Pompierul nemțean Ciprian Mario Grecu, câștigător al competiției de anduranță ”Stairways to Heaven” din Elveția. Timpul său, cu paisprezece minute mai bun decât al celui de pe locul al doilea. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (19.05.2024)

Publicat de hdaraban, 19 mai 2024, 23:59 / actualizat: 20 mai 2024, 11:19

Un traseu de 4400 de trepte, cu diferență de nivel de peste 790 de metri, cu echipament complet, parcurs în mai puțin de oră de un pompier de la Inspectoratul pentru Situații de Urgențe Neamț ”Petrodava”. În fapt, este vorba despre o competiție din Elveția cu titlul ”Stairways to Heaven”.

Plutonierul adjutant șef Ciprian Mario Grecu a terminat cursa cu 14 minute înaintea celui care a ajuns pe locul doi, fiind singurul pompier român care a luat parte la competiție.

La ”Weekend cu prieteni”, Horia Daraban a stat de vorbă cu pompierul nemțean,  care a povestit despre momentele critice ale întrecerii, despre pregătirea  pentru astfel de competiții, dar și cum antrenamentul îl ajută în intervențiile specifice ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț.

Horia Daraban: Am făcut o scurtă prezentare, dar cred că pot fi adăugate și alte elemente. Cum se desfășoară această competiție din Elveția?

Ciprian Mario Grecu: În primul rând, în competiția din Elveția sunt două zile de probe. Una este pentru ”civili” care fac parcursul scărilor în ținută de alergare, trail, și a doua este o competiție destinată exclusiv pompierilor în echipamentul complet de intervenție, ceea ce presupune bocanci, ținută în Nomex, aparat de respirat, mănuși, cască, brâu, un echipament complet de pompieri de intervenție.

Horia Daraban: Cât cântărește un astfel de echipament?

Ciprian Mario Grecu: Depinde de la țară la țară. Oricum, depășește 18 kilograme. Practic, cu acest echipament se parcurge un traseu complet echipat. Se pleacă de la baza scărilor funicularului, care are 4400 de trepte cu o diferență de nivel de 790 de metri, deci aproape echivalentul unui munte mediu pe altitudine. Se pleacă complet echipat de la baza scărilor și punctul de sosire este, efectiv, când se termină parcursul doar dus.

Horia Daraban: Ce face să fie dificilă, excepțională această întrecere?

Ciprian Mario Grecu: În primul rând, altitudine la care se desfășoară competiția și, în al doilea rând, aș spune eu, din punctul de vedere al pompierilor, parcurgerea acestui traseu, efectiv, echipat într-o ținută de pompier. Având în vedere că scările sunt foarte înguste și foarte înalte, ținuta nu-ți permite să ridici cum ai vrea genunchi. În mod liber. Ești condiționat de căldura, care, la un moment dat, în Alpi, e genul ăla de căldură de creastă, pe care o simți și nu poți da înainte.

Horia Daraban: Cine participă? Câteva cuvinte despre participarea la ediția din acest an.

Ciprian Mario Grecu: Este obligatoriu să fii din corpul pompierilor, să ai tangențe, pentru că, în Europa Occidentală, în marea majoritate a țărilor este pe bază de voluntariat, iar la noi sunt pompieri militari. Deci trebuia să fii în sistem, să reprezinți arma pompierilor, iar traseul să îl faci complet echipat cu echipamentul specific țării tale. Înscrierile au fost în februarie, au fost locuri limitate. Ei au  pus 150, am fost 141 de înscriși din 10 țări. Cei mai mulți au fost, bineînțeles, italieni și elvețieni din zona Ticino, Germania, Belgia, Olanda, Franța, adică mulți din zonele limitrofe Elveției.

Horia Daraban: Iar din România?

Ciprian Mario Grecu: Din România, din păcate, am fost singurul. Din păcate, zic, pentru că la anul poate reușim să mergem mai mulți.

Horia Daraban: Pe acest traseu de 1,3 kilometru cu diferență de nivel 790 de metri, 400 de scări, pe care l-ați parcurs putem vorbi de un moment critic?

Ciprian Mario Grecu: Da, eu îmi făcusem o strategie a cursei să urc suta de metri diferență de nivel în 6-7 minute ca să mă încadrez sub o oră și primele 200 le-am făcut în 6 minute și atunci am realizat că, dacă merg în ritmul ăla, sunt mari șanse să nu termin. Deci am depășit cu încă jumătate din ce-mi propusesem și atunci am încetinit un pic ritmul și am continuat susținut, dar fără să forțez.

Horia Daraban: Deci în cât timp ai terminat cursa?

Ciprian Mario Grecu: În 56 de minute.

Horia Daraban: Și pompierul de pe locul doi?

Ciprian Mario Grecu: O oră și 10 minute.

Horia Daraban: Deci o diferență de câte minute?

Ciprian Mario Grecu: De 14 minute.

Horia Daraban: Cum se explică diferența aceasta? Este vorba despre pregătire, cu siguranță.

Ciprian Mario Grecu: Da, cu siguranță. Nici nu  îndrăzneam să ajung acolo fără pregătire specifică, pe scări. Nimic nu se compară cu alergatul, marșul, urcatul într-un ritm alert pe scări, pentru că nici alergarea în plat nu te ajută, nici trail-ul. Deci, efectiv, trebuie să faci proba.

Horia Daraban:  Dumneavoastră, cum v-ați pregătit?

Ciprian Mario Grecu: Făcând scări la stadion cu o vestă care să compenseze cumva greutatea echipamentului, multă diferență de nivel. Ajunsesem, acum, la începutul lui mai, să am peste 40000 de metri diferență de nivel. Asta înseamnă de cinci ori Himalaya de la nivelul mării. Doar diferență de nivel, pe scări.

Horia Daraban: Explicați-ne, vă rog, de unde dorința de a participa la astfel de competiții? Ce vă determină să luați parte la întreceri?

Ciprian Mario Grecu: Alerg, fac alergări montane, în special. Am participat la maratoane cu caracter0 ultra, și, cumva, specializarea asta pe scări a venit tot datorită faptului că voiam să fac un antrenament cât mai intens într-un timp mai limitat. Făceam diferență de nivel pe scări ca să compensez orele de alergare pe care le făceam pe trail. Intensificam antrenamentul într-un timp mai scurt.

Horia Daraban: Acest tip de pregătire vă ajută în intervențiile, la solicitările de urgență?

Ciprian Mario Grecu: Cu siguranță. Sunt scafandru la ISU Neamț din 2013. Sunt angajat din 2007. În 2013 am optat pentru a fi scafandru și, deci, cu siguranță, o condiție fizică bună, ca să nu zic foarte bună, este esențială ca să poți să-ți desfășori în condiții de siguranță misiunea. În momentul în care tu ai de partea ta pregătirea fizică, nimic nu mai poate să te surprindă. Tu știi că ești pregătit, restul, reconfigurezi. Nicio misiune nu seamănă cu cealaltă, dar măcar de partea ta ai pregătirea, adică știi că pe partea fizică te descurci. Restul, profesional, vine cu timpul.

Horia Daraban: Ce contează mai mult, domnule Grecu? Partea de pregătire fizică sau felul în care tu te pregătești mental, psihic pentru provocările de pe traseu?

Ciprian Mario Grecu: Cu siguranță, amândouă sunt foarte importante. Pregătirea fizică, fără a avea niște picioare care să susțină efortul pe genul ăsta de competiții, cu siguranță nu ai ce căuta, pentru că apar sincope, apar crampele. Pe partea de pregătire mentală, trebuie să te duci cu o atitudine nu neapărat de învingător, dar trebuie să te gândești să faci orice este posibil ca să nu eșuezi și să înlături tot ce poate să-ți stea în cale ca să reușești.

Horia Daraban: Cu această atitudine, cu siguranță, ați participat și la alte competiții. Ce mai conține palmaresul personal legat de astfel de întreceri?

Ciprian Mario Grecu: Am participat la edițiile inaugurale de la ”Scări pe Toaca”, care se desfășoară în județul nostru. Da, am câștigat primele două ediții, un concurs, la fel, destinat pompierilor, care era gândit din două probe: una urcatul muntelui în echipament de trail, cu echipamentul de intervenție în rucsac și a doua, efectiv, echipat. În echipamentul de intervenție se făceau scările de pe Toaca de pe Muntele Ceahlău.

Horia Daraban: Ce urmează în calendarul competițional pentru dumneavoastră?

Ciprian Mario Grecu: Bineînțeles, în luna iunie, ”Scări pe Toaca”. Avem o participare din toată țara, anunțați că vor veni în luna iunie, 19-21.

Horia Daraban: Având în vedere experiența dumneavoastră, de ce nu, cu amprentă sportivă, ce-i sfătuiți pe cei care vor să pornească pe un astfel de drum?

Ciprian Mario Grecu: În primul și în primul rând, trebuie să-și stabilească un scop și să aibă determinarea și hotărârea să-l și atingă și să muncească. Indiferent ce presupune munca, s-o faci așa de bine încât să nu poți să-ți reproșezi ție, în primul rând, că nu am reușit, că nu am muncit.

Varianta audio a interviului: