Țesături și broderii decorative din Moldova, de Silvia Ciubotaru (dr. în Filologie) și academician Ion H. Ciubotaru – temă a emisiunii Tradiții de joi, 4 SEPTEMBRIE 2025, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Publicat de Andreea Drilea, 3 septembrie 2025, 12:07
În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la prezentarea volumului Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnat de către etnologii ieșeni Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași, și academicianul Ion H. Ciubotaru.
Volumul a fost lansat, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Palatul Culturii.
Cartea a văzut lumina tiparului în anul 2024 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Colecția ETHNOS, coleție coordonată de către academicianul Ion H. Ciubotaru.
Concret, de la prezentarea cărții, în ediția de astăzi difuzăm discursul Ioanei Repciuc, doctor în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.
Etnolog Ioana Repciuc ne vorbește atât despre structura cărții, cât și despre subiectele prezentate de către autori în capitolele acesteia.
Ediția de astăzi a emisiunii Tradiții o ilustrăm cu muzică de pe Compact Discul atașat cercetării Cântece propriu-zise din Moldova (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Colecția ETHNOS, 2021), cercetare semnată de către Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie și academician Ion H. Ciubotaru.
Stimați prieteni, nu demult, la Iași, în Sala „Petru Caraman” a Muzeului Etnografic al Moldovei, am participat la prezentarea volumului Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnat de către etnologii ieșeni Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, și academician Ion H. Ciubotaru.
Volumul a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – Colecția ETHNOS – și a fost prezentat de către Ioana Repciuc, cercetător științific la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași.
Evenimentul a fost moderat de către Victor Munteanu, șef al Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Întâi de toate, Ioana Repciuc, doctor în Filologie, ne amintește de lucrarea – Ornamente populare tradiționale din Zona Botoșanilor. Cusături, țesături, cercetare semnată de către etnologii Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru, volum dedicat „celor care au creat, au păstrat și ne-au transmis aceste valori de artă”, arătând astfel interesul pe care autorii îl aveau încă din anii 70 ai secolului trecut pentru tema care constituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii noastre, temă reflectată în integralitatea ei în volumul lansat, nu demult, la Iași.
În contextul temei pe care o prezentăm, Ioana Repciuc, doctor în Filologie, ne amintește și de volumul al VIII-lea din Seria Caietele Arhivei de Folclor, publicații care puneau în circulație informațiile adunate, conservate în zestrea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei.
Tema ediției: volumul – Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnat de către etnologii ieșeni Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, și academician Ion H. Ciubotaru.
Cercetarea ne este prezentată de către Ioana Repciuc, doctor în Filologie; din următoarea secvență audio pe care o postăm aflăm amănunte despre structura cărții, cu accent pe Corpusul de documente alcătuit din 340 de fotografii; capitolul I – Excurs istoric, o altă temă despre care aflăm detalii din următoarea secvență audio.
„Cartea de față este o cronică în imagini a lumii țăranului așa cum a văzut-o el, așa cum a reușit să o transpună el prin creionul războiului de țesut sau al acului”, ne mai spune Ioana Repciuc; mai aflăm detalii și despre rolul țesăturilor în riturile de trecere (nuntă, înmormântare), știut fiind faptul că doamna Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, este autoarea cercetării Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2010) iar academicianul Ion H. Ciubotaru este autorul cercetării Obiceiurile funebre din Moldova în context naţional (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2015).
După cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre relatăm de la prezentarea volumului Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnat de Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași, și de academicianul Ion H. Ciubotaru.
Cartea a fost lansată, la Iași, nu demult, în sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Palatul Culturii.
Cercetarea a văzut lumina tiparului în anul 2024 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Colecția ETHNOS, colecție coordonată de către academicianul ieșean Ion H. Ciubotaru.
Cartea a fost prezentată de către Ioana Repciuc, doctor în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.
În următoarele minute, Ioana Repciuc ne vorbește despre capitolul Retrospectivă bibliografică; în contextul acestui capitol pe lângă alte detalii valoroase pe care ni le oferă Ioana Repciuc, important este faptul că atunci când vorbim despre „țesături și broderii din Moldova” ne referim la întrega țară a Moldovei, până la Nistru, iar în anumite perioade ale istoriei românilor din ținuturile în care ne aflăm… și dincolo de Nistru, pentru că știința etnologică în contextul cercetărilor sale nu ține cont de granițele administrative.
Valențele rituale și ceremoniale ale textilelor de interior, o altă temă pe care o prezintă Ioana Repciuc, doctor în Filologie.
Capitolul Ornamente (paginile 43-54) este foarte important, pentru că lămurește pentru totdeauna motivele de pe țesături și broderii, dar mai ales semnificațiile acestora.
Amintim aici, pentru a vă stârni interesul de a o urmări, cu atenție, pe Ioana Repciuc, doar motivul florii (pagina 48)… „Florile simbolizează vitalitatea și bucuria de a trăi. Ființele umane se aseamănă lor prin fragilitate și viață efemeră. În Psalmul 103 Al lui David se spune: 15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori. 16. Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște locul său”.
Vă reamintim că ediția de astăzi a emisiunii Tradiții este dedicată prezentării volumului Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnat de către etnologii ieșeni Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași, și academicianul Ion H. Ciubotaru, profesor univeristar, doctor în Filologie.
Volumul a fost lansat, la Iași, nu demult, în sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Cartea a văzut lumina tiparului în anul 2024 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Colecția ETHNOS.
După cum bine știți, postăm discursul Ioanei Repciuc, doctor în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.
În următoarele minute, de la Ioana Repciuc aflăm detalii concrete despre capitolele: Compoziție și cromatică și Imagini enigmatice. Interpretări.
Aflăm cât de importantă este estetica formelor, dar mai ales cât de însemnată este culoarea țesăturilor și broderiilor de interior în ceea ce privește liniștea sufletească, echilibrul interior, calmul pentru cei care lociesc în mediul în care sunt etalate.
Aflăm detalii și despre importanța capitolului Imagini enigmatice. Interpretări, cu accent pe experiența de teren a celor doi autori; ne sunt prezentate și câteva întâlniri cu gospodinele din satele noastre, oameni profunzi, iubitori de frumos.
Din paginile celor două capitole nu lipsesc observațiile pe care cei doi autori (Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie și academicianul Ion H. Ciubotaru) le fac altor autori care s-au ocupat de această ramură a culturii noastre populare și au dat alte interpretări unor anumitor simboluri de pe țesăturile despre care vorbim.
Stimați prieteni, din ultima secvență audio pe care o postăm, de la Ioana Repciuc, doctor în Filologie, aflăm explicații despre scoarța de pe coperta cărții Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente, semnată de către etnologii ieșeni Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași, și de academicianul Ion H. Ciubotaru, profesor univeristar, doctor în Filologie.
Mai aflăm detalii despre o Scoarță cu alai din satul Pleșani, comuna Călărași, județul Botoșani, locul de origine al celei care ne-a prezentat astăzi atât de frumos volumul Țesături și broderii decorative din Moldova, căreia îi mulțumim.
Ioana Repciuc, doctor în Filologie, ne amintește, pe scurt, și despre ultimul capitol al cercetării – Podoabele interioarelor țărănești. Funcționalitate și estetică, pentru ca imediat să conchidă.
Referitor la cele pe care le-am prezentat, încheiem prin câteva fraze ale autorilor cercetării – Țesături și broderii decorative din Moldova: Casa părintească pune în sufletul generațiilor care au locuit în ea sentimente mai intime și mai profunde „decât simpla grijă de a proteja, decât prima căldură păstrată, decât prima lumină ocrotită” (Gaston Bachelard). În ea s-au adunat lăicere, păretare, scoarțe, plocade, fețe de masă, perdele, ștergare, batiste și fețe de pernă aranjate de generații de gospodine cu dragoste și cu bun gust. Oricât de multe transformări ar fi avut loc, oricât de mare ar fi fost circulația acestor piese de interior, s-a păstrat, odată cu izvoadele vechi, un mod tradițional de decorare a locuinței(…).
Trăsătura definitorie a izvoadelor vechi de pe cusăturile și țesăturile din partea estică a țării a fost și a rămas discreția. Ivită parcă din felul de a fi al localnicilor, această stare de spirit s-a manifestat, deopotrivă, în alegerea motivelor ornamentale și armonizarea culorilor, ca și în modestia (uneori exagerată) cu care sunt apreciate aceste creații artistice de înseși făuritoarele sau păstrătoarele lor prin șirul generațiilor.
Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am amintit, și sigur am făcut-o, vă invit să fiți alături de Radio Iași (pe toate frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), joi, 4 SEPTEMBRIE 2025, imediat după ora 21, pentru a urmări emisiunea Tradiții, o emisiune a sufletului dumneavoastră.
Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
Foto (4, 5, 6): Muzeul de Etnografie Bacău (Facebook), „Covor bătrânesc”, lână, chilim, pigmenţi artificiali, 358x129cm; primul sfert al secolului XX, Elena Horinceanu, născută la 1880, Glăvăneşti, Bacău.
