Ascultă Radio România Iași Live

(INTERVIU) Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii: „România este printre puținele state din Europa care au pierdut bani de investiții atunci când a fost regândită Politica Agricolă Comună”

(INTERVIU) Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii: „România este printre puținele state din Europa care au pierdut bani de investiții atunci când a fost regândită Politica Agricolă Comună”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 20 decembrie 2021, 21:32 / actualizat: 21 decembrie 2021, 17:24

Consultările cu fermierii și asociațiile de profil vor continua la începutul anului 2022 pentru a definitiva Planul Național Strategic, documentul etalon prin care România urmează să pună în aplicare noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, într-un interviu acordat colegului nostru, Lucian Bălănuță. El a menționat că au existat mai multe deficiențe în discutarea acestui plan care ar fi trebuit trimis Comisiei Europene la finalul acestui an. Luna trecută, Parlamentul European a dat undă verde noii Politici Agricole Comune, care se va aplica efectiv de la 1 ianuarie 2023. Țara noastră ar urma să primească aproape 6 de miliarde de euro în perioada de tranziție și aproximativ 16 miliarde în perioada 2023-2027. În schimb, 25% din plățile directe acordate fermierilor vor fi atunci condiționate de o serie de practici ecologice ce trebuie stabilite inclusiv prin Planul Național Strategic.

Lucian Bălănuță: De ce ați solicitat Comisiei Europene amânarea depunerii Planului Național Strategic până la 1 martie 2022?

Adrian Chesnoiu: În primul rând, noi trebuie să ne uităm la context. Planurile naționale strategice, așa cum este prevederea în regulament, recomandabil ar fi să fie încărcate în sistemul electronic al Comisiei Europene până la data de 31 decembrie 2021. Din păcate, știm foarte bine că Parlamentul European nu a adoptat actele delegate pe baza cărora se întocmesc și se finalizează planurile naționale strategice, iar de cealaltă parte toate regulamentele de bază au fost aprobate în data de 6 decembrie, ceea ce putem considera că pentru anumite state membre și culmea este că la Consiliul de Miniștri toate statele membre au spus că sunt cu planurile nefinalizate și vor avea o problemă cu data de 31 decembrie. Finalizarea planurilor este un proces extrem de complex și Comisia solicită ca acest document să fie transmis atunci când are forma  completă și este aproape definitoriu urmând să se facă doar un reglaj fin asupra acestui plan. Eu am văzut ce s-a întâmplat cu Planul Național de Redresare și Reziliență și pot extrapola puțin la Planul Național Strategic. Nu vreau să transmitem un plan care nu este discutat cu  fermierii, care nu este dezbătut cu sectoarele, care nu vizează ce considerăm noi că sunt cele mai bune elemente strategice pentru a răspunde provocărilor cu care agricultura României se va confrunta în perioada 2025 – 2030, pentru că noi vorbim aici de un document strategic și consider că atunci când vorbești de strategie trebuie să ai întreaga responsabilitate ca acel plan să fie unul coerent cu măsuri concrete care să răspundă nevoilor agriculturii românești din 2025. Acesta este motivul pentru care am solicitat Comisiei și le-am spus că decât să dăm în grabă un plan ca stat membru care să necesite după aceea foarte multe modificări mai bine să îl discutăm cu fermierii, să-l elaborăm așa cum se cuvine, în concordanță cu regulamentele europene și să-l prezentăm în momentul în care noi îl considerăm finalizat.

Lucian Bălănuță: Va exista și o regândire a calendarului privind consultările cu structurile asociative din domeniul agriculturii pe tema PNS și în ce mod?

Adrian Chesnoiu: Dezbaterile cu structurile asociative au fost mai mult mimate. Vreau să vă spun că atunci când am preluat Ministerul Agriculturii am descoperit că APIA si AFIR, cele două instituții etalon care de fapt vor implementa Planul Național Strategic în perioada 2023 – 2027, aproape nu au participat la consultări. Planul a fost redactat de câțiva funcționari din minister sau parte din plan, că nu putem discuta de plan, împreună cu conducerea ministerului. Ori sunt fost director general al AFIR, știu cât de important este ca atunci când creionezi și elaborezi un astfel de plan, APIA și AFIR sunt structurile principale care trebuie să contribuie la elaborarea lui, de celalată parte trebuie să ai o discuție cu fermierii pentru că schimbarea abordării la nivel european cu aceste politici prietenoase cu mediul, Strategia Farm to Fork, Green Deal și Biodiversitate, sunt toate documente strategice de politică europeană la care agricultura României trebuie să răspundă în viitor, ori lucrurile astea nu se fac în grabă și nici un caz pe un colț de masă, ele trebuiesc gândite, pilotate, văzute efectele pe care le pot avea, pentru că este încă o șansă pe care agricultura României o are de a se modifica la 180 de grade. Spunem tot timpul că exportăm materie primă, spunem tot timpul că suntem necompetitivi în piață, că importăm mai mult decât producem, ori lucrurile acestea trebuie să fie avute în vedere la elaborarea planului. Reechilibrarea balanței comerciale, identificarea produselor deficitare sunt elemente la care un asemenea document strategic trebuie să răspundă și acesta a fost motivul pentru care niciodată în activitatea mea nu am creionat un document de politică publică ce nu a fost foarte bine analizat și care nu a fost analizat și din perspectiva efectelor pe care le va avea.

Lucian Bălănuță: Acest draft va fi și publicat pentru o consultare mai amplă? Dacă da, atunci care ar fi orizontul de timp?

Adrian Chesnoiu: Sigur. Eu cred că în luna ianuarie o să avem aceste consultări publice cu sectoarele pentru că și în cadrul Consiliului de Miniștri am ridicat această problemă și în întâlnirea cu domnul comisar european pe Agricultură, domnul Wojciechowski. Luna decembrie este o lună complicată pentru întreaga Europă și stând de vorbă cu colegii mei din alte state am ajuns la concluzia că majoritatea au probleme cu finalizarea planurilor în data de 31 decembrie (n.r. 2021) și atunci trebuie să avem acest dialog constructiv cu fermierii pentru că alocarea bugetului pe eco-scheme, pe plata  redistributivă sunt elemente care pot fi construite doar împreună cu ei.

Lucian Bălănuță: Există îngrijorări legate de construcția eco-schemelor pe tipuri de ferme mici , mijlocii și mari. Cum va fi abordată construcția eco-schemelor în acest Plan Național Strategic?

Adrian Chesnoiu: Eco-schemele nu privesc tipologia de fermă. Eco-schemele se referă în primul rând la răspunsul pe care direcțiile strategice de investiții, prin fișele de intervenție, vor răpunde la anumite obiective generale sau obiective specifice. Dar ele, în general, vizează aspecte de mediu pentru că la nivel european sunt foarte multe componente de mediu care au fost incluse în politica agricolă comună și uneori stau și mă întreb dacă mai este politica agricolă comună sau este politica de mediu comună. Ținând cont de faptul că agricultura trebuie să producă hrană și hrană de calitate, într-adevăr prietenoasă cu mediul, dar nu trebuie să fie o corvoadă pentru fermierii români. Vă dau un exemplu, România este, cred că dacă nu unicul, printre puținele state din Europa care au pierdut bani în pilonul II de investiții atunci când a fost regândită politica agricolă comună și au fost distribuite bugetele. Noi avem 1,6 miliarde de euro pierduți doar din negocieri. Lucrul acesta impactează bugetul ținând cont de faptul că și 40% din bugetul pentru 2023 – 2027  a fost transferat pe 2021 – 2022 în perioada de tranziție. Deci, practic, avem și sunt multe ambiții la nivel european de răspuns la practicile prietenoase cu mediul, dar bugetele sunt limitate si atunci banii aceștia trebuie drămuiți și direcționați către acele sectoare de activitate cu potențial, pe partea de eco-scheme care trebuie să răspundă la indicatorii de rezultat și la obiectivele specifice și generale și lucrurile acestea nu trebuiesc făcute în grabă.

Lucian Bălănuță: Au fost prevăzute în draft-ul inițial, mai sunt și în lucru la reprezentanța României la Comisia Europeană. Cum va fi abordată construcția aceasta a eco-schemelor?

Adrian Chesnoiu: La Reprezența Comisiei. eu am stat cât am fost la Consiliul de Miniștri, am stat foarte mult în analiză cu colegii din reprezentanță și vreau să vă spun că fișele de intervenție nu le văzuseră niciodată. Deci, dialogul cu cei care ar trebui să sprijine elaborarea Planului Strategic a fost practic opturat, asa cum v-am dat exemplul și cu APIA si AFIR. Încă din 25 noiembrie, de la preluarea mandatului, în Ministerul Agriculturii s-a lucrat pe trei direcții. În primul rând, elaborarea PNS, elaborarea Legii bugetului de stat și elaborarea programelor de intervenție din anul 2022. Deci este un calendar strâns și de aceea am ridicat această problemă că trebuie să transmitem la Comisie un document cât mai complet astfel încât el să răspundă nevoilor noastre viitoare.

Lucian Bălănuță: Ce lipsește acum agriculturii, procesării și comerțului din circuitul Farm to Fork?

Adrian Chesnoiu: Cred că principala noastră problemă a fost faptul că s-a divizat procesarea la nivel de fermă sau la nivel de unități mici. Dacă vorbim de procesarea industrială ea trebuie să răspundă competitivității, dacă vorbim de specific național, ea se poate duce către zonele tradiționale și produsele tradiționale. Această abordare a strategiei Farm to Fork este nouă și la nivel european, pentru că vedeți și dumneavoastră că la un anumit ciclu de timp se schimbă abordărilor, se pun ambiții cât mai mari în anumite domenii și toate celelalte state trebuie să răspundă ambițiilor pe care Uniunea Europeană și le propune în diferite domenii. Acelasi lucru se întâmplă și cu Farm-to-Fork, cu această strategie care vrea să răspundă iarăși obiectivelor ambițioase de mediu, dar prin elemente concrete de a reduce lanțul alimentar cât mai mult între producător și consumator, ori lucrul acesta se va vedea în politicile strategice ale Uniunii Europene în viitor.

Un interviu realizat de Lucian Bălănuță

Tehnoredactare: Gabriela Rotaru

FOTO – MADR

Etichete:
#InfoEconomic: profesor universitar doctor Cristian Popescu, prodecan al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor: ”pentru a ajunge la ținta de deficit bugetar pe care Comisia Europeană a recomandat-o Guvernului României, va fi nevoie de măsuri drastice în ceea ce privește fiscalitatea și în ceea ce privește limitarea cheltuielilor publice”
Life miercuri, 27 noiembrie 2024, 20:03

#InfoEconomic: profesor universitar doctor Cristian Popescu, prodecan al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor: ”pentru a ajunge la ținta de deficit bugetar pe care Comisia Europeană a recomandat-o Guvernului României, va fi nevoie de măsuri drastice în ceea ce privește fiscalitatea și în ceea ce privește limitarea cheltuielilor publice”

La jumătatea lunii noiembrie, Comisia Europeană a redus la 1,4% de la 3,3, anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest...

#InfoEconomic: profesor universitar doctor Cristian Popescu, prodecan al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor: ”pentru a ajunge la ținta de deficit bugetar pe care Comisia Europeană a recomandat-o Guvernului României, va fi nevoie de măsuri drastice în ceea ce privește fiscalitatea și în ceea ce privește limitarea cheltuielilor publice”
#InfoEconomic: Horia Popa, CEO Singularity9, companie de IT din SUA: pentru ca Iașiul să urce în clasamente de profil, ”firmele din oraș ar trebui să se ducă în zona de excelență, să facă mai vizibilă zona de performanță în tehnologia informației”
Life marți, 19 noiembrie 2024, 23:59

#InfoEconomic: Horia Popa, CEO Singularity9, companie de IT din SUA: pentru ca Iașiul să urce în clasamente de profil, ”firmele din oraș ar trebui să se ducă în zona de excelență, să facă mai vizibilă zona de performanță în tehnologia informației”

Horia Popa este ieșean, specialist în IT și, din această postură profesională, a deschis o companie în Statele Unite ale Americii; numele ei,...

#InfoEconomic: Horia Popa, CEO Singularity9, companie de IT din SUA: pentru ca Iașiul să urce în clasamente de profil, ”firmele din oraș ar trebui să se ducă în zona de excelență, să facă mai vizibilă zona de performanță în tehnologia informației”
#StareaEducației (INTERVIU) Marius Manea, șeful Centrului de Consiliere, Evaluare și Prevenire Antidrog Iași: “Vârsta celui mai mic consumator de droguri, la Iași, este de 15 ani. Bariera dintre consumul ocazional și cel dependent este practic invizibilă.”
Life duminică, 17 noiembrie 2024, 09:34

#StareaEducației (INTERVIU) Marius Manea, șeful Centrului de Consiliere, Evaluare și Prevenire Antidrog Iași: “Vârsta celui mai mic consumator de droguri, la Iași, este de 15 ani. Bariera dintre consumul ocazional și cel dependent este practic invizibilă.”

Consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor reprezintă una dintre problemele majore ale societății în care trăim. Cifrele...

#StareaEducației (INTERVIU) Marius Manea, șeful Centrului de Consiliere, Evaluare și Prevenire Antidrog Iași: “Vârsta celui mai mic consumator de droguri, la Iași, este de 15 ani. Bariera dintre consumul ocazional și cel dependent este practic invizibilă.”
#InfoEconomic: Dan Zaharia, fondator Fab Lab Iași: în Moldova, ”suntem ca într-un deșert economic; practic, într-o regiune cu 4 milioane de locuitori, avem un singur județ care se află în top șase sau în top zece”
Life marți, 12 noiembrie 2024, 23:59

#InfoEconomic: Dan Zaharia, fondator Fab Lab Iași: în Moldova, ”suntem ca într-un deșert economic; practic, într-o regiune cu 4 milioane de locuitori, avem un singur județ care se află în top șase sau în top zece”

Realizarea de componente auto, producția de medicamente, dezvoltare a de soluții software, servicii conexe în domeniul IT, distribuție, comerț,...

#InfoEconomic: Dan Zaharia, fondator Fab Lab Iași: în Moldova, ”suntem ca într-un deșert economic; practic, într-o regiune cu 4 milioane de locuitori, avem un singur județ care se află în top șase sau în top zece”
Life duminică, 10 noiembrie 2024, 06:25

#StareaEducației: (INTERVIU) Ioana Chicet Macoveiciuc: “Orice carte citită este un câștig. Înțelegerea a ceea ce citești este materie de examen în Olanda.”

Ioana Chicet-Macoveiciuc, cunoscută și ca ”Prințesa Urbană”, s-a numărat, anul acesta, printre scriitorii invitați la cea de-a XII-a...

#StareaEducației: (INTERVIU) Ioana Chicet Macoveiciuc: “Orice carte citită este un câștig. Înțelegerea a ceea ce citești este materie de examen în Olanda.”
Life sâmbătă, 9 noiembrie 2024, 08:30

Prorectorul UNAGE Iași, Octavian Jighirgiu: FNST – „pepiniera viitoarelor idei importante din teatrul profesionist”

După încheierea primei ediții a Festivalului Național al Școlilor de Teatru, de la Iași, este momentul primelor concluzii. Un interviu cu...

Prorectorul UNAGE Iași, Octavian Jighirgiu: FNST – „pepiniera viitoarelor idei importante din teatrul profesionist”
Life marți, 5 noiembrie 2024, 23:59

#InfoEconomic: Ioana Amăriuței Popa, fondator Story Seeker, specialistă în marketing digital: ”site-ul companiei este cel care convinge; de acolo își iau potențialii clienți încrederea în ceea ce facem ca business”

Marketingul digital este esențial în atragerea clienților, în creșterea unei afaceri. De altfel, o statistică prezentată la începutul acestui...

#InfoEconomic: Ioana Amăriuței Popa, fondator Story Seeker, specialistă în marketing digital: ”site-ul companiei este cel care convinge; de acolo își iau potențialii clienți încrederea în ceea ce facem ca business”
Life marți, 5 noiembrie 2024, 11:50

Vlad Grecu (Universitatea de Arte Târgu Mureș): Un mediu safe este un mediu în care ai certitudinea că orice ai face nu va fi văzut ca o greșeală, ci ca parte a unui proces în care creștem cu toții

Prima ediție a Festivalului Național al Școlilor de Teatru, de la Iași, a ajuns la final. La inițiativa Facultății de Teatru, din cadrul...

Vlad Grecu (Universitatea de Arte Târgu Mureș): Un mediu safe este un mediu în care ai certitudinea că orice ai face nu va fi văzut ca o greșeală, ci ca parte a unui proces în care creștem cu toții