(INTERVIU) Preşedintele Societăţii Sud-Coreene pentru Medicina de Laborator: „La noi medicul asimptomatic nu tratează pacienţii COVID-19”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 27 martie 2020, 16:57 / actualizat: 28 martie 2020, 12:41

România a început să îşi crească infrastructura de testare a cetăţenilor pentru diagnosticarea COVID-19 în încercarea de a copia modelul sud-coreean. O astfel de strategie, însă, presupune un set de pregătiri riguroase care s-au derulat pe parcursul mai multor ani la Seul, aspect la care ţara noastră înregistrează un handicap major. Statul român nici nu are o experienţa anterioară a unei ameninţări epidemiologice precum omologii din Asia de Est. Coreea de Sud înregistrează sub 100 de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19 de la începutul acestei săptămâni, după  cea mai amplă strategie de testare în masă derulată de o ţară la nivel mondial. 10.000 de coreeni sunt verificaţi zilnic, după ce la sfârşitul lunii februarie, în momentul vârfului de epidemie, guvernul de la Seul raporta chiar şi aproape 25.000 de testări. Într-un interviu acordat în exclusivitate colegului nostru Lucian Bălănuţă, profesorul Gye Cheol Kwon, preşedintele Societăţii Sud-Coreene pentru Medicina de Laborator, a vorbit despre strategia guvernului său. El a precizat că în plan medical, ţara sa şi-a pregătit infrastructura necesară pentru a ţine piept epidemiei, dar şi un important număr de specialişti care să evalueze procesul de diagnosticare. 

Lucian Bălănuţă: Imunizarea colectivă vs. izolarea preventivă au fost cele două abordări din Europa, cel puţin la început, cu privire la limitarea COVID-19. Ce a făcut Coreea de Sud pentru a combate această chestiune?

Gye Cheol Kwon: Cu privire la teoria imunizării colective, 70% din populaţie ar fi infectată, iar restul de 30% ar obţine, să spunem, imunitate naturală. Dacă transpunem acest lucru atunci ar însemna că 35 din cei 50 de milioane de coreeni ar fi infectaţi. Astfel, considerând că rata mortalităţii ar fi de 1%, atunci ne-am aşteota la 350.000 de morţi, aşadar sacrificii şi compromisuri. Aşa că guvernul coreean a mizat pe strategii de diagnosticare rapidă şi izolare, pentru că după prima noastră experienţă cu Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) în 2015, am considerat diagnosticarea rapidă ca fiind extrem de importantă pentru a preveni răspândirea în comunitate, prin izolarea acestor persoane. Prin contribuţia guvernului coreean direcţionată spre producătorii de kit-uri de testare, laboratoare de analiză, Coreea de Sud a reuşit să realizeze atât de multe teste într-o perioadă scurtă de timp. Datorită acestei diagnosticări incipiente, prin testarea masivă, am detectat focare, am înţeles natura virusului, mortalitatea populaţiei generale şi am prevenit potenţiale răspândiri.

Lucian Bălănuţă: Cum şi-a dezvoltat Coreea de Sud o asemenea capacitate impresionantă de testare?

Gye Cheol Kwon: În baza experienţei anterioare cu MERS în 2015, imediat am Coreea s-a pregătit pentru viitoare infecţii în trei moduri. În primul rând, guvernul, îndeosebi Centrul de Control al Bolilor, a stabilit un sistem pentru imediata utilizare a kit-urilor de testare. În al doilea rând, laboratoarele medicale au devenit calificate pentru a derula testele cu acurateţe. În al treilea rând, producătorii de kit-uri au abilitatea de a adapta kit-urile potrivit experienţei cu MERS. Combinând aceste eforturi, Coreea de Sud a stabilit o capacitate extinsă de testare rapidă, dezvoltarea testelor a început la mijlocul lui iulie (n.r. 2019) şi toate procesele care au presupus aici dezvoltarea kit-urilor de testare, evaluarea şi autorizarea kit-urilor, stabilind criterii pentru acoperirea în baza asigurărilor de sănătate, instruirea personalului din spitale şi laboratoare private, testarea competenţelor. Producţia în masă şi distribuţia kit-urilor spre laboratoare au fost făcute după 17 zile de la începutul acestui proces. După ce au izbucnit cazurile în China, noi ne-am întâlnit pentru a lucra la modalitatea de testare, iar după ce s-a înregistrat primul deces, experţii noştri au început să lucreze la kit-urile de testare şi la autorizarea lor, astfel că am finalizat acest aspect la 17 zile după.

Lucian Bălănuţă: Ce tipuri de teste au fost efectuate în cea mai mare parte și ne puteți face o comparaţie între testarea PCR şi cea serologică ?

Gye Cheol Kwon: În general vorbind sunt trei metode de testare a virusului. Prima este cea standard pentru COVID-19 prin identificarea materialului lui genetic, PCR (reacție de polimerizare în lanț), are la bază o tehnologie care constă în generarea rapidă a unor copii multiple a unei secvențe țintă (ADN sau ARN) dintr-un patogen specific, produsul e amplificat PCR, fiind apoi detectat. A doua metodă este cea serologică, aproape de locul de îngrijire al pacientului, care are la bază detectarea fie a antigenilor, fie a anticorpilor contra SARS-CoV-2. Este o căutare a anticorpilor produşi pentru a combate virusul. A treia este cultura virală, dar are o durată mare, iar detectarea unei cantităţi mari de virus poate fi periculoasă. Metoda PCR este considerată a fi cea mai de încredere pentru detectarea virusului şi este recomandată de Organzaţia Mondială a Sănătăţii şi de Centrul de Control al Bolilor în SUA. Testarea PCR durează ore întregi şi presupune tehnică de laborator şi instrumente, iar testele serologice sunt mai simple şi durează mai puţin. Cu toate aceste, fidelitatea şi specificitatea testului serologic sunt mult mai joase decât metoda PCR. Mai mult de atât, mai ales pentru că ar putea dura o săptămână sau două de când începe producţia de anticorpi de la expunerea la virus, persoanele infectate ar putea să nu fie diagnosticate. Este foarte important să derulezi un test precis, chiar dacă presupune un timp mai îndelungat faţă de testul serologic. În Coreea de Sud doar testele PCR sunt utilizate pentru diagnosticarea COVID-19.

Lucian Bălănuţă: Câţi experţi analizează testele care utilizează metoda PCR?

Gye Cheol Kwon: Avem 1200 de oameni, doctori specializaţi în medicina de laborator.

Lucian Bălănuţă: În toată ţara?

Gye Cheol Kwon: Da. În roată ţara. Avem şi tehnicieni, mult mai mulţi faţă de doctori, aşa că ei fac testele, noi le interpretăm rezultatele.

Lucian Bălănuţă: Câte teste sunt efectuate în Coreea de Sud acum?

Gye Cheol Kwon: Aproximativ 10.000 de teste în fiecare zi. Dar la sfârşitul lui februarie, când a fost vârful epidemiei, realizam aproximativ 25.000 de teste pe zi.

Lucian Bălănuţă: În Coreea de Sud medicii infectaţi, dar care sunt asimptomatici, tratează în continuare pacienţi confirmaţi cu noul coronavirus?

Gye Cheol Kwon: Nu. Niciodată. O persoană asimptomatică, poate fi şi doctor, nu ar trebui să trateze un pacient. Pentru că poate răspândi virusul mai departe.

Lucian Bălănuţă: În România avem o dezbatere, poate şi pe fondul lipsei de personal, în care se porneşte de la ideea că medicii asimptomatici ar putea să trateze pacienţi infectaţi cu coronavirus. Nu vorbim de pacienţii care au alte patologii, fără a fi infectaţi.

Gye Cheol Kwon: Depinde de alegerea ţării dumneavostră. Nu sunt sigur, chiar dacă e un doctor asimptomatic, el poate în continuare purta virusul către pacient. Sau poate dacă pacientul este asimptomatic, atunci doctorul l-ar putea infecta suplimentar sau ar putea să îşi agraveze starea sau simptomele. În Coreea nu ar trebui să tratăm pacienţii. Noi, coreenii, nu tratăm pacienţii într-o asemenea situaţie.

Lucian Bălănuţă: Cu privire la strategia guvernului sud-coreean de testare în masă. Aţi început cu un singur oraş sau cu toate oraşele în acelaşi timp?

Gye Cheol Kwon: Am început în toate oraşele din Coreea, în acelaşi timp. Dacă ţara dumneavoastră ar dori să înceapă, într-o primă fază, testarea într-un singur oraş, atunci dacă nu închizi respectivul oraş, atunci persoanele infectate ar putea să iasă, să ajungă în alte oraşe, să infecteze şi alţi oameni.

Varianta AUDIO a interviului (Română)

AUDIO version in English 

Un interviu realizat de Lucian Bălănuţă