• Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%).
• În Municipiul București și Județul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Națională reprezintă peste trei sferturi din numărul celor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani (84,06%, respectiv 77,38%).
• Sub jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%).
București, 13 iulie 2026: Rezultatele finale ale Evaluării Naționale arată că mai puțin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscriși în urmă cu nouă ani) dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația în plan teritorial este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme: astfel, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, în vreme ce în București vorbim despre o pondere de 84,06%. Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor. Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, printre care: instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii; extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile, organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
ANALIZA DATELOR
În acest an, am putut observa, de la bun început, că peste 15% dintre copiii care au pășit pragul școlii acum 9 ani nu au ajuns să se prezinte la Evaluarea Națională.
Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 174.567 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ).
De-a lungul primilor ani de studiu, acest număr a crescut.
Posibilele explicații ale acestei tendințe sunt:
– Prevederile care interzic repetenția la nivelul primilor doi ani de școală primară;
– Migrația și imigrația (mai ales pentru anii școlari 2021 – 2022 și 2023 – 2024, marcați de integrarea în sistemul educațional românesc a unei părți din copiii sosiți pe teritoriul României ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina).
A. Pierderi până în clasa a VIII-a
Între numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în 2017 și cel al elevilor care au început clasa a VIII- a în toamna anului 2025, există o diferență de 6.851, reprezentând aproape 4% (3,92%) din generație.
De-a lungul primilor 8 ani de școală, cele mai mari pierderi exprimate ca procente le regăsim în cazul județelor Covasna (15,16%), Mureș (12,7%) și Ialomița (11,99%).
Aceste pierderi până la intrarea în clasa a VIII-a pot fi explicate, pe de o parte prin abandonul școlar, iar pe de altă parte, prin fenomenul migrației.
B. Pierderi în clasa a VIII-a
Între numărul elevilor care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025 și cel al elevilor înscriși la Evaluarea Națională, se înregistrează o diferență de aproape 20.000 (19.448), reprezentând 11,14% din generație.
Diferența se explică, pe de o parte, prin situația copiilor cu CES din învățământul special sau de masă, a căror înscriere la Evaluarea Națională se face doar la cererea expresă a părinților. Pe de altă parte, elevii care au început clasa a VIII-a fără însă a o absolvi nu sunt înscriși la evaluarea națională.
Ca și în anii anteriori, diferența mare dintre pierderile pe parcursul clasei a VIII-a și cel al pierderilor (cumulate) înregistrate la nivelul promoției pe parcursul primilor opt ani de școală este de natură să atragă atenția și trebuie să primească un răspuns adecvat din partea autorităților relevante, cu atât mai mult cu cât topul județelor cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator rămâne în mare parte constant.
Astfel, în acest an, cele mai ridicate valori s-au înregistrat în județele: Călărași (22,57%), Giurgiu (21,02%) și Brăila (17,9%), în timp ce, pentru anul anterior, cele mai ridicate valori ale acestui indicator s-au înregistrat în: Giurgiu (26,01%), Brăila (24,09%) și Călărași (21,57%).
C. Prezență la Evaluarea Națională
Dintre candidații înscriși la Evaluarea Națională, un număr de 5017 (reprezentând 2,87% din generație) nu s-au prezentat la una sau mai multe dintre probele de examen.
Pe lângă situațiile de descurajare sau eventualele probleme de sănătate, în această categorie este posibil să regăsim și elevii care nu intenționează să-și continue studiile, își continuă studiile în altă țară sau elevii care au obținut premii la olimpiadele și concursurile naționale și internaționale care le asigură repartizarea în învățământul liceal fără susținerea Evaluării Naționale .
D. Insucces la Evaluarea Națională
La nivelul întregii țări, un număr de 113.316 elevi au obținut medii peste 5 la examenul de Evaluare Națională din acest an. Raportat la numărul elevilor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani, observăm că sub două treimi din generație (64.91%) au susținut cu succes acest examen.
Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%). În același timp, în Municipiul București și Județul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Națională reprezintă peste trei sferturi din numărul celor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani (84,06%, respectiv 77,38%). Aceste diferențe județene, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educație de calitate.
Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor.
O problemă aparte o ridică predarea simultană, unde putem observa că actuala generație de absolvenți de gimnaziu a avut un parcurs care reflectă parțial cadrul legal și metodologic în vigoare, dar și deciziile intervenite pe parcurs:
Astfel, putem observa cum recomandarea metodologică de organizare separată a claselor pregătitoare a fost doar parțial respectată, cum trecerea la gimnaziu marchează o scădere posibil explicată prin mutarea elevilor în școli cu predare tradițională, dar și modul în care măsurile de austeritate adoptate în vara anului trecut au făcut ca această generație să aibă o creștere a numărului de elevi în clase cu predare simultană la trecerea în clasa a VIII-a, deși cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separată a claselor a VIII-a. Astfel, 3,55% din elevii acestei promoții au parcurs anul final de gimnaziu în clase cu predare simultană, față de doar 0,64% din promoția anterioară.
„O concluzie majoră este aceea că factori care influențează puternic accesul la educație și rezultatele școlare continuă să rămână nedocumentați în contextul Evaluării Naționale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaționale speciale, impactul predării simultane, resursele școlii urmate etc. Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învățământ nu se limitează la performanța de la examen, ci țin de parcursul întreg al unei generații și de inegalitățile dintre județe”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Recomandări:
Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, prin măsuri care să acționeze deopotrivă asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului școlar și ale accesului inegal la o educație de calitate:
1. Creșterea alocărilor generale pentru educație și îmbunătățirea coeficienților de diferențiere și de corecție ai costului standard per elev, astfel încât finanțarea de bază să reflecte mai fidel nevoile reale ale școlilor din mediile dezavantajate.
2. Extinderea accesului la educație timpurie de calitate, prin dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe în comunitățile defavorizate și cuprinderea copiilor din medii vulnerabile încă din antepreșcolaritate, întrucât primii ani de viață sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitivă și socioemoțională, iar participarea timpurie reduce semnificativ riscul de eșec ori abandon școlar.
3. Valorificarea datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală la nivel de elev, care să lege rezultatele Evaluării Naționale de mediul de reședință, statutul socioeconomic și resursele școlii.
4. Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.
5. Extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile.
6. Organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
7. Susținerea unei intervenții timpurii în alfabetizare (literație și numerație) în ciclul primar, prioritar în școlile dezavantajate.
8. Atragerea și menținerea cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate prin stimulente, mentorat și stabilitate pentru profesorii din școlile rurale și izolate.
9. Monitorizarea și publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială, care să urmărească decalajul dintre extreme ca țintă asumată de politică publică.
Persoana de contact:
Roxana Paraschiv, Coordonator Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Organizația Salvați Copiii, email – roxana.paraschiv@salvaticopiii.ro.
Examenul din acest an a avut două texte suport, scrise de Veronica Niculescu și Carmen Strungaru, pe baza cărora elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe.
La subiectul al doilea, candidaților li s-a cerut să facă rezumatul primului text dat.
Deși cerințele nu par dificile, la prima vedere, anumite exerciții de gramatică au putut ridica probleme pentru unii elevi și vor reprezenta – în final – modalitatea de departajare între notele pe care aceștia le vor primi – a explicat Serinella Zara, profesor de Limba Română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.
Serinella Zara:Fiecare exercițiu conține un element de dificultate, iar vreo două, trei dintre ele chiar de dificultate majoră, în sensul în care prea puțini copii vor ști că, acolo, cuvântul „un” este un numeral, prea puțini vor ști că „sine”, la un alt exercițiu, devine substantiv prin articulare. Nu intră foarte des în exercițiile pe care ei le fac în mod uzual, adică țin de detaliul științific la gramatică. De obicei, cei mai buni, să spunem, vor avea acces la o rezolvare. Apoi, rezumatul pare simplu, pare un subiect extrem de accesibil, dar are niște reguli destul de stricte, mai severe, evident, decât ale unei compuneri narative, cum a picat anul trecut sau, de mai multe ori, cred, până acum, în ultimii ani. Evident că și acolo depunctarea poate fi făcută cu ușurință, dacă vorbim de punctare.
Examenul continuă miercuri, cu testarea la Matematică, iar elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale vor susţine vineri şi proba la Limba maternă. Primele rezultate vor fi afişate pe data de 1 iulie. (Radio Iași/ Constantin Mihai/ FOTO radioiasi.ro)
#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași:”Foarte mulți elevi își doresc doar nota 10. De aici pleacă, de multe ori, și presiunea pe care o resimt înaintea Evaluării Naționale./Examenul nu măsoară obligatoriu potențialul unui copil.”
Publicat de andreeadaraban,
12 iunie 2026, 18:55 / actualizat: 15 iunie 2026, 13:56
Probele de competențe pentru Bacalaureat se desfășoară în perioada 8-17 iunie, fără incidente până în prezent. „Avem cu aproximativ 600 de elevi de clasa a XII-a mai mulți înscriși la examenul de Bacalaureat comparativ cu anul trecut. Per total, avem 5.296 de elevi înscriși”, a declarat Rodica Leontieș. Pentru organizarea examenului au fost stabilite 18 centre de examen în județ: 14 în municipiul Iași, două la Pașcani, unul la Târgu Frumos și unul la Hârlău.
În ceea ce privește Evaluarea Națională, inspectorul școlar general estimează că între 6.800 și 6.900 de elevi vor susține examenul în județul Iași. „Avem peste 7.200 de elevi înscriși în SIIR, dar situația finală o vom avea după încheierea cursurilor. Ca de fiecare dată, aproximativ 6.800-6.900 de elevi vor susține Evaluarea Națională”, a precizat Leontieș. Examenul va fi organizat în 155 de unități școlare, dintre care 55 în mediul urban și 100 în mediul rural.
Inspectoratul Școlar Județean Iași a alocat locuri distincte în fiecare unitate de învățământ pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și pentru cei de etnie romă. „Pentru fiecare unitate școlară și pentru fiecare filieră am asigurat cel puțin un loc pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și pentru elevii de etnie romă”, a explicat inspectorul școlar general. Acești elevi vor susține aceleași subiecte ca și ceilalți candidați, însă vor beneficia de condiții adaptate nevoilor lor. „Pentru fiecare copil se asigură condiții astfel încât să aibă o stare de bine, să se poată concentra și să dea tot ce este mai bun”, a subliniat Leontieș.
Pentru al doilea an consecutiv, elevii vor putea să își vizualizeze lucrările înainte de a decide dacă depun contestație. „Elevul poate să vadă dacă este teza lui scanată și dacă într-adevăr ceea ce a spus că a scris se regăsește în lucrare. Este un lucru foarte bun”, a afirmat inspectorul școlar general. Potrivit acesteia, măsura a contribuit la reducerea unor contestații formulate pe fondul emoțiilor sau al unei percepții eronate asupra propriei performanțe.
După afișarea rezultatelor finale, elevii vor completa fișele de admitere. Rodica Leontieș atrage atenția asupra unei greșeli frecvente, și anume completarea unui număr prea mic de opțiuni. „Calculatorul repartizează în ordinea descrescătoare a mediilor, nu în ordinea opțiunilor pe care le exprimăm noi. De asta, ca sfat, numărul opțiunilor trebuie să fie cât mai mare, chiar și pentru elevii cu medii peste 9”, a explicat aceasta.
Începând cu anul școlar 2026-2027, școala profesională nu va mai exista ca formă distinctă de învățământ, iar elevii care își doresc o rută profesională vor trebui să susțină Evaluarea Națională. „Este foarte important ca elevii să fie prezenți la acest examen, indiferent de media pe care o obțin. Dacă își doresc o filieră tehnologică, obligatoriu trebuie să susțină Evaluarea Națională”, a avertizat Leontieș.
Una dintre principalele provocări rămâne decalajul dintre rezultatele elevilor din mediul urban și cele ale elevilor din mediul rural la Evaluarea Națională. „Am avut unități în mediul rural unde nu am avut promovabilitate nici la Limba română, nici la Matematică”, a recunoscut inspectorul școlar general. Deși școlile sunt mai bine dotate și numărul profesorilor necalificați a scăzut la aproximativ 1%, problemele sociale continuă să influențeze performanța elevilor. „Foarte mult depinde și de familie. Elevul petrece la școală cam 20% din timp, în rest în familie. Dacă acasă nu lucrează, nu este suficient doar ceea ce se face la școală”, a spus Rodica Leontieș.
În ultimii ani, dezbaterea privind presiunea generată de Evaluarea Națională s-a intensificat. Întrebată dacă examenul măsoară cu adevărat potențialul unui copil, Rodica Leontieș a oferit un răspuns nuanțat. „Nu obligatoriu. Nu. În schimb, un copil care muncește și este foarte serios poate să acceadă la școala pe care și-o dorește”, a afirmat aceasta. Potrivit inspectorului școlar general, presiunea vine adesea din dorința de a obține note foarte mari și din competiția pentru locurile din colegiile naționale. „Foarte mulți elevi își doresc doar 10 și cred că de aici pleacă presiunea, inclusiv din partea părinților”, a explicat șefa ISJ Iași.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban:Emoții așadar pentru absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a. Săptămâna aceasta au început probele de evaluare a competențelor la Bacalaureat. Cum se desfășoară această etapă în județul Iași?
Rodica Leontieș: Da, într-adevăr, în intervalul 8 -17 iunie se desfășoară probele de competențe pentru absolvenții claselor a XII-a. Până la acest moment, activitatea se desfășoară conform programării, în fiecare unitate școlară și nu am avut până la acest moment niciun incident.
Andreea Daraban:Câți elevi s-au înscris? Mai mulți, mai puțini față de anul trecut? Cum variază aceste cifre?
Rodica Leontieș: Comparativ cu anul trecut, am constatat că avem cu aproximativ 600 de elevi de clasa a XII-a mai mulți înscriși la examenul de Bacalaureat. Avem per total promoția curentă și promoția anterioară 5296 de elevi înscriși, motiv pentru care la nivelul județului vom avea 18 centre de examen, 14 vor fi în municipiul Iași, două în municipiul Pașcani, unul la Târgu Frumos și unul în orașul Hârlău.
Andreea Daraban:Prima probă scrisă este pe 29 iunie la Bacalaureat.
Rodica Leontieș: Da, prima probă, cea la Limba și literatura română, va fi pe 29 iunie, cea de-a doua pe 30 iunie și a treia probă, la alegere, va fi pe data de 2 iulie.
Andreea Daraban:Și admiterea la liceu a intrat în linie dreaptă. Câți elevi din județul Iași sunt așteptați să susțină Evaluarea Națională în acest an și cum stă județul nostru din punct de vedere al organizării acestui examen?
Rodica Leontieș: La nivelul județului Iași avem peste 7200 de elevi înscriși în SIIR, dar având în vedere că săptămâna aceasta se încheie cursurile pentru elevii claselor a VIII-a, săptămâna următoare vom avea o situație definitivă, pentru că vorbim și de elevi care, poate, nu au promovat și numărul celor înscriși în SIIR nu va coincide cu numărul celor înscriși pentru susținerea Evaluării Naționale. Dar, ca de fiecare data, noi avem cu aproximație 6800-6900 de elevi care vor susține, cu siguranță, Evaluarea Națională. Aceasta va fi realizată în 155 de unități școlare. La nivelul municipiului Iași vom avea 55 de centre de examen, iar în mediu rural vor fi 100. Observați că numărul unităților, unde se susține Evaluarea Națională în mediul urban, este mult mai mic, pentru că județul Iași are cam peste 50% de unități în mediul rural.
Andreea Daraban:Ce licee și ce specializări sunt cele mai căutate de elevii din județul Iași, raportându-ne evident la ceea ce a fost în anii trecuți?
Rodica Leontieș: Elevii cu medii foarte mari optează pentru colegii naționale și de fiecare dată, cred că specializarea Științe a fost cea mai căutată la aceste colegii naționale. Acum depinde foarte mult de media pe care o obține fiecare elev și de ceea ce își dorește, pentru că poate fi un elev foarte bun, care nu își dorește, obligatoriu, să meargă pe filiera reală, ci pe filiera umanistă.
Andreea Daraban:Elevii cu cerințe educaționale speciale, așa numiți elevi cu CES, au locuri distincte alocate în liceele de masă pentru admiterea în clasa a IX-a, dar și etape separate de înscriere și repartizare. Care este situația din acest punct de vedere în județul Iași? Câte locuri sunt alocate acestor elevi? Sau ce spune legea în sensul acesta?
Rodica Leontieș: Noi am alocat pentru fiecare unitate școlară și pentru fiecare filier măcar câte un loc pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, cum de altfel am asigurat și pentru elevii de etnie romă. Pentru acești copii, perioada de admitere va fi 13-14 iulie, când părinții vor completa opțiunile pentru candidații care solicită înscrierea pe aceste locuri, respectiv pentru CES și pentru romi, iar repartizarea lor, spre deosebire de ceilalți elevi, se realizează pe data de 16 iulie.
Andreea Daraban:Ca să înțelegem mai bine, ei vor susține în același timp Evaluarea Națională, ca toți ceilalți copii? Vor avea subiecte distincte sau un regim special?
Rodica Leontieș: Nu, subiectele vor fi aceleași. Ei vor susține tot pe 22, respectiv pe 24, cele două probe la Limba și literatură română, respectiv la Matematică. În schimb, depinde de starea de sănătate a fiecărui copil. Unii vor avea un timp de lucru mărit cu o oră, o oră și jumătate, alții vor avea un spațiu separat, deci vor fi singuri în clasă și cu supraveghere corespunzătoare și profesori care, dacă elevii sunt în imposibilitatea de a scrie subiectul, profesori care redactează teza respectivă. Practic, pentru fiecare copil se asigură condiții astfel încât să aibă o stare de bine, să se poată concentra și să dea tot ce este mai bun.
Andreea Daraban:Iată, elevii care susțin Evaluarea Națională își pot vizualiza lucrările după examenul propriu zis, înainte de a depune contestație. Este al doilea an când se întâmplă acest lucru.
Rodica Leontieș: Rezultatele inițiale la Evaluarea Națională vor fi afișate la 1 iulie, iar de pe 1 până pe 3 iulie, elevii au posibilitatea să vizualizeze teza și dacă consideră că este oportun să depună contestații. O vor face tot în aceeași perioadă.
Andreea Daraban:Cum apreciați această măsură și ce impact a avut în anii precedenți?
Rodica Leontieș: În primul rând, au fost copii care au considerat că nu a fost teza lor evaluată și atunci au vizualizat, au văzut că este vorba despre teza lor, au comparat rezultatele, pe care le-au scris, cu baremul și au considerat că nu ar fi necesar să depună contestație. Dar, în proporție de 70%, să știți că elevii doresc să depună contestație, motiv pentru care, practic, se mai realizează încă o evaluare într-un număr destul de mare și avem la fel de mulți profesori implicați în acest proces de evaluare.
Andreea Daraban:Așadar, este binevenită o astfel de inițiativă, de vizualizare a lucrării înainte de contestații.
Rodica Leontieș: Cu toate că pe teze nu apare absolut niciun însemn. Fiecare părinte și fiecare elev trebuie să știe că noi nu intervenim pe teză, cum era altădată când realizam acea evaluare. Acum, elevul doar poate să vadă dacă este teza lui scanată, dacă într-adevăr ceea ce a spus părintelui sau profesorului de la clasă a și scris în acea teză și dacă are motiv să depună contestație sau nu. Da, este un lucru foarte bun. Totuși, vizualizarea a mai redus, într-un fel, numărul contestațiilor care, eu știu, poate că un copil, din cauza emoțiilor nu-și mai aduce aminte că a greșit. Pentru că de îndată ce te uiți pe barem, ai impresia că așa ai scris și tu, în schimb rezultatul, când îl primești, nu este în concordanță cu așteptarea pe care ai avut-o. Pe de altă parte, contestația implică evaluarea de către alții doi profesori. La Matematică este mult mai simplu, pentru că totul este exact. La Limba și literatura român au fost și surprize de modificare, atât în plus, cât și în minus. Și atunci, cred că și câteva sutimi contează la admitere, pentru că Evaluarea Națională este un pas important spre liceul pe care ți-l dorești să-l urmezi și pentru evoluția ta.
Andreea Daraban:După toate aceste etape, după vizualizare, după contestații, se afișează rezultatele finale și apoi urmează etapa mult așteptată, cea de repartizare computerizată, unde emoțiile sunt destul de mari, pentru că părinții bifează, împreună cu elevii, niște opțiuni, nu?
Rodica Leontieș: Da, 8 iulie este data când se vor afișa rezultatele finale. După afișarea rezultatelor finale, în intervalul 13-20 iulie, elevii vor completa acele opțiuni. Noi, la nivelul inspectoratului, știți că în ianuarie am publicat o primă broșură, iar în luna mai, după Salonul Ofertelor Educaționale, am publicat cel de-al doilea volum cu oferta educațională a liceelor din județul Iași. Și, într-adevăr, completarea acestor opțiuni este foarte importantă. În primul rând, cred că ar fi indicat ca fiecare elev, fiecare părinte sau profesorul diriginte, să consulte oferta educațională, iar completarea acelor opțiuni să fie în concordanță cu realitatea. Media pe care o obține elevul, să fie cât de cât apropiată cu cea de la admiterea din anul precedent. Pentru că de fiecare dată avem, eu știu, poate 10-15 sutimi, în plus sau în minus. Este un lucru foarte important, în primul rând, să fie informat, atât elevul cât și părintele. Părintele să țină contă de opțiunea copilului. Contează foarte mult să respecți ceea ce își dorește copilul, să completezi cât mai multe coduri.
Andreea Daraban:Trebuie să completăm cât mai multe opțiuni, astfel încât să nu ne trezim că nu am fost repartizați acolo unde ne dorim, nu?
Rodica Leontieș: Trebuie să înțelegem că calculatorul repartizează în ordinea descrăscătoare a mediilor, nu în ordinea opțiunilor pe care le exprimăm noi. Dacă avem o medie de șapte și, eu știu, prima opțiune a noastră este un colegiu la care, anul trecut, ultima medie de admitere a fost 9,50, clar că nu consideră că este prima mea opțiune și atunci nu mă repartizează acolo. Mă repartizează la media pe care eu am obținut-o. De asta, ca și sfat, numărul opțiunilor trebuie, chiar dacă este o medie peste 9, să fie cât mai mare, pentru a nu avea surpriza că elevul nu este repartizat și atunci intră în cea de-a doua etapă. Deci, practic, ratează șansa de a ajunge la liceul sau la profilul pe care într-adevăr și-l dorea.
Andreea Daraban:Începând cu anul școlar 2026-2027, școala profesională dispare ca formă distinctă de învățământ. Anterior, elevii deciși să învețe o meserie nici măcar nu mai susținau aceste probe de la Evaluarea Națională, mergeau direct cu dosarul la școala vizată, imediat după ce terminau gimnaziul. Acum, dacă vor o rută profesională, trebuie să susțină Evaluarea Națională, nu?
Rodica Leontieș: Obligatoriu. Rog profesorii diriginți să sfătuiască elevii. În primul rând, noi îi înscriem implicit, dar principalul este de a-i determina să fie prezenție la acest examen, pentru că este foarte important, indiferent de media pe care o obțin, dacă își doresc o filieră tehnologică, să ajungă la un liceu tehnologic, atunci obligatoriu trebuie să susțină Evaluarea Națională, pentru că nu mai avem școala profesională, într-adevăr. Și atunci, cred că este important să fii repartizat într-un liceu și să-ți continui studiile.
Andreea Daraban:Simularea examenului de Evaluare Națională, din acest an, a evidențiat la nivel național dificultăți în rândul unei părți importante dintre elevi. Care sunt principalele vulnerabilități pe care le observați la elevii ieșeni?
Rodica Leontieș: Noi am organizat atât o simulare la nivel județean, în luna decembrie, unde rezultatele au fost modeste și modeste, în special, la disciplina Matematică, cu o diferență foarte mare între mediul urban și mediul rural. Am avut unități în mediu rural unde n-am avut promovabilitate nici la Română, nici la Matematică, de 0%. În schimb, simularea din luna martie, la care s-a dat subiect de la Ministerul Educației, ne-a demonstrat că evaluarea pe care noi am realizat-o în decembrie a fost necesară, pentru că elevii au conștientizat că trebuie să se pregătească mai conștiincios pentru acest examen, iar rezultatele au fost ceva mai bune.
Andreea Daraban:Ce se întâmplă la nivelul județului? Este o discrepanță foarte mare între mediu urban și mediu rural în ceea ce preveste rezultatele la evaluare națională.
Rodica Leontieș: O cauză principală este faptul că unii copii sunt fie cu un singur părinte, fie au ambii părinți plecați în străinătate, fie avem copii instituționalizați, fie se află într-o zonă unde mediu economic, și nu numai, își pune amprenta. Noi în mediul rural, să știți, că avem școli foarte bine dotate la momentul acesta.
Andreea Daraban:Și profesori calificați?
Rodica Leontieș: La momentul acesta avem profesori calificați. La nivel județului avem doar 1% profesori necalificați în zone, într-adevăr, îndepărtate, la marginea județului, este o realitate. În mediul rural încă mai este nevoie de multă muncă.
Andreea Daraban:Notele sunt mai mici, în special la Matematică…
Rodica Leontieș: Să știți, că la cea de-a doua simulare, Matematica a depășit Limba și literatura română, surprinzător. Sper ca și la Evaluarea Națională să fie la fel, adică copiii din mediu rural să obțină măcar acel 5, pentru a putea fi repartizați la un liceu teoretic sau să ajungă acolo unde își doresc ei. Dar noi am făcut toate eforturile. Avem în Iași, 97 de unități în PNRAS, respectiv copii care au beneficiat de ore de pregătire suplimentară, profesori care au fost remunerați pentru munca prestată. Toate eforturile s-au depus, dar nu depinde numai strict de școală. Foarte mult depinde și de familie, pentru că elevul petrece la școală cam 20% din timp, în rest în familie. Și dacă elevul acasă nu lucrează, nu-i suficient doar ceea ce se lucrează la școală, este nevoie și de un efort din partea lor. De regulă, atât la examenul de Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională, să știți că am fost peste media pe țară ca și medie obținută. Am fost, de fiecare dată, pe podium în ceea ce privește notele de 10. Sper și anul acesta să avem cât mai mulți elevi, cu medii de 10, pe care să-i premiem în luna iulie.
Andreea Daraban: Revenind la examenul de Evaluare Națională, din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac elevii în timpul examenului? Sunteți profesoară de Matematică, deci sunteți profesor direct implicat în pregătirea elevilor pentru acest examen?
Rodica Leontieș: Cred că, în primul rând, la Matematică, la grilă se greșește. În primele 5-10 minute aș recomanda ca elevii să citească subiectul și apoi să treacă la rezolvare. Pentru că, din grabă sau din cauza emoțiilor, poți bifa un rezultat care, de fapt, nu e corect, desi tu ai calculat, ai făcut calculul corect, în schimb, varianta pe care ai încercuit-o nu este cea corectă. Apoi, punctele C, subiectul III, de fiecare dată problema 4B, 5B sau 6C. Elevul nu citește cu atenție și crede că dacă textul este mai elaborat și problema este grea. Aș recomanda să fie citit enunțul cu atenție, să fie demersul logic urmat întrutotul. În ultima perioadă, să știți, subiectele nu au fost cu un grad de dificultate foarte ridicat. Adică și un elev care la avea doar 9, putea lua foarte ușor acel 10. Depinde foarte mult de cât de mult se concentrează, cât este de atent și cum își gestonează emoțiile. Cred că emoțiile, gestionarea emoțiilor este foarte importantă.
Andreea Daraban:Există voci care spun că Evaluarea Națională produce prea multă presiune pentru niște copii aflați încă la începutul parcursului educational. Cum vedeți această dezbatere?
Rodica Leontieș: Evaluare a fost dintotdeauna. Admiterea de la a VIII-a spre a IX-a dintotdeauna s-a dat. Cred că, în ultima perioadă, discutăm prea mult despre acest examen și, într-adevăr, implicit creem o stare de emoții și de asta elevul percepe acest examen într-un alt mod decât ar trebui. Acest examen este practic evaluarea cunoștințelor la materii parcurse în cei 4 ani. Un elev care a lucrat în mod constant, să știți că nu ar trebui să aibă emoții la acest examen. În ultima perioadă cred că puterea de concentrare a elevilor este mai scăzută. Sunt mult mai multe distrageri și ei lucrează mult mai puțin.
Andreea Daraban:Problema, cred eu, nu este existența unei evaluări. Orice sistem educațional sănătos are nevoie de standarde, are nevoie de repere clare, nu? Problema reală este ce alegem să evaluăm și ce mesaj transmitem copiilor despre propria lor valoare. Măsoară cu adevărat acest examen potențialul unui copil?
Rodica Leontieș: Nu obligatoriu. Nu. În schimb, un copil care muncește și este foarte serios, repet, poate să acceadă la școala pe care și-o dorește. La momentul acesta foarte mulți elevi își doresc doar 10 și cred că de aici pleacă presiunea și din partea părinților. Pentru că în ultima perioadă, într-adevăr, la Evaluarea Națională s-au luat note foarte bune. Pentru a putea obține un loc la un colegiu național și la specializarea dorită, trebuie să ai o medie peste 9,50 la Evaluarea Națională, pentru că la momentul acesta nu mai contează media celor 4 ani de studii. Ea intervine doar în cazul în care la admitere sunt 2 candidați cu medii egale și atunci intervine departajarea. Adică un elev cu 9,49 poate fi admis la un colegiu și cu aceeași medie să nu fie admis. De ce? Pentru că primează media celor 4 ani de gimnaziu. Au fost foarte multe discuții anul trecut, elevi care aveau aceeași medie, și unul a intrat la un colegiu pe care și l-a dorit, iar cu aceeași medie celălalt coleg a ajuns la un alt liceu unde nu și-a dorit. De fiecare dată au venit către noi și au solicitat acel transfer, motivând că mediile sunt egale. Dar la medii egale apar criteriile de departajare, pe care fiecare dintre candidați le regăsesc în prima broșură și cred că ar fi bine să o consultăm și să vedem exact în cazul mediilor egale ce primează.
Andreea Daraban:Credeți că un examen care ar conține mai multe discipline ar fi mai indicat pentru final de gimnaziu?
Rodica Leontieș: Nu. Cred că ar trebui o programă schimbată. Cred că pe o programă mult mai clară, poate cu un volum de materie mai scăzut… Cred că, cel puțin la Matematică, de multe ori alergăm prin materie și nu fiecare elev are puterea de a asimila ceea ce transmitem noi într-un timp foarte scurt și de aici pleacă golurile, lacunele acumulate. Dacă elevul nici nu lucrează acasă… Cred că dacă programa ar fi adaptată, noi am avea mai multe ore în care într-adevăr să ne permitem să ne ocupăm, nu zic individual, nu ai cum, de fiecare elev în parte, dar să putem eu știu, evalua mai des elevii, să avem mai multe posibilități de evaluare, atunci cu siguranță ar fi mai bine.
