Tradiții cu Dumitru Șerban – Flămânzi, bogată vatră etnofolclorică (18.09.2014)

Publicat de , 18 septembrie 2014, 07:00

 Flămânziul este recunoscut în întreaga țară, în primul rând, prin Răscoala țărănească din anul 1907. Apoi, astăzi, Flămânziul este cunoscut în zona Moldovei, și nu numai, prin intermediul Ansamblului Folcloric Trei Generații. Ansamblul poartă numele primei formații de dansuri care a fost înființată în localitate în anul 1948. Este coordonat de către Mihai Atodiresei, director al Casei de Cultură “Nicolae Severeanu” din Flămânzi. Distincte, în cadrul ansamblului, sunt grupurile folclorice, femeiesc și bărbătesc – Codreanca și Stejarii, dar un rol aparte, la diferitele spectacole pe care le susțin, în toată țara, îl au și tinerele interpete de muzică populară din localitate – Andra Chihaia, Brândușa Codreanu, Adriana Popovici, Loredana Cuibari, Loredana Călin, Gabriela Pintrijel, respectiv Iustina Irimia. Unele dintre acestea au preluat din melodiile populare pe care le cânta altădată la petrecerile sătești, dar și la festivalurile folclorice naționale, vestitul rapsod popular Alecu Crudu din satul Prisacani. Moșu Alecu Crudu are 91 de ani și de copil a îndrăgit folclorul muzical.

A impresionat pe renumiții folcloriști ai țării

De-a lungul anilor, rapsodul popular Alecu Crudu a participat cu solzul de pește, fluierul ciobănesc și solo voce la foarte multe festivaluri. De exemplu, în anul 1970, a participat la Festivalul „Ghiocelul de argint” de la Botoșani. La acest eveniment a obținut premiul I cu cântecul satiric M-o pus dracul să mă-nsor. În anul 1973 a participat la Festivalul folcloric al rapsozilor populari “Petrea Crețu Solcan” de la Brăila, festival prezidat de către renumita folcloristă Emilia Comișel. La acest festival, rapsodul popular Alecu Crudu, a obținut premiul I. A impresionat publicul și juriul cu balada, compusă chiar de el, Crima de la Zlătunoaia, dar și cu cântecul M-o pus dracul să mă-nsor.

Practic, acestea sunt subiectele pe care le discutăm în emisiunea Tradiții din ziua de 18 septembrie 2014, începând cu ora 21 și 3 minute. Ca o concluzie la aceste subiecte, intersante spunem noi, revenim asupra câtorva cuvinte ale d-lui prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru – cel care, în urmă cu ceva timp, despre rapsozii populari spunea că – “în spațiul românesc, adevărații raposozi se manifestă rar în afara zonelor pe care le reprezintă. Ei cântă la petrecerile sătești, cântă în timp ce lucrează, cântă în familie și chiar în singurătate. Cântă de bucurie, cântă de supărare, cântă de dor, cântă de revoltă, cântă despre tot și toate cele ce se circumscriu vieții lor. Rapsozii sunt, așadar, cântăreți vocali și instrumentiști, înzestrați cu sensibilitate și alese calități interpretative, care transmit prin vremuri comoara creațiilor noastre populare. Cei talentați își pun amprenta asupra pieselor pe care le colportează, cizelând necontenit nestematele moștenirii folclorice”.