#StareaEducației (INTERVIU) Camelia Tamaș, consilier Centrul Județean de Resurse și Asistență Socială Iași: ”Orientarea școlară și profesională înseamnă un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități.”/ Liliana Moșneguțu, Salvați Copiii România: ”Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant.”
Publicat de andreeadaraban, 11 noiembrie 2025, 16:44
Elevii români au la dispoziție o nouă platformă interactivă de orientare vocațională, ”What’s Next”, care îi ajută să-și descopere aptitudinile și interesele și să-și planifice parcursul educațional și profesional. Platforma face parte din proiectul pilot de orientare și consiliere în carieră, derulat de organizația Salvați Copiii.
Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre această platformă, despre beneficiile utilizării unui astfel de instrument, dar și despre rolul consilierului școlar în parcursul educațional și profesional al elevilor, cu Liliana Abibac Moșneguțu, reprezentant al organizației Salvați Copiii România, precum și cu Camelia Tamaș, coordonator Servicii de Consiliere în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Socială din Iași.
Andreea Daraban: Doamna Moșneguțu, cum funcționează platfoma ”What’s Next” și cum anume îi ajută pe copii să-și planifice parcursul educațional și profesional?
Liliana Bibac Moșneguțu: Sper ca proiectul nostru să fie de mare folos copiilor din toată țara, chiar dacă noi am început să pilotăm la București. Platforma interactivă” What’s Next” este un instrument digital, dedicat orientării vocaționale și încercăm să-i sprijinim cu ajutorul platformei, pe elevi, profesori, consilieri școlari și părinți să lucreze împreună, să colaboreze și să să descopere interesele și potențialul fiecărui elev. Trebuie să știți că accesul pe platformă se face în cazul adulților pur și simplu prin conectare. În schimb, copiii au nevoie de acordul părinților. Ne dorim să fie ceva sigur, în care să creăm o comunitate sigură, în care copiii să poată să exploreze, să lucreze, dar în siguranță.
Andreea Daraban: Cum funcționează această platformă?
Liliana Bibac Moșneguțu: Ea e concepută pe mai multe module. Avem modulul de evaluare și autocunoaștere, avem un modul de explorare a carierelor, unde am pus 42 de domenii, între care medicină, IT, arte, antreprenoriat. Mai avem și resurse interactive, unde vom pune tutoriale video. Avem, de asemenea, și modelul care presupune provocări de autocunoaștere, unde copiii pot să facă teste rapide de personalitate. Și mai avem și modulul 5, integrarea comunității, resurse pentru părinți și profesori, acolo vom pune și ghidurile care au fost concepute în cadrul proiectului pilot. Ne dorim să ajutăm elevii, în primul rând, să se cunoască, să știe ce pot, care este potențialul lor la momentul ăsta, să încerce să vadă cam ce vor ei de fapt și să vadă ce le-ar mai trebui pentru a ajunge acolo unde își doresc ei să fie. Acest lucru este valabil și pentru părinți. Pentru că noi am discutat, când am început proiectul pilot, am discutat în cadrul unor focus grupuri, cu copiii și cu părinții. Și răspunsurile au fost cam așa. Copiii au spus că mai sunt platforme și mai sunt informații online, dar sunt plictisitoare, nu le vorbesc pe limba lor. Sunt niște instrumente create de adulți pentru adulți, iar copiii vor să li se vorbească pe limba lor, în propoziții scurte, în mesaje interactive. Iar părinții au avut o altă întrebare, au spus așa, ok, avem și noi nevoie de o platformă și de informații pe platformă. Pentru că noi nu știm tot ce se mai întâmplă, nu suntem la curent cu felul în care evoluează piața muncii, care este trendul, ce va fi în viitor. Noi știm doar părticica noastră, în sfera noastră unde lucrăm și mai mult nu putem să îi direcționăm pe copii.
Andreea Daraban: Ce rezultate ați avut în urma implementării acestui proiect?
Liliana Bibac Moșneguțu: Da, am pilotat în București și am avut niște rezultate foarte bune și frumoase. În primul și în primul rând a crescut notorietatea disciplinei de orientare și consiliere în carieră, pentru că ea este prevăzută în progarmă. Consilieri școlari au printre atribuții facă cu copiii și orientare și consiliere în carieră, dar de multe ori copiii au ignorat această disciplină, n-au fost atenți. Din ianuarie am început implementarea la clasă. S-au făcut activități cu copiii, rezultatele sunt foarte bune, așa cum spuneam, a crescut notorietatea disciplinei de la 67% cât era la începutul proiectului, la 89%. De asemenea, participarea efectivă la activități de orientare și consiliere în carieră a crescut de la 23% la 78%. Deci a crescut cu peste 60%.
Andreea Daraban: Înțeleg că doriți să extindeți această platformă la nivelul întregii țări.
Liliana Bibac Moșneguțu: Practic, platforma, în acest moment, este funcțională și oricine poate să se logheze la platformă. Dar vom face într-adevăr și un eveniment în care să lansăm platforma,.
Andreea Daraban: Doamna Camelia Tamaș, un astfel de instrument îi ajută pe consilierii școlari? Știu că ați accesat platforma, vi s-a părut foarte prietenoasă.
Camelia Tamaș: Așa este. Este un proiect interesant pentru că pentru tinerii de astăzi este mai facilă, poate, accesarea activităților de orientare școlare și a instrumentelor în varianta aceasta digitală și ideea aceasta de a transpune în format digital activități de orientare școlare este foarte bună. Sigur, este nevoie și de o abordare unitară la nivel național a acestor servicii de orientare școlară și profesională și vorbesc din perspectiva profesorului consilier școlar. De altfel, intervenția doamnei Moșneguțu m-a dus cu gândul la un proiect pe care noi, la nivelul județului Iași, îl derulăm. Este vorba despre proiectul ”Interviu cu viitorul meu”, un proiect care vizează întâlniri cu specialiști din diverse domenii de activitate care au reușit din perspectivă profesională, dar vin și cu povestea lor de viață, pentru că tinerii de astăzi au nevoie de a da o față profesiilor pe care le regăsesc pe platforme, le găsesc în diverse contexte, iar întâlnirile acestea și-au avut efectul, în sensul că au avut ocazia și copiii din mediul urban care au acces la informație, dar și cei din mediul rural să aibă interacțiuni cu acești specialiști. Ei au venit și cu povestea lor de viață, în sensul că au vorbit despre determinare, despre învingerea obstacolelor, despre perseverență, despre schimbarea planului de carieră, dacă s-au aflat într-un context care a impus acest lucru. Și consideram că este un proiect care cumva completează activitățile pe care profesorii consilieri școlari le desfășoară în mod obișnuit, în cabinet, în sălile de clasă sau în contextul școlar.
Andreea Daraban: În câte școli din județul Iași se desfășoară acest proiect?
Camelia Tamaș: Proiectul a pornit de la inițiativa unor colegi din școlile din municipiul Iași, și anume 10 consilieri școlari au desfășurat primele activități de acest gen, după care l-am extins la nivelul județului. Aceste întîlniri, fiind online, toți copiii care și-au manifestat interesul pentru o anumită profesie, o anumită specializare, o anumită calificare, s-au putut conecta, prin intermediul profesorilor consilieri școlari, care au promovat evenimentele respective.
Andreea Daraban: Ce dificultăți întâmpină de obicei elevii atunci când trebuie să-și aleagă un parcurs educațional sau profesional?
Camelia Tamaș: Este o întrebare interesantă, pentru că și pentru noi, profesorii consilieri școlari, care avem între atribuții și această componentă a orientării școlare și profesionale, este o activitate provocatoare aceasta a orientării școlare. De ce spun asta? Aparent, ea se desfășoară după o rutină, care presupune parcurgerea unor etape, etapa de autocunoaștere, adică îi orientăm pe copii spre a-și descoperi potențialul, resursele de care dispun, aptitudinile, interesele, valorile, după care își aleg profesia, iar apoi parcurgem etapele de informare cu privire la piața muncii, structura locurilor de muncă. Însă, aparent, această activitate este una de rutină, dar spun eu că este provocatoare pentru că tinerii de astăzi au un profil care presupune accesul la informație. Ei reușesc, însă, mai greu să stabilească care este informația relevantă pentru o orientare corectă și realistă. Pe de altă parte, sunt tineri pragmatici care își doresc câștiguri și rezultate imediate, ca urmare a desfășurării unei activități. Sunt tineri care își doresc să se implice social, își doresc să-și aducă contribuția, dar poate de multe ori refuză să se mai înscrie în structurile sociale existente. Își doresc multă flexibilitate la locul de muncă, un program care să le permită și munca de acasă. Deci, sunt niște provocări cu care vin tinerii spre angajatori. De aceea, cumva, se vorbește chiar și în literatura de specialitate despre o adaptare a locurilor de muncă și a ofertei angajatorilor la acest profil al tinerilor. Și aceasta ar fi o provocare și pentru noi, dar și pentru tinerii de astăzi. Pe de altă parte, m-aș gândi și la piața muncii și la modul în care aceasta evoluează, pentru că noi desfășurăm activități de informare cu privire la structura locurilor de muncă, cum arată piața muncii astăzi. Însă, aceste informații s-ar putea să nu mai fie relevante peste cinci ani, peste șapte ani, când acești tineri își vor căuta un loc de muncă. Acestea sunt provocările și aș considera că, dincolo de aceste activități de orientare școlară, pe care noi le desfășurăm, cred că este mai important ca noi, profesori din jurul tinerilor și adulții în general, să vizeze dezvoltarea acestor capacități de adaptare la noile realități, de flexibilizare, de abilități care să-i determine, la un moment dat, să-și poată reorganiza activitatea profesională și să se adapteze la noile contexte realități în care se vor afla.
Andreea Daraban: Cât de important este rolul consilierului școlar în procesul de dezvoltare personală și profesională a elevilor?
Camelia Tamaș: E foarte important rolul profesorului consilier școlar în procesul de orientare școlară și profesională, dar aș vrea să înțelegem această activitate ca și proces, exact cum am și menționat, în sensul că, de multe ori, poate se consideră că orientarea școlară și profesională este o etapă de la finalul unui ciclu școlar, fie că vorbim despre finalul gimnaziului, fie că vorbim despre finalul liceului, clasa a opta, când copilul este în situația de a alege o calificare, o specializare ori finalul liceului, când este în situația de a alege un parcurs academic sau o integrare pe piața muncii. Ori orientarea școlară și profesională înseamnă, de fapt, un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități. Și este important, sigur, profesorul consilier școlar prin expertiza pe care o are pe această componentă, dar aș insista asupra ideii că fiecare profesor este important și fiecare părinte este important în acest proces, pentru că a-l ajută pe tânăr să se descopere înseamnă, de fapt, a-l ajuta să descopere dacă îi place o anumită disciplină de studiu, dacă îi place un anumit domeniu profesional, să-l situăm în contexte de viață care să-l ajute să-și descopere aceste resurse cu care va merge toată viața pe parcursul lui profesional.
Andreea Daraban: Dar la școală, consilierul școlar are întâlniri cu elevii pe această problematică? Dacă îi lăsăm doar pe elevi să se adreseze consilierului școlar, nu cred că o vor face foarte curând.
Camelia Tamaș: Așa este, cu siguranță consilierul școlar are între atribuții orientarea școlară și profesională și este una dintre prioritățile profesorului consilier școlar. Și se întâmplă lucrul acesta în școli, fie că vorbim despre activitățile individuale la cabinet și acestea, într-adevăr, sunt la solicitarea beneficiarilor, elevi, părinți, profesori, dar sunt organizate și activități, proiecte, colaborări, atât în cadrul instituției școlare cât și între instituțiile școlare, colaborări și cu agenții economicii, așa încât consilierul școlar vizează activități de informare și de consiliere și orientare în carieră pe tot parcursul anului școlar. Și dacă ar fi să mă refer, la această etapă, în care ne aflăm, în lunile octombrie-noiembrie, se desfășoară activități de informare cu privire la rețeaua școlară pe filiere, specializări, activități care vizează, în mod special, elevii de clasele a VII-a și a VIII-a. Sunt activități organizate de toți profesorii consilieri școlari, astfel încât aceștia să fie pregătiți să își exprime opțiunea școlară, pentru că în luna noiembrie, de obicei, în fiecare an, deja este o tradiție în sensul acesta. Se aplică un chestionar de orientare școlară și profesională, prin care noi identificăm, pe de o parte, care sunt opțiunile școlare ale elevilor de clasele a VIII-a pentru clasa a IX-a, pe de altă parte, identificăm nevoile lor de informare și consiliere, pentru că acest chestionar cuprinde o serie de itemi care se referă la exprimarea acestor nevoi.
Andreea Daraban: La Iași există suficienți consilierii școlari? Este acoperit necesarul?
Camelia Tamaș: La momentul acesta, la nivelul județului Iași, vorbim despre o echipă de 133 de profesori consilieri școlari, coordonați de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, profesori care își desfășoară activitatea în unitățile școlare din municipiul Iași, din orașele Pașcani, Hârlău, dar și în unitățile școlare din mediul rural. Adică, la momentul acesta, în fiecare unitate școlară, există un profesor consilier școlar, sigur, normat în funcție de cum s-a structurat postul în momentul în care s-a înființat.
Andreea Daraban: Adică, un consilier poate merge la mai multe școli?
Cmelia Tamaș: Da, exact, așa se întâmplă în mediul rural. Sunt colegi care merg la două sau chiar trei unități școlare, însă partea bună este că putem vorbi despre servicii de consilieri în toate unitățile școlare.
Andreea Daraban: Ce prevede legea? Un consilier școlar câți elevi trebuie să deservească?
Camelia Tamaș: Un consilier școlar deservește un maxim de 500 de elevi, însă la momentul înființării posturilor s-a găsit o modalitate de a oferi servicii de consiliere tuturor elevilor și în felul acesta s-au constituit posturile din două sau trei unități școlare, mă refer la cele din mediul rural. Sigur, e loc de îmbunătățire, sigur, nu am ajuns acolo unde trebuie cu oferirea acestor servicii, dar acum patru ani nici nu visam să mai avem încă 50 de posturi noi, așa cum s-a întâmplat în anul școlar 2023-2024, când s-a lărgit echipa în mod semnificativ.
Andreea Daraban: Pe finalul dialogului nostru, o întrebare adresată atât doamnei Moșneguțu, cât și dumneavoastră. Ce ar trebui schimbat în sistemul educațional pentru ca orientarea vocațională să devină o prioritate reală?
Liliana Bibac Moșneguțu: Ce ar trebui schimbat? Poate nu ar trebui schimbat nimic, ci poate ar trebui îmbunătățit, pentru că doamna Tamaș a spus mai devreme despre faptul că se aplică instrumentele acestea copiilor, chestionarele. Am vorbit și noi la București cu colegii noștri consilieri școlari și ne-au povestit că, sigur, ar trebui aplicate mai multe instrumente copiilor și să se lucreze și mai profesionist. Dar vedeți dumneavoastră, aceste instrumente costă. Deci toate evaluările psihologice sunt cu bani și nu sunt puse la dispoziția consilierilor școlari în mod gratuit. Oamenii trebuie să găsească resurse și ăsta este un efort pe care consilierii școlari, cei care scriu proiecte, îl fac în detrimentul oferirii de servicii, să spunem așa. E în plus. Oamenii fac ei proiecte, caută ei instrumente de finanțare pentru că nu au niște instrumente moderne, adaptate la școlile lor, pe care să le aplice. Cel puțin așa era la București. Cam asta ar trebui făcut. Un copil este responsabilitatea tuturor, nu doar al profesorului, nu doar al școliii, nu doar al părintelui. Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant. Deci nu poți să-i dai o dată și să crezi că ai rezolvat. Educația e un proces de cel puțin 12 ani, care trebuie susținut constant.
Camelia Tamaș: Da, sunt de acord cu ideea doamnei Moșneguțu și susțin această abordare unitară a serviciilor de consiliere și orientare la nivel național. De altfel, noua legislație prevede ca, de exemplu, la finalul clasei a VIII-a elevul să primească o recomandare de orientare școlară și profesională, pe care o realizează profesorul diriginte, în colaborare cu profesorul consilier școlar. Iar un sistem unitar de evaluare, de abordare a acestor servicii, în special spre finalul ciclului școlar, ar fi de mare folos. Și, sigur, lărgirea serviciilor de consiliere, astfel încît profesorul consilier școlar să poată desfășura programe coerente de orientare școlară. El acum, sigur, se străduiește și, spuneam, și prin activități de consiliere individuală și prin activități colective, la nivelul claselor, și prin proiecte, se străduiește să acopere cât mai mult din nevoile elevilor în privința orientării școlare. Însă o suplimentare a acestor servicii cu siguranță ar fi de folos, așa încât un copil să poată fi urmărit în mod consecvent, coerent pe parcursul întregii școlarități.
