Seceta prelungită provoacă un deficit de apă potabilă în sute de localităţi şi un nivel al Dunării foarte scăzut

Publicat de Gabriela Rotaru, 17 septembrie 2026, 16:15

Cu toate acestea, nu au fost impuse încă restricţii de consum populaţiei – a precizat la Radio România Actualităţi purtătoarea de cuvânt a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Ana Agiu, care a explicat situaţia.

Ana Agiu: Avem 155 de localităţi cu restricţii de apă, chiar dacă au sisteme centralizate de alimentare cu apă, şi 125 de localităţi care nu dispun de astfel de sisteme şi, practic, alimentarea s-ar fi realizat din fântâni, dar nivelul hidric la nivelul acestora este atât de scăzut încât chiar nu poate satisface în totalitate cerinţa de apă. În ceea ce priveşte coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri, avem un coeficient de 62%. Evident, este mult mai scăzut decât în anii anteriori, când vorbeam de cel puţin 70% acest coeficient de umplere.

În aceste zile, debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaş, este în jurul a 1.250-1.300 de metri cubi pe secundă, cu o uşoară tendinţă de creştere, dar rămâne la un nivel extrem de redus faţă de media obişnuită a perioadei, potrivit hidrologilor. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Guvernul interimar a aprobat fonduri suplimentare pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunăre

Guvernul interimar a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor, fonduri suplimentare pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea pentru a asigura debitul de apă necesar funcţionării în siguranţă a centralei nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă.

Pentru nivelul optimal al fluviului, specialiştii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcaţia Braţelor Bala şi Dunărea Veche.

Suma de 5,1 milioane de lei va fi luată din Fondul de rezervă bugetară al guvernului şi va fi folosită exclusiv pentru lucrări suplimentare în două zone critice, la Cochirleni şi la Caragheorghe-Turcescu.

Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanţării de 7 milioane de lei aprobată în şedinţa din 31 iulie pentru intervenţia de redistribuire a debitelor la bifurcaţia Bala-Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice.

Banii aprobaţi astăzi vin în completarea acestui efort, asigurând continuitatea intervenţiilor pe fluviu până la încetarea stării de alertă.

Prin toate aceste acţiuni, guvernul interimar se asigură că sunt puse în practică măsurile necesare pentru asigurarea producţiei de energie electrică la centrarea nucleară de la Cernavodă.

(RADOR/FOTO – imagine generată cu IA)

Comisia Europeană, pentru Radio Iași: Nu există probleme privind asigurarea furnizării de energie după scăderea nivelului Dunării

Într-o intervenție pentru postul nostru de radio, purtătorul de cuvânt al Executivului Comunitar, Anna-Kaisa Itkonen, a precizat că oficialii de la Bruxelles sunt în legătură permanentă cu autoritățile române și vor convoca grupuri de coordonare în acest sens, dacă situația o va impune.

Reprezentanții Comisiei subliniază că vor continua să evalueze situația din statele afectate de temperaturile extreme din această perioadă, deoarece nivelul scăzut al apelor Dunării va avea, într-adevăr, un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului.

La acest moment, nu există, totuși, motive de îngirjorare în ceea ce privește eventuale sincope în aprovizionare, a explicat purtătorul de cuvânt al instituției europene, Anna-Kaisa Itkonen:

(Radio Iași/Anda Pascu)

BOTOȘANI: Seceta lasă peste o mie de locuitori din Costești fără apă potabilă zilnic

Publicat de Andreea Drilea, 24 iulie 2026, 12:19

Situația va fi analizată de Consiliul Județean Botoșani în ședința din 28 iulie.

Primăria Răchiți solicită alocarea a 200.000 de lei din fondul de rezervă bugetară al județului pentru realizarea unor puțuri de mare adâncime în satul Costești. Potrivit autorităților locale, aceasta este singura soluție de urgență, întrucât operatorul regional Nova Apaserv nu dispune de o rețea funcțională în zonă.

Criza afectează nu doar populația, ci și peste 9.000 de animale din gospodăriile și exploatațiile agricole. Consilierii județeni urmează să decidă dacă vor aproba finanțarea necesară pentru demararea lucrărilor.

(Radio Iaşi/Gina Poenaru/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

Neamț: Măsuri urgente pentru protejarea populației în contextul fenomenelor meteo extreme

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 iulie 2026, 08:00 / actualizat: 18 iulie 2026, 9:28

Prin Hotărârea nr. 9 din 17 iulie 2026, s-a aprobat planul de acțiuni necesare pentru asigurarea unor surse alternative de apă potabilă. Decizia vine în urma unor controale recente care au scos la iveală deficiențe majore în întreținerea fântânilor publice.

Prefectul județului Neamț, Maria Apostol, a subliniat necesitatea unei intervenții prompte din partea autorităților locale.

“Siguranța cetățenilor este prioritară. Nu putem permite ca starea precară a unor surse de apă să pună în pericol sănătatea nemțenilor, mai ales în perioadele de caniculă. Am dispus un plan de acțiune strict, cu termene clare, pentru inventarierea și igienizarea tuturor fântânilor publice din județ”, a declarat prefectul Maria Apostol.

Principalele măsuri dispuse:

Inventarierea completă: Până la data de 24 iulie 2026, primăriile au obligația de a catagrafia toate sursele publice de apă și de a întocmi o bază de date cu coordonate GPS.

Verificări tehnice și sanitare: Fiecare sursă de apă trebuie supusă unei evaluări riguroase pentru a identifica riscurile de contaminare sau accidentare.

Igienizarea obligatorie: Până la 31 iulie 2026, autoritățile locale trebuie să intervină pentru curățarea, reabilitarea și potabilizarea apei din sursele publice care necesită reparații.

Monitorizare permanentă: Calitatea apei va fi monitorizată continuu, iar populația va fi informată constant cu privire la sursele sigure de aprovizionare.

Conform planului aprobat, primarii, în calitate de președinți ai comitetelor locale pentru situații de urgență, au responsabilitatea directă de a pune în aplicare aceste directive. Termenul limită pentru întrunirea ședințelor extraordinare la nivelul fiecărei localități este 20 iulie 2026. (Radio Iași/ Gianina Buftea)

Fermierii din Vrancea cer autorităţilor extinderea sistemului de irigaţii din regiune

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 ianuarie 2026, 14:45

Prezent la Focşani în această săptămână, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat că fondurile pentru infrastructura de irigaţie a judeţului vor fi disponibile începând cu anul 2027.

Gabriel Sava relatează: În ultimii ani, fermierii vrânceni de la cultura mare au înregistrat pierderi chiar şi de 100% pe anumite suprafeţe din cauza secetei pedologice, a fenomenelor meteo extreme şi mai ales cauza lipsei sistemelor de irigaţii. Unii au demarat proiecte proprii pentru a avea parte de apă pentru udarea culturilor.

Vasilica Panfil, fermier din zona Boloteşti: Eu sunt unul din oamenii care m-am zbătut în ultimii ani să îmi creez un sistem de irigaţie şi imediat ce am forat nişte puţuri, la vreo două ani de zile mi s-au pus nişte taxe pe puţul forat individual de către Apele Române, care de la un an la altul văd că tot creşte. În afară de apa care o plătim pe contoar s-a pus şi o taxă de vreo 3 mii de lei.

La întâlnirea de zilele trecute pe care ministrul Agriculturii a avut-o în Vrancea, Florin Barbu a anunţat alocarea unor sume importante pentru infrastructura secundară de irigaţii, începând cu anul următor.

Florin Barbu: Un miliard de euro vor fi alocaţi pentru infrastructură secundare de irigaţii. Vor fi două finanţări, beneficiari eligibile vor fi şi la nivel de fermă şi la nivel de organizaţie, dacă vor să se constituie, pentru că se pot constitui pe suprafaţa adiacentă canalului Siret-Bărăgan.

Până atunci ar trebui să înceapă şi lucrările pentru realizarea a 23,4 kilometri din canalul magistral Siret-Bărăgan, care este cea mai importantă investiţie în infrastructura principală de irigaţii din România de după 1989. (Rador/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativa)

Seceta a continuat să fie extrem de severă la începutul acestei luni în Europa

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 august 2025, 19:16

O rată atât de mare nu mai fusese înregistrată niciodată în perioada 1-10 august, de când au început măsurătorile, în 2012. Un alt record vizează incendiile de pădure provocate de secetă, care au devastat în acest an peste un milion de hectare în Uniunea Europeană.

Indicatorul de secetă de la Observatorul European Copernicus a compilat nivelurile de precipitaţii, umiditatea solului şi condiţiile de vegetaţie, iar rezultatele au arătat că Balcanii de Nord şi Caucazul sunt regiunile cele mai afectate.

Georgia şi Armenia sunt prejudiciate în proporţie de 97%, la fel Bulgaria şi Kosovo, în timp ce Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Ungaria şi Montenegru au toate cel puţin trei sferturi din suprafaţă sub avertizare sau alertă. Această parte a Europei a fost lovită de valuri de căldură în lunile iulie şi august, alimentând numeroase incendii de pădure.

Spania, Portugalia şi Italia, şi ele afectate de incendii violente la începutul acestei luni, sunt acum lovite doar local de secetă, spre deosebire de Marea Britanie, 70%, şi Franţa, peste 60%.

Singura îmbunătăţire se observă în Europa Centrală – umiditatea solului şi condiţiile de vegetaţie revin la normal în Germania, Elveţia, Austria şi Cehia, care au fost mai lovite de secetă în lunile anterioare.

Incendiile de pădure, a căror izbucnire şi răspândire sunt provocate de acest fenomen, au devastat în 2025 peste un milion de hectare în Uniunea Europeană, depăşind recordul pentru un an întreg în opt luni. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)