Prima pagină » Emisiuni » Weekend cu prieteni » La Iași, demersuri pentru înființarea ”Ariei Naturale Urbane Ciric”. Sorana Lupu, Asociația ”Civica”: zona Ciric ”înseamnă aer curat, verdeață, înseamnă adăpost pentru niște animale; este o zonă în care poți să te relaxezi, să te conectezi cu natura. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (28.07.2024)

La Iași, demersuri pentru înființarea ”Ariei Naturale Urbane Ciric”. Sorana Lupu, Asociația ”Civica”: zona Ciric ”înseamnă aer curat, verdeață, înseamnă adăpost pentru niște animale; este o zonă în care poți să te relaxezi, să te conectezi cu natura. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (28.07.2024)

Publicat de hdaraban, 28 iulie 2024, 23:59 / actualizat: 30 iulie 2024, 17:50

Se poate spune că acțiunile din cadrul inițiativei sunt pentru oameni, dar mai mult decât atât, sunt despre natură și frumusețe pe care o oferă aceasta necondiționat celor care locuiesc în orașe.

În acest sens, și Iașul este implicat într-un proiect de anvergură națională cu titulatura ”Natura Urbană”.

Astfel, Asociația Civica propune acțiuni, evenimente de apropiere și conștientizare din partea ieșenilor a ceea ce oferă zona Ciricului.

În primul rând, se dorește obținerea statului de arie naturală urbană pentru pădurea de lângă cartierul Tătărași, statut ce presupune inclusiv realizarea unui plan de management specific, care deocamdată nu este funcțional. Mai mult decât atât, prin proiect se militează pentru salubrizarea ariei astfel încât să prezinte siguranță.

Toate acestea le-a spus doamna Sorana Lupu, responsabil cu comunicarea în cadrul proiectului. În ediția ”Weekend cu prieteni” din 28 iulie 2024, ea a anunțat pentru luna august organizarea unor tururi ghidate în pădurea Ciric, precedate de o expoziție fotografică, ce va fi vernisată pe 3 august, la Ateneul Tătărași.

Invitata a precizat că acțiunile au rolul de a schimba percepția publicului față zona forestieră amenajată în anii ’30, și care, în zilele noastre, generează un microclimat de pădure benefic pentru zona urbană, dar care este și habitat pentru mai multe specii de animale.

Horia Daraban: ”Natura urbană”, un proiect cu deschidere în mai multe orașe, implicit la Iași, care urmărește să…?

Sorana Lupu: Să conecteze orașele la natură. Ăsta este și sloganul Rețelei pentru Natură Urbană. Este practic ideea de a accesibiliza natura urbană și peri-urbană pentru cetățenii orașelor învecinate.

Horia Daraban: În cazul Iașului?

Sorana Lupu: Se întâmplă mai multe lucruri. Asociația Civica, parte din Rețeaua pentru Natură Urbană, prin această inițiativă umbrelă care se cheamă, i-am zis noi, ”Natura Urbană Iași”, vrea să promoveze și să protejeze natura urbană. Ne-am concentrat, pentru început, pe pădurea și lacurile Ciric, urmând să mergem și spre alte zone.

Horia Daraban: De ce să fie protejate? Aceste zone nu sunt ele conservate suficient, sunt supuse unui stres din partea orașului?

Sorana Lupu: Absolut sunt supuse unui stres. Există impactul din partea dezvoltării urbane, deci restrângerea ariilor naturale pe fondul dezvoltării imobiliare, drumurile care să construiesc, utilitățile care se taie prin ele, poluarea de orice fel care vine din oraș. În zona Ciric, de exemplu, avem o poluare fonică din partea aeroportului care este acolo. Aeroportul nu poți să-l muți, adică trebuie să ai o armonie între om și natură, între nevoile orașului și ale cetățenilor și nevoile de dezvoltare și existența și traiul naturii.

Horia Daraban: Referitor la Aria Naturală Ciric, având acest cadru pe fundal, ce acțiuni sunt pregătite în cadrul proiectului?

Sorana Lupu: Civica, în general, are activități pe natură, pe mai multe direcții. Prima ar fi cea de ”advocay”, lucrul cu autoritățile. Specific pentru această zonă este desemnarea acestei arii ca arie naturală urbană. Deși nu există o legislație specifică, dar Rețeaua pentru Natură Urbană participă la consultări publice și face advocacy și lobby pe lângă factorii de decizie ca să se treacă legislație în această direcție, pentru că este nevoie de ea. Iarăși, cu autoritățile locale lucrăm pentru înființarea unui plan de management al zonei respective. Vrem să facem parteneriate cu autoritățile implicate în gestionarea zonei, cu instituțiile care se ocupă de ea și, în același timp, avem și partea cu cetățenii, pentru că oamenii nu-și dau seama ce putere au. Deci cetățenii nu știu că un cuvânt foarte greu de spus, totuși. Și pe de altă parte, lumea nu-i conștientă nici măcar ce înseamnă zona asta pentru ei sau o zonă naturală lângă oraș.

Horia Daraban: Ce înseamnă?

Sorana Lupu: Înseamnă aer curat, înseamnă verdeață, înseamnă adăpost pentru niște animale care sunt folositoare. Avem păsări de pradă care vin și se ocupă de rozătoare, ca să nu mai avem deratizări. Avem păsări care consumă insecte, avem lilieci enorm de mulți, lilieci care mănâncă kilograme de țânțari în fiecare noapte. Și toate astea își găsesc adăpost în aceste arii naturale, nu numai peri-urbane, chiar și urbane, cum e Grădina Botanică sau parcurile. Și în afară de asta, este o zonă în care poți să mergi, să te relaxezi, să te conectezi cu natura și, în același timp, să înveți ceva, să vezi o pasăre și atunci, deodată, te apropii altfel de natură. Asta ar fi în partea de acțiuni, de activități de educare și conștientizare.

Horia Daraban: Putem da câteva exemple de acțiuni pe care le pregătiți? Este sfârșit de iulie, luna august bate la ușă. Așadar?

Sorana Lupu: Vrem să începem o serie de tururi ghidate, plimbări tematice prin pădure, în grup restrâns, însoțite de specialiști pe vegetație și pe faună. Adică, să mergem o dată într-un tur să vedem ce libelule putem găsi pe lângă Lacul Ciric, ce fluturi sunt acolo, ce insecte găsim, mai ales că avem măcar o specie protejată. Este rădașca, ”lucanus cervus”. Alte dăți, să mergem să facem un tur de seară cu specialiștii pe chiroptere, pe lilieci. Deja, de câțiva ani, și cei de la Societatea Ornitologică Română, care de altfel a fost implicată în realizarea studiului științific pentru desemnarea Ariei Naturale Urbane Ciric și voluntari, iubitori de păsări, au mers în pădure, iarna, și au pus semințe, hrănitori pentru păsări ca să le ajute un pic, mai ales când solul e acoperit de zăpadă. Important e să le ajutăm, pentru că ele, după aia, ne ajută pe noi.

Horia Daraban: Îmi dau seama că scopul este de a crea o conexiune reală, sinceră între ieșeni și natura de lângă ei. În acest sens, pregătiți o expoziție?

Sorana Lupu: Lansăm seria de tururi cu o mică expoziție foto. Am rugat fotografii de la Clubul Fotografilor Iași să ne arate cum văd ei prin obiectivul foto pădurea și lacurile Ciric. Din partea autorităților a fost sugestia, ”veniți la Ateneu”. În față, pe spațiu verde, în grădina Ateneului, prezentăm povestea lor, povestea proiectului și sperăm să adunăm oamenii din comunitate, pentru că și asta este un scop, construirea unei comunități, pentru că păstrez protejez o zonă, dacă ai susținere a celor care locuiesc lângă ea sau care vin și o vizitează și o îndrăgescă.

Horia Daraban: Este dificil să găsești, să-i atragi pe oameni de partea unui astfel de deziderat?

Sorana Lupu: E o întrebare dificilă, pentru că este vorba de multă lipsă de cunoaștere. Lumea a învățat că la Ciric te duci la grătar sau la scăldat, uitând că există această pădure. E adevărat, trebuie spus de la început: zona e creată de om. În anii ’30, acolo erau niște dealuri golașe și care alunecau. În valea dintre cei doi versanți, era râul Ciric. Sste și în ziua de astăzi, dar a fost îndiguit și regularizat. Autoritățile de atunci au îndiguit râul și au creat lacurile și cu scop de agrement și au plantat copaci și arbuști pentru stabilizarea versanților. Dar în timp, această plantație forestieră a devenit o pădure. A început să aibă arbori care nu mai sunt toți de aceeași vârstă, care au vârste diferite. Sunt arbuști, sunt puieți. Acum, se găsesc specii pe care le găsești numai în pădure. Avem brebenei, avem lăcrămioare, care, pe câmp, nu s-ar găsi.

În afară de asta, există specii de animale care au început să cuibărească acolo și sunt specii care preferă păduri mature, cum este ciocănitoarea neagră, care a început să apară și să cuibărească în urmă cu doar câțiva ani. Deci, pe de o parte, este faptul că pădurea este în evoluție, a devenit mai sălbatică în ultima perioadă, deci lumea nu o percepe ca pe o zonă naturală sălbatică. Pe de altă parte, este oarecum luată de bună: ”a, este acolo, o să fie, dacă este, și așa, e pe terenul primăriei, Ce o să se întâmple?” Este, totuși, nevoie să fie în primul rând gestionată corect, să aibă un plan de management, ceea ce nu are deocamdată, să aibă un amenajament forestier, care e un plan de management al pădurii, care deocamdată nu este funcțional, să fie salubrizată și să prezinte siguranță.

Dar deocamdată, lumea nu cunoaște zona și asta era ideea cu vernisajul și cu tururile, să o facem cunoscută. Acum, are valențe și funcții ”mediogene”, generează un microclimat ca de pădure. Diferența de temperatură între oraș și pădure este enormă.

Horia Daraban: Așadar, peste câteva zile, mai exact?

Sorana Lupu: Pe 3 august, sâmbătă, ieșenii, mai ales cei din Tătărași, sunt invitați să vină în față la Ateneu, să fie alături de noi și, de acolo, să țină legătura cu noi. Avem pagina Comunitate ”Aria Naturală Urbană Ciric”, avem pagina ”Natură urbană Iași” pe facebook și vom anunța acolo și tururile ghidate. Deja primim întrebări legate de viață sălbatică. Deci comunicarea funcționează, comunitatea se construiești în timp, aducându-i împreună și întâlnindu-te cu ei față în față și la fața locului. Abia atunci pui bazele comunității.

Varianta audio a interviului: