„AU. Primul pat din ace”, campania prin care Organizația Salvați Copiii își propune să dezvolte prima Clinică Universitară Integrată de Diabet pentru copii din România

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 august 2026, 12:00

Pentru a transforma această statistică într-o imagine imposibil de ignorat, Organizația Salvați Copiii lansează campania „AU. Primul pat din ace”, dedicată construirii primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru copii din România.

• Proiectul va fi realizat în parteneriat cu Spitalul Clinic CF2 din București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și presupune o investiție estimată la peste 1,5 milioane de euro.
• Noua clinică va avea o capacitate de 15 de paturi și va putea trata anual între 1.000 și 1.500 de copii cu diabet zaharat.
• Peste 4.000 de copii din România trăiesc cu diabet zaharat de tip 1, conform Registrului Național al Copilului cu Diabet Tip 1 (ianuarie 2026). Cei diagnosticați în primii ani de viață pot ajunge să suporte, până la vârsta de 18 ani, între 36.000 și 75.000 de înțepături .
• Persoanele fizice pot contribui la construcția centrului printr-o donație de 5 euro lunar prin SMS la 8835, cu textul SALVEZ, sau online, pe https://www.salvaticopiii.ro/Doneaza .

Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu Spitalul Clinic CF2 București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București va dezvolta prima Clinică Universitară Integrată de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru copii din România, un proiect care își propune să schimbe fundamental modul în care sunt îngrijiți copiii diagnosticați cu diabet și alte afecțiuni metabolice. Cu o investiție estimată la 1,5 de euro, noul centru va reuni, pentru prima dată, într-un singur loc, servicii de diagnostic, tratament, educație terapeutică, suport psihologic și formare medicală universitară.

Clinica răspunde unei nevoi majore din sistemul medical românesc. În prezent, copiii diagnosticați cu diabet sau boli metabolice și familiile lor sunt nevoiți să urmeze un traseu medical fragmentat, fără acces la o abordare multidisciplinară integrată. Noul centru va reuni o echipă completă de specialiști și echipamente moderne de diagnostic precoce, rare în prezent în spitalele pediatrice din România, oferind un model de îngrijire centrat pe pacient. În România trăiesc peste 4.000 de copii cu diabet zaharat de tip 1 , iar numărul cazurilor este în creștere constantă de peste două decenii, cu o rată medie de creștere a incidenței de 5,6% pe an la nivel național . La nivel mondial sunt diagnosticate anual aproximativ 128.900 de cazuri noi de diabet de tip 1 la copii și adolescenți , iar Europa înregistrează una dintre cele mai ridicate incidențe din lume.

În același timp, obezitatea pediatrică afectează aproximativ 3 din 10 copii din România, iar estimările arată că, în lipsa unor intervenții eficiente, numărul copiilor afectați ar putea ajunge la 500.000 până în anul 2030 , crescând semnificativ riscul de diabet și alte complicații metabolice severe încă din copilărie.

„Am văzut copii care, la 7 sau 8 ani, știau deja să își calculeze singuri dozele de insulină, să și le administreze, să calculeze carbohidrații de la fiecare masă sau să intervină în caz de hipoglicemie, o povară pe care niciun copil n-ar trebui să o ducă atât de devreme. Și i-am văzut, ani mai târziu, ajungând la 18 ani, complet dezorientați, pentru că totul se schimbă brusc odată cu trecerea la vârsta adultă: intră într-o clinică de adulți, cu alte reguli, alți medici, o altă abordare. Tinerii adulți pășesc cu teamă într-o lume complet nouă, fără nicio pregătire reală pentru această schimbare de paradigmă, deși boala rămâne exact aceeași. Ne dorim ca acest centru să schimbe abordarea: niciun copil să nu ajungă la maturitate purtând singur o boală, ci cu o echipă lângă el – de la diagnostic și tratament, până la sprijin psihologic – astfel încât pasul următor, trecerea la îngrijirea ca adult, să devină predictibilă, cu o echipă pregătită să-l ghideze pe noul traseu, nu un salt în necunoscut. Și pentru că va fi și o clinică universitară, acest loc nu se oprește la momentul „de azi” – aici se vor forma viitorii medici diabetologi, cei care vor învăța de la bun început această abordare integrată, altfel decât am învățat-o noi. E, poate, cel mai frumos lucru la acest proiect: nu construim doar un centru, ci construim un model de a face diabetologie, unul pe care sper să-l vedem devenind normalitate, nu excepție. Fiecare copil merită să crească și să devină adult știind că cineva are grijă de el, nu doar de boala lui. Această clinică este despre a le oferi copiilor un început corect și viitorului adult un traseu predictibil, nu cu moștenirea propriei boli, ci pregătiți pentru ea”, a declarat Dr. Anca Pantea Stoian, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, Conferențiar universitar, UMF „Carol Davila” din București.

„AU. Primul pat din ace” – simbolul unei realități pe care mii de copii o trăiesc zilnic

Pentru copiii diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1, acele fac parte din viața de zi cu zi. Monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei înseamnă zeci de mii de înțepături de-a lungul copilăriei.

Pentru a face vizibilă această realitate și pentru a mobiliza sprijinul public în vederea finalizării clinicii, Organizația Salvați Copiii a realizat un pat din ace, ce simbolizează înțepăturile pe care le poate suporta un copil diagnosticat în primii ani de viață până la împlinirea vârstei de 18 ani. Instalația este amplasată chiar într-unul dintre viitoarele saloane ale clinicii și marchează lansarea campaniei de strângere de fonduri dedicate proiectului.

„Realitatea copiilor diagnosticați cu diabet este, din oficiu, îngreunată. Învață, de la vârste fragede, responsabilități de care depinde însăși viața lor, care ar putea intimida și un adult în toată firea. Nu putem șterge boala din viața lor, dar putem, cel puțin, să le asigurăm accesul la diagnostic, tratament și îngrijire completă, într-un cadru integrat. De aceea construim acest centru, pentru a le oferi o echipă medicală multidisciplinară, educație terapeutică și sprijin psihologic – tot ce ar trebui să aibă de la început, ca să nu mai ducă singuri o povară care nu ar trebui să fie a lor”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii.

Un centru construit pentru tratament, educație și formarea viitorilor specialiști

Clinica va fi amenajată prin reorganizarea etajului B.E.1 al Spitalului Clinic CF2 București, care în anul 2024 a avut un grad de ocupare de 0% pentru internările continue, într-un spațiu de 832,97 mp, cu 25 de paturi. După finalizare, centrul va putea deservi anual între 1.000 și 1.500 de copii cu diabet zaharat. Totodată, spațiile renovate și modernizate vor deservi și copiii cu afecțiuni endocrinologice, prin Compartimentul de Endocrinologie din cadrul clinicii, consolidând astfel caracterul multidisciplinar și integrat al îngrijirii oferite.

Noul centru va integra:
• Diagnostic și tratament multidisciplinar, prin servicii de spitalizare continuă și de zi, ambulatoriu cu programare digitală și echipamente moderne de diagnostic al diabetului zaharat și a complicațiilor sale.
• Educație terapeutică și suport psihologic, oferite de o echipă multidisciplinară formată din medic diabetolog pediatru, medic endocrinolog pediatru, nutriționist clinic pediatric, psiholog clinician și medic genetician, într-o abordare care tratează atât boala, cât și impactul acesteia asupra copilului și familiei.
• Formare medicală universitară, realizată în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, va transforma clinica într-un centru de pregătire pentru studenți și medici rezidenți și va contribui la dezvoltarea expertizei naționale în diabetologia pediatrică.

„Este responsabilitatea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București de a participa activ la crearea de modele de îngrijire care vor marca medicina viitorului. Parteneriatul pentru construirea primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice reprezintă un moment de referință în medicina academică din România. Acest parteneriat demonstrează angajamentul Universității de a integra educația, cercetarea și activitatea clinică într-un model modern, centrat pe pacient. Înființarea primei platforme universitare integrată, dedicată diabetului, nutriției și bolilor metabolice din România, depășește dimensiunea unei investiții în infrastructură. Vrem ca această clinică să devină un reper național pentru îngrijirea copiilor cu diabet și boli metabolice și să servească drept model academic pentru viitoarele centre universitare integrate din țară. Sănătatea copiilor, excelența educației medicale și viitorul medicinei românești sunt cele în care investim astăzi”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

La rândul său, Dr. Diana Ciuc, Manager al Spitalului Clinic CF2, a declarat: „Este responsabilitatea Spitalului Clinic CF2 București de a răspunde nevoilor pacienților, care se schimbă în mod constant, și de a crea condițiile necesare dezvoltării unei medicini moderne, bazate pe excelență, colaborare interdisciplinară și inovare. Un proiect strategic important pentru spitalul nostru este construirea primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Este un moment important în progresul serviciilor medicale dedicate copiilor cu afecțiuni cronice. Modernizarea spațiului nu este tot ceea ce implică acest proiect. Înseamnă crearea unui loc în care îngrijirea medicală, terapia, tehnologia, cercetarea și formarea universitară lucrează împreună, într-un model integrat, concentrat pe nevoile copilului și ale familiei. Este o mare onoare că acest model este implementat la Spitalul Clinic CF2 București, care pune bazele dezvoltării unui nou standard de îngrijire în nutriție, boli metabolice și diabet. Acest exemplu al colaborării dintre Spitalul Clinic CF2 București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Organizația Salvați Copiii arată că instituțiile pot realiza proiecte cu un efect real și durabil atunci când își unesc resursele și cunoștințele pentru a sprijini un obiectiv comun. Cred cu tărie că această clinică va deveni un reper în medicina românească și un exemplu al modului în care investițiile în infrastructură, oameni și educație pot schimba concret viitorul copiilor cu diabet și boli metabolice.”

Prin dezvoltarea acestei clinici, Organizația Salvați Copiii urmărește să ofere copiilor diagnosticați cu diabet și boli metabolice acces la un tratament modern, complet și adaptat nevoilor lor, într-un centru care poate deveni un model național de bune practici în îngrijirea pediatrică integrată.

Fiecare donație contribuie direct la construcția și dotarea primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru copii din România. Persoanele fizice pot dona 5 euro lunar prin SMS la 8835, cu textul SALVEZ, sau online, pe www.salvaticopiii.ro.

_________________

Persoană de contact:
Ștefania Mircea – Manager proiect, E-mail: stefania.mircea@salvaticopiii.ro

Evaluarea Națională 2026: diferențe uriașe între județe la rezultatele elevilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 iulie 2026, 11:00

• Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%).
• În Municipiul București și Județul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Națională reprezintă peste trei sferturi din numărul celor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani (84,06%, respectiv 77,38%).
• Sub jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%).

București, 13 iulie 2026: Rezultatele finale ale Evaluării Naționale arată că mai puțin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscriși în urmă cu nouă ani) dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația în plan teritorial este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme: astfel, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, în vreme ce în București vorbim despre o pondere de 84,06%. Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor. Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, printre care: instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii; extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile, organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.

ANALIZA DATELOR

În acest an, am putut observa, de la bun început, că peste 15% dintre copiii care au pășit pragul școlii acum 9 ani nu au ajuns să se prezinte la Evaluarea Națională.

Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 174.567 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ).

De-a lungul primilor ani de studiu, acest număr a crescut.

Posibilele explicații ale acestei tendințe sunt:
– Prevederile care interzic repetenția la nivelul primilor doi ani de școală primară;
– Migrația și imigrația (mai ales pentru anii școlari 2021 – 2022 și 2023 – 2024, marcați de integrarea în sistemul educațional românesc a unei părți din copiii sosiți pe teritoriul României ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina).

A. Pierderi până în clasa a VIII-a
Între numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în 2017 și cel al elevilor care au început clasa a VIII- a în toamna anului 2025, există o diferență de 6.851, reprezentând aproape 4% (3,92%) din generație.

De-a lungul primilor 8 ani de școală, cele mai mari pierderi exprimate ca procente le regăsim în cazul județelor Covasna (15,16%), Mureș (12,7%) și Ialomița (11,99%).

Aceste pierderi până la intrarea în clasa a VIII-a pot fi explicate, pe de o parte prin abandonul școlar, iar pe de altă parte, prin fenomenul migrației.

B. Pierderi în clasa a VIII-a
Între numărul elevilor care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025 și cel al elevilor înscriși la Evaluarea Națională, se înregistrează o diferență de aproape 20.000 (19.448), reprezentând 11,14% din generație.
Diferența se explică, pe de o parte, prin situația copiilor cu CES din învățământul special sau de masă, a căror înscriere la Evaluarea Națională se face doar la cererea expresă a părinților. Pe de altă parte, elevii care au început clasa a VIII-a fără însă a o absolvi nu sunt înscriși la evaluarea națională.

Ca și în anii anteriori, diferența mare dintre pierderile pe parcursul clasei a VIII-a și cel al pierderilor (cumulate) înregistrate la nivelul promoției pe parcursul primilor opt ani de școală este de natură să atragă atenția și trebuie să primească un răspuns adecvat din partea autorităților relevante, cu atât mai mult cu cât topul județelor cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator rămâne în mare parte constant.

Astfel, în acest an, cele mai ridicate valori s-au înregistrat în județele: Călărași (22,57%), Giurgiu (21,02%) și Brăila (17,9%), în timp ce, pentru anul anterior, cele mai ridicate valori ale acestui indicator s-au înregistrat în: Giurgiu (26,01%), Brăila (24,09%) și Călărași (21,57%).

C. Prezență la Evaluarea Națională

Dintre candidații înscriși la Evaluarea Națională, un număr de 5017 (reprezentând 2,87% din generație) nu s-au prezentat la una sau mai multe dintre probele de examen.

Pe lângă situațiile de descurajare sau eventualele probleme de sănătate, în această categorie este posibil să regăsim și elevii care nu intenționează să-și continue studiile, își continuă studiile în altă țară sau elevii care au obținut premii la olimpiadele și concursurile naționale și internaționale care le asigură repartizarea în învățământul liceal fără susținerea Evaluării Naționale .

D. Insucces la Evaluarea Națională

La nivelul întregii țări, un număr de 113.316 elevi au obținut medii peste 5 la examenul de Evaluare Națională din acest an. Raportat la numărul elevilor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani, observăm că sub două treimi din generație (64.91%) au susținut cu succes acest examen.

Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%). În același timp, în Municipiul București și Județul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Națională reprezintă peste trei sferturi din numărul celor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani (84,06%, respectiv 77,38%). Aceste diferențe județene, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educație de calitate.

Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor.

O problemă aparte o ridică predarea simultană, unde putem observa că actuala generație de absolvenți de gimnaziu a avut un parcurs care reflectă parțial cadrul legal și metodologic în vigoare, dar și deciziile intervenite pe parcurs:

Astfel, putem observa cum recomandarea metodologică de organizare separată a claselor pregătitoare a fost doar parțial respectată, cum trecerea la gimnaziu marchează o scădere posibil explicată prin mutarea elevilor în școli cu predare tradițională, dar și modul în care măsurile de austeritate adoptate în vara anului trecut au făcut ca această generație să aibă o creștere a numărului de elevi în clase cu predare simultană la trecerea în clasa a VIII-a, deși cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separată a claselor a VIII-a. Astfel, 3,55% din elevii acestei promoții au parcurs anul final de gimnaziu în clase cu predare simultană, față de doar 0,64% din promoția anterioară.

„O concluzie majoră este aceea că factori care influențează puternic accesul la educație și rezultatele școlare continuă să rămână nedocumentați în contextul Evaluării Naționale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaționale speciale, impactul predării simultane, resursele școlii urmate etc. Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învățământ nu se limitează la performanța de la examen, ci țin de parcursul întreg al unei generații și de inegalitățile dintre județe”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Recomandări:

Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, prin măsuri care să acționeze deopotrivă asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului școlar și ale accesului inegal la o educație de calitate:

1. Creșterea alocărilor generale pentru educație și îmbunătățirea coeficienților de diferențiere și de corecție ai costului standard per elev, astfel încât finanțarea de bază să reflecte mai fidel nevoile reale ale școlilor din mediile dezavantajate.
2. Extinderea accesului la educație timpurie de calitate, prin dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe în comunitățile defavorizate și cuprinderea copiilor din medii vulnerabile încă din antepreșcolaritate, întrucât primii ani de viață sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitivă și socioemoțională, iar participarea timpurie reduce semnificativ riscul de eșec ori abandon școlar.
3. Valorificarea datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală la nivel de elev, care să lege rezultatele Evaluării Naționale de mediul de reședință, statutul socioeconomic și resursele școlii.
4. Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.
5. Extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile.
6. Organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
7. Susținerea unei intervenții timpurii în alfabetizare (literație și numerație) în ciclul primar, prioritar în școlile dezavantajate.
8. Atragerea și menținerea cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate prin stimulente, mentorat și stabilitate pentru profesorii din școlile rurale și izolate.
9. Monitorizarea și publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială, care să urmărească decalajul dintre extreme ca țintă asumată de politică publică.

Persoana de contact:
Roxana Paraschiv, Coordonator Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Organizația Salvați Copiii, email – roxana.paraschiv@salvaticopiii.ro.

Organizaţia Salvaţi Copiii avertizează asupra riscurilor pe care le reprezintă sarcina pentru mamele minore

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 decembrie 2025, 13:51

Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare.

Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani, atrage atenţia organizaţia, care lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit pentru dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi.

Date prezentate de organizaţie arată că între 2019 şi 2023, la noi în ţară, s-au înregistrat aproape 39.000 de naşteri în rândul mamelor minore, dintre care peste 3.600 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani, ceea ce înseamnă aproape jumătate din naşterile în aceste condiţii din Uniunea Europeană.

Datele prezentate de Salvaţi Copiii mai arată că peste 60% dintre copiii născuţi de aceste mame nu au paternitate recunoscută, iar în mediul rural, rata mortalităţii infantile este dublă faţă de media Uniunii. (Raador/ FOTO salvaticopiii.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Programul „Să fim prieteni fără bullying”, al Organizației Salvați Copiii România, implementat în 15 grădinițe din județul Iași. Eliza Bucureșteanu, educatoare: ”Comunicarea clară cu părinții și copiii ne face o echipă puternică. E important să construim un cerc al siguranței și astfel de comportamente pot fi prevenite.”

Publicat de andreeadaraban, 2 decembrie 2025, 09:01 / actualizat: 3 decembrie 2025, 9:41

Implementat din 2020, proiectul a ajuns la peste 600 de grădinițe, reușind să schimbe felul în care comunitățile educaționale înțeleg relațiile bazate pe cooperare, respect și siguranță emoțională.

În emisiunea Starea Educației, colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre impactul programului cu Corina Mighiu, reprezentantă Salvați Copiii Iași – organizația care a adus metodologia internațională „Free of Bullying” în grădinițele din România și cu Eliza Bucureșteanu, educatoare la Grădinița nr. 13 din Iași, care a beneficiat de formare în acest sens, fiind deja implicată în activități cu preșcolarii.

În județul Iași, peste 15 grădinițe aplică deja programul. După participarea la seminariile de formare din vară, cadrele didactice au primit valize educaționale pentru a implementa activitățile atât în grădiniță, cât și în comunitățile lor, inclusiv în zonele rurale.

Programul se bazează pe patru valori fundamentale: respect, grijă, curaj și toleranță. Conform Corinei Mighiu, educația timpurie bazată pe valori este extrem de importantă pentru dezvoltarea unor relații sănătoase.

De ce este important să vorbim despre bullying încă de la grădiniță?

Prima socializare are loc în grădiniță. Acolo copiii își formează deprinderi sociale și emoționale care îi însoțesc toată viața. ”Dacă începem de mici să cultivăm aceste valori, prevenim mult mai eficient bullyingul”, a declarat Corina Mighiu. Măsurătorile făcute după primul an de implementare arată îmbunătățiri semnificative: peste 50% dintre copii se joacă mai bine împreună, iar comportamentele agresive și excluziunea s-au redus.

Educatoarea Eliza Bucureșteanu susține că la vârsta preșcolară, formele cele mai frecvente de bullying includ tachinările, îmbrâncirile sau excluderea din joc, comportamente care apar adesea fără conștientizare. De aceea, educatoarea pune accent pe comunicare și joc de rol, metode care îi ajută pe cei mici să înțeleagă cum se simte copilul afectat și ce pot face pentru a repara situația.

Una dintre ideile centrale ale programului este responsabilitatea adulților.

De aceea,  pentru a avea rezultate, intervenția nu  trebuie să se oprească la ușa grădiniței, iar colaborarea cu familia nu trebuie să lipsească. „E important să construim un cerc al siguranței. Comunicarea clară cu părinții și cu copiii ne face o echipă puternică”, a afirmat Eliza Bucureșteanu.

Redăm mai jos interviul:

Andreea Daraban:  În câte grădinițe din Iași se derulează acest program,  ”Să fim prieteni fără bullying”?

Corina Mighiu: În acest moment sunt implicată în program peste 15 grădinițe. Noi am avut în vară seminarii de formare a educatorilor, iar după aceste seminarii, educatorii au primit valizele educaționale pentru a putea implementa programul în grădiniță, de fapt în comunitatea lor, pentru că sunt grădinițe din tot județul, nu sunt grădinițe doar din orașul Iași, ci programul merge și în zona rurală.

Andreea Daraban:  În ce constă practic acest program? Ați vorbit despre aceste valize educaționale.

Corina Mighiu: Programul se bazează pe patru valori, învățarea copiilor acestor patru valori și învățarea comunității să poată să le promoveze și să se conformeze acestor valori.  Iar valorile sunt respect, grijă, curaj și toleranță, pentru că toate studiile arată că educația bazată pe valori este utilă, relevantă și eficientă și atunci când valorile familiei și comunității școlare sunt congruente, copilul are predictibilitate constantă în relațiile cu adulții de încredere, că sunt părinții sau că sunt specialiștii. Și de aceea am spus că este un program în care, având aceste valori la nivelul tuturor grădinițelor și a tuturor membrilor din grădiniță, nu doar doamnele educatoare, toată lumea din grădiniță, atât părinții cât și copiii, trebuie să aibă acțiuni în spiritul acestor valori, respectiv respect, grijă, curaj și toleranță. Iar copiii au în valiză câte un ursuleț, care e prietenul lor, dar au și prietenul mare care e la doamna educatoare.

Andreea Daraban: În cinci ani ați ajuns la peste 600 de grădinițe în care derulați acest program la nivel național. De ce este nevoie să discutăm despre bullying încă de la grădiniță?

Corina Mighiu:  Pentru că așa putem face partea aceasta de prevenire. Și să nu uităm că în grădiniță are loc prima socializare a copilului, în care se dezvoltă anumite abilități. Și dacă începem de mici să creștem copii în spiritul celor patru valori, putem preveni mult mai bine bullyingul. Și toate studiile arată că după ce s-a aplicat acesta, pentru că noi facem și măsurători, să vedem eficiența acestui program, și s-au observat îmbunătățiri după primul an de implementare. Peste 50% din copii se joacă împreună mai bine, sunt mai amabili în interacțiunile lor reciproce, s-au redus comportamentele de excluziune socială, se reduc și comportamentele agresive dintre copii, iar copiii devin mai curajoși și încep să aibă mult mai multă încredere în ei. Iar toate lucrurile astea, dacă le dezvoltăm la copii, ajută ca atunci când cresc să nu cadă atât de ușor victime ale bullyingului.

Andreea Daraban: Doamna Eliza Bucureșteanu, sunteți educatoare cu experiență. Ce v-a determinat să intrați în programul ”Să fim prieteni fără bullying”?

Eliza Bucureșteanu: Am urmărit acest program de câțiva ani, chiar l-am văzut și la alte colege educatoare implementându-l și mi s-a părut important să abordăm acest fenomen încă de la cele mai fragede vârste. Așa cum spunea și doamna Mighiu, aceste comportamente pot fi prevenite dacă intervenim asupra lor de cât mai devreme. Acesta a fost motivul pentru care mi s-a părut interesant și am văzut că oferă extrem de multe resurse foarte utile și foarte drăguțe pentru copii, dar și pentru noi, cadrele didactice. Și părinții vor fi implicați în acest proces pentru că vom avea sesiuni împreună cu ei, în care să conștientizăm mai mult despre bullying.

Andreea Daraban: Cum au primit copiii aceste activități?

Eliza Bucureșteanu: Au fost foarte încântați. Abia suntem la început. Am avut o activitate cu toți copiii și au îmbrățișat ursuleții. Le-am explicat că vom folosi ursuleții atât la activitățile la nivel de grădiniță cât și în clasă, atunci când vom aborda anumite teme și jocuri, activități care au legătură cu bullyingul și împreună vom construi și vom încerca să conștientizăm aceste patru valori care sunt atât de importante.

Andreea Daraban: Cum se derulează acest program la grupa dumneavoastră? Ce activități vă propuneți să faceți pentru ca acei mici  să înțeleagă de fapt ce este bullyingul?

Eliza Bucureșteanu: Avem discuții, în primul rând, cu ei pe baza unor povești. Avem în materialele pe care le-am primit cartonașe informative ilustrate, planșe în care ei trebuie să descopere ce se întâmplă în acea imagine, ce se întâmplă cu copiii care fac o anumită acțiune în acea imagine,  de exemplu, de marginalizare și apoi să încercăm să-i provocăm pe ei să conștientizeze ce ar putea face ca să ajute acea persoană, să îi poarte de grijă, aceasta fiind și una dintre valorile din program, să o includă în grupul lor. Pentru că, de obicei, la grădiniță cam asta e formă de bullying cea mai întâlnită, iar copiii acționează astfel fără să realizeze, de cele mai multe ori.

Andreea Daraban: Doamna Corina Mighiu, în program se afirmă că bullyingul este responsabilitatea adulților. De ce este periculos când adulții minimizează anumite comportamente ale copiilor? Auzim deseori: ”ei, sunt copii, așa fac ei”!

Corina Mighiu: Pentru că există riscul ca acel comportament să fie validat, adică să fie încurajat, în momentul în care nu avem o atitudine foarte clară, să se înțeleagă sau să se subînțeleagă că este permis. Ăsta este riscul cel mai mare. În momentul în care noi, ca adulți, intervenim, practic, arătăm că nu este permis să avem toleranță scăzută sau să nu arătăm respect față de altcineva. Noi suntem modele pentru copii, iar copiii știm că învață prin imitare.  Și dacă observă la noi niște lucruri, s-ar putea să le facă și ei. Și de asta este foarte important ca noi, adulții, să fim atenți la comportamentele noastre, la cuvintele pe care le folosim, astfel încât să nu încurajăm repetarea unor comportamente care mai târziu s-ar putea să nu ne mai placă nici nouă. În funcție de ce resurse reușim să atragem, vrem să mergem mai departe cu acest program, să îl extindem Acest program este susținut și de diferiți finanțatori publici sau privați, pentru că sunt costuri destul de ridicate. Programul este unul care se aplică în mai multe țări și este dezvoltat de cei din Danemarca, de la Fundația Mary, a reginei Danemarcei.

Andreea Daraban: Revenind la doamna Bucureșteanu, care sunt formele de bullying care se manifestă în rândul copiilor de grădiniță, în mod frecvent?

Eliza Bucureșteanu: De cele mai multe ori, copii îmbrâncesc, pot tachina și, cum știm, bullyingul este o acțiune repetată. Și nu este doar la nivel fizic, este și psihic și emoțional și de aceea încurajez copiii la grupă să spună atunci când un copil îi deranjează și încercăm împreună să găsim soluții astfel încât și unul să se simtă bine și celălalt. Să ajungem la un numitor comun.

 Andreea Daraban: Care este primul lucru pe care ar trebui să-l facă un educator când observă un comportament agresiv, de excludere, din partea unui copil?

 Eliza Bucureșteanu:  Cred că comunicare este cheia. Ca în orice situație cu care ne confruntăm și noi, adulții,  și în cazul copiilor, comunicare este cheia. Și atunci când observăm un anumit comportament e foarte important să vorbim cu copilul respectiv sau cu actorii care sunt implicați în acea situație și să încercăm să ne punem noi în locul copilului marginalizat. Cred că jocul acesta de rol e foarte util într-o astfel de situație și îi ajută pe ei să conștientizeze mai mult că acel comportament nu e potrivit.

Andreea Daraban: Programul ”Să fim prieteni fără bullying” începe la grădiniță, dar ar trebui continuat acasă, nu?

Eliza Bucureșteanu: Cu siguranță. E importantă această colaborare între grădiniță și familie și să facem acel cerc al siguranței de care avem nevoie. O comunicare clară cu părinții și cu copii va face ca echipa să fie puternică și de aceea vom avea câteva întâlniri cu părinții, în care le vom acorda și anumite materiale pe care le pot folosi acasă.

Varianta audio a inetrviului: