Târgul lui Pintilie călătorul, ediția I – joi, 7 SEPTEMBRIE 2023, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban
Publicat de Gabriela Rotaru, 7 septembrie 2023, 06:00 / actualizat: 7 septembrie 2023, 7:01
Astăzi, relatăm de la prima ediție a Târgului lui Pintilie călătorul, eveniment desfășurat la Negrești, în perioada 29 – 30 iulie 2023, manifestare care a avut loc pe Esplanada Casei de Cultură „Neculai Cioată”.
Concret, stăm de vorbă cu meșterul popular Constantin Ciubotărița din satul Joldești, comuna Vorona, județul Botoșani; apoi cu doamna profesoară Mădălina-Andreea și Radu-Marian Pivniceru, apicultori – din Satu Nou, Comuna Solești, Vaslui; iar, în final, stăm de vorbă cu Maria-Mirabela Papuc, tânără interpretă de muzică populară din Zăpodeni, județul Vaslui.
Așadar, dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu interlocutorii amintiți, cărora, astăzi, le ascultăm povestea, vă invit să stați alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Tradiții, începând cu ora 21 și 3 minute… până la ora 22.
Organizatorii Târgului lui Pintilie călătorul au fost Primăria și Consiliul Local ale Orașului Negrești, județul Vaslui și Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, în parteneriat cu Parohia Parpanița, Casa de Cultură „Neculai Cioată” din Negrești, respectiv Asociația „Încerc” din Parpanița.
Întâi de toate, ascultăm povestea doamnei profesor Mădălina-Andreea Pivniceru, cea care, împreună cu soțul Domniei Sale Radu-Marian Pivniceru, se ocupă de apicultură, dar îngrijesc, cu răbdare, pricepere și multă pasiune, și un hectar de lavandă. Aceeași poveste se pliază perfect cu cele pe care, spre finalul emisiunii noastre, ni le destăinuie Radu-Marian Pivniceru, oameni gospodari care au tăcut și s-au apucat de treabă, iar roadele muncii lor, după aproape 15 ani, încep să se vadă.
Ascultăm, cum, când și în ce context s-au apucat de treabă soții Pivniceru; dorința doamnei profesor e aceea de a oferi clienților produse de calitate; în urma evenimentului de la Negrești impresiile sunt placate. În ceea ce privește lanvanda și povestea acesteia, interlocutorul nostru ne spune că totul se face manual, iar efectele produselor din lavandă, pentru noi toți, sunt benefice.
În contextul discursului invitatei noastre, se cuvine a rosti proverbul: „Cine nu muncește la tinerețe, n-are la bătrânețe”, invitându-vă să o urmăriți, cu atenție, pentru că e un bun exemplu pentru mulți dintre noi.
În următoarele minute, stăm de meșterul popular Constantin Ciubotărița, originar din satul Joldești, comuna Vorona, județul Botoșani, din iulie 2023 fiind pe lista „tezaurelor umane vii” din România. Meșteșugul pe care Badea Costică împreună cu soția Domniei Sale, Emilia, îl practică… este prelucrarea pieilor și blănurilor, argăsit, cojocărit, curelărit. Constatin Ciubotărița e un om plin de viață, e un om care cu fluierele sale creează, la târgurile meșterilor populari la care participă, nu numai din zona Moldovei, o atmosferă aparte.
Sfânta liturghie la care a participat din duminica lui 30 iulie 2023, a stârnit în sufletul Domniei Sale multă emoție, și-l salutăm cu acest acest prilej pe preotul paroh de la Parohia Parpanița – Mihai Paraschiv – mulțumindu-i pentru dăruire și bunătate. Badea Costică, sperăm să se țină de cuvânt în urma celor precizate, iar cei care ascultă să ia exemplu; interlocutorul nostru ne spune tipurile de căciuli pe care le făurește, amintindu-ne etapele pe care le parcurge; ne mai spune că făurește și din obiectele aferente alaiurilor din timpul sărbătorilor de iarnă; evident că ne cântă la fluier, încântându-ne.
Reamintim că, astăzi, relatăm de la prima ediție a Târgului lui Pintilie călătorul, eveniment desfășurat la Negrești, Vaslui, în perioada 29 – 30 iulie 2023, manifestare care a avut loc pe Esplanada Casei de Cultură „Neculai Cioată”.
Ne continuăm dialogul cu Badea Costică din satul Joldești (n.n. Constantin Ciubotărița), comuna Vorona, județul Botoșani. Continuă a ne destăinui povestea de viață, o poveste împletită cu meșteșugul, dar și cu fluierul; tot ce face Badea Costică, evident, face împreună cu doamna Emilia și-i salutăm pe această cale, mulțumindu-le pentru că și-au deschis sufletul pentru dumnevoastră, prietenii Radio Iași, povestindu-ne din tainele meșteșugurilor pe care le practică.
Povestea hectarului de lavandă, evident că – în spate – are multă muncă, multe drumuri la centru, adică la Vaslui, dar din discursul invitatul nostru ne dăm seama că merită și din partea noastră are felicitările cuvenite.
Organizatorii evenimentului au fost Primăria și Consiliul Local ale Orașului Negrești, județul Vaslui și Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, în parteneriat cu Parohia Parpanița, Casa de Cultură „Neculai Cioată” din Negrești, respectiv Asociația „Încerc” din Parpanița.
Aproape de final, stăm de vorbă cu un tânăr interpret de muzică populară, care, în prima zi a manifestării de la Negrești, a susținut un interesant recital de muzică populară atât din repertoriul interpretei de muzică populară Mihaela Gurău, cât și din repertoriul propriu. Este vorba despre Maria-Mirabela Papuc, originară din Zăpodeni, județul Vaslui, elevă în calasa a X-a la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, cea care ne povestește despre melodiile populare interpretate în deschiderea manifestării de la Negrești, dar ne vorbește și despre straiele populare pe care le îmbracă.
În directă și tainică legătură cu cele pe care le-am prezentat astăzi, închei prin a ura drum lung acestei frumoase manifestări – Târgul lui Pintilie călătorul – inițiată zilele trecute la Negrești, în ținutul Vasluiului; se cuvine a mulțumi gazdelor primitoare, administrației locale, negreștenilor prezenți, în număr mare, la eveniment; copiilor care atât de frumos s-au apropiat de meșterii populari, învățând din tainele meșteșugurilor neamului românesc.Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, vă invit să fiți alături de Radio Iași, joi, 7 septembrie 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind emisiunea Tradiții.
Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN















