac obiectul informaţiilor prezentate în spaţiul public. Mai mult decât atât, este recunoscut faptul că activitatea DIICOT s-a desfăşurat cu sprijinul DGAF, iar până la data prezentei reiterăm faptul că ANAF nu a intrat în posesia unor acte sau documente din care să rezulte săvârşirea vreunei infracţiuni de către cei patru inspectori DGAF’, se precizează într-un comunicat al ANAF transmis AGERPRES.

Cu privire la audienţele acordate de către conducerea ANAF, instituţia precizează faptul că în anul 2024 acestea au fost în număr de 57.

‘De asemenea, subliniem faptul că primirea în audienţă reprezintă un drept al fiecărui cetăţean, drept care trebuie respectat şi acordat de către cel care are obligaţia acordării de audienţe. ANAF va continua să colaboreze cu organele judiciare, la fel ca şi până acum, ori de câte ori va fi solicitată, utilizând întreaga sa expertiză şi toate competenţele de specialitate pentru sprijinirea investigaţiilor’, se mai spune în comunicat.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli.

Conduita inspectorilor a ieşit la iveală abia după ce DIICOT a cerut informaţii de la ANAF cu privire la controalele efectuate la firmele din grupul Nordis, detalii despre acest caz fiind menţionate în referatul prin care procurorii au solicitat arestarea preventivă a cuplului Laura Vicol – Vladimir Ciorbă.

AGERPRES

DIICOT a anunţat miercuri că a pus sechestru pe 201 imobile – apartamente şi case, cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni, în dosarul Nordis.

De asemenea, procurorii au blocat 48 de conturi bancare ale persoanelor şi firmelor implicate în reţeaua Nordis.

‘În cadrul activităţilor de urmărire penală efectuate în cauza privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente şi case), cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni. De asemenea, au fost blocate un număr de 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice’, transmite DIICOT într-un comunicat de presă.

Anunţul vine în timp ce Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, aşteaptă la Curtea de Apel Bucureşti decizia magistraţilor pe cererea procurorilor de arestare preventivă.

În aşteptare sunt şi ceilalţi inculpaţi din dosar: Gheorghe Emanuel Poştoacă – acţionar principal la Nordis, Cristian Nicolae Poştoacă (acţionar şi administrator la mai multe firme din grupul Nordis), Florin Poştoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile (manager resurse umane), Matei Cristian (manager achiziţii şi director), Bogdan Adalbert Şaitoş (acţionar şi administrator), Oana Claudia Oprea (contabila grupării), George Marian Ivan.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

De asemenea, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD Andreea Cosma au fost acuzate de implicare în afacerea Nordis, în calitate de notăriţe, însă ele au fost lăsate de procurori să plece acasă, fiind cercetate sub control judiciar.

În urma percheziţiilor efectuate luni au fost identificate şi ridicate peste 50 de sisteme informatice şi dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri şi hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro şi alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii şi genţi ce poartă însemnele unor mărci cunoscute).

Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

DIICOT demarează o anchetă în cazul centrelor pentru copii cu dizabilităţi din Mureş

‘Pe rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureş a fost înregistrată la data de 20 decembrie 2024 o cauză penală urmare a unei sesizări formulată de Fundaţia Centrul de Resurse Juridice, în care se efectuează cercetări cu privire la faptele de trafic de minori, abuz în serviciu, rele tratamente aplicate minorilor şi constituirea unui grup infracţional organizat. Urmărirea penală se desfăşoară in rem, iar această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă şi completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluţii legale şi temeinice’, a informat, marţi, DIICOT.

Centrul de Resurse Juridice a efectuat recent un control la patru centre din Târgu Mureş în care sunt adăpostiţi în total 63 de copii cu dizabilităţi, deşi capacitatea totală este de 51 de locuri.

Conform CRJ, într-unul dintre aceste centre, opt copii erau închişi în dormitoare cu zăvoare, amplasate în exterior, pentru a nu putea ieşi din camere, iar medicamentele din aparatele de urgenţă ar fi fost expirate.

În toate cele patru centre aparţinând DGASC Mureş, arată CRJ, ‘condiţiile de viaţă şi îngrijire sunt inadecvate, nu corespund standardelor legale’, iar unii copii ar fi ţinuţi în camere fără uşi, spaţii insalubre, cu saltele de pat îmbrăcate în plastic şi paturi inadecvate ca mărime.

De asemenea, toate cele patru centre funcţionau în afara legii, ‘licenţele de funcţionare fiind expirate din 2, respectiv 4 decembrie 2024’.

CRJ a participat la mai multe vizite de monitorizare în aceste centre începând cu luna martie 2024, iar în toate a observat probleme grave de ‘supraaglomerare, lipsa igienei, lipsa unei alimentaţii adecvate, lipsa accesului la servicii medicale, lipsa activităţilor şi a recuperării copiilor, instituţionalizare forţată – cele mai multe familii nu au fost consiliate anterior preluării copiilor din familie, nu au primit servicii adecvate în comunitate şi ulterior instituţionalizării, li s-a restricţionat dreptul de a-şi vizita copiii’.

‘În majoritatea vizitelor inopinate s-a putut observa lipsa personalului de specialitate şi chiar a unui program concret care să fie afişat sau cunoscut. Singurele persoane observate în mod curent fiind două îngrijitoare responsabile cu hrănirea, igiena, supravegherea copiilor şi menţinerea curăţeniei în centru. În unele cazuri, în momentul în care îngrijitoarele îşi luau pauze, copiii rămâneau complet nesupravegheaţi. Considerăm că lipsa de supraveghere a copiilor presupune o atitudine neglijentă şi înseamnă un risc ridicat pentru sănătatea şi integritatea corporală a copiilor. Subliniem faptul că mulţi dintre copii au fost diagnosticaţi cu epilepsie şi majoritatea lor nu se pot deplasa singuri’, precizează CRJ, într-un comunicat de presă.

CRJ a mai invocat şi lipsa de implicare a specialiştilor în cazul acestor copii, arătând că starea de alimentaţie şi igienă defectuoase sunt de natură să pună în pericol dezvoltarea copiilor şi chiar viaţa şi integritatea lor.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

DIICOT deschide un dosar penal în legătură cu campania electorală a lui Călin Georgescu

‘În urma analizei informaţiilor rezultate din documentele (desecretizate) care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de preşedinte al României, procurorii DIICOT s-au sesizat cu privire la săvârşirea infracţiunilor de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracţiunea de perturbarea funcţionării sistemelor informatice şi tentativă la infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic. Cercetările sunt efectuate in rem, iar această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă şi completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluţii legale şi temeinice’, se arată într-un comunicat al DIICOT.

CSAT a desecretizat joi informaţiile primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

De asemenea, MAI spune că unii dintre susţinătorii lui Georgescu, implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi, sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei, dând ca exemplu pe liderul unui clan.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)