Sondaj Undelucram.ro: Peste jumătate dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariu: 57% sunt deschiși să își schimbe locul de muncă. 64% ar face-o pentru un salariu mai mare

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 mai 2026, 07:31

44,8% dintre angajați spun că decalajul dintre salariu și costul vieții este principalul factor de stres

● 5173 profesioniști din România, care acoperă toate industriile majore (bănci/asigurări/ pensii, IT, comerț, producție industrială, agricultură, servicii de sănătate etc), nivelurile de experiență și grupele de vârstă, au răspuns la sondaj, prin platforma Undelucram.ro, în perioada 30 martie-30 aprilie 2026;
● Sondajul face partea dintr-un demers amplu desfășurat de platforma wherewework în 5 țări: România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Ungaria;
● 34,8% dintre participanții români spun că salariul acoperă doar cheltuielile de bază sau nu le acoperă deloc;
● 64% ar accepta o ofertă nouă de angajare dacă ar primi un salariu mai mare;
● România nu are o narativă dominantă privind inteligența artificială. 21,8% dintre respondenții români văd AI-ul ca pe un instrument de productivitate, 33,4% se așteaptă ca acesta să le restructureze sarcinile, 17,5% îl percep ca pe o vulnerabilitate, iar 19,3% nu anticipează niciun impact relevant.

București, 20 mai 2026 – Peste jumătate dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariul lor, iar 57% sunt deschiși să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, potrivit unui sondaj realizat de rețeaua wherewework în cinci țări din Europa Centrală și de Est (România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria). În România, sondajul a fost realizat de Undelucram.ro, în perioada 30 martie și 30 aprilie 2026, și a reunit 5.173 de răspunsuri de la profesioniști din toată România, acoperind toate industriile majore (bănci/asigurări/ pensii, IT, comerț, producție industrială, agricultură, servicii de sănătate etc), nivelurile de experiență și grupele de vârstă.
„Datele din România spun o poveste despre presiune lentă. Jumătate dintre angajați sunt nemulțumiți, mai mult de jumătate sunt deschiși să plece, iar conversația despre inteligența artificială se întâmplă peste tot, cu excepția comunicării formale din HR. Angajatorii care recunosc ceea ce echipele lor știu deja, că relația de muncă s-a schimbat, vor păstra talentele care definesc următorul deceniu”, declară Costin Tudor, CEO wherewework Group.
Peste jumătate dintre români spun că sunt plătiți sub valoarea muncii lor
Jumătate dintre respondenții români (52%) și-au exprimat nemulțumirea față de salariul actual: 19,2% sunt foarte nemulțumiți, iar 32,8% sunt parțial nemulțumiți. Doar 20,6% raportează un nivel de satisfacție, în timp ce 27,3% se situează în zona neutră de mijloc.
Percepția privind corectitudinea plății este la fel de revelatoare: 46,5% spun că nu sunt remunerați corect pentru munca depusă (19,9% deloc, 26,6% în măsură mică), iar 55,7% consideră că salariul lor este sub nivelul pieței comparativ cu colegii care au o experiență similară. 12,7% au răspuns că nu știu cum se poziționează față de piață, semn al unei opacități salariale.
Puterea de cumpărare scade, iar presiunea financiară se resimte tot mai puternic
43,3% dintre angajații români raportează o putere de cumpărare mai slabă comparativ cu acum 12 luni, cel mai mic procentaj dintre cele cinci țări. Dintre cei care semnalează o deteriorare, mult mai mulți o descriu ca „mult mai slabă” (30,8%) decât „ușor mai slabă” (12,5%).
Decalajul dintre salariu și costul vieții este principala sursă de presiune financiară: 44,8% îl identifică drept stresorul principal, urmat de creșterea semnificativă a cheltuielilor zilnice (22,5%). 8,8% dintre respondenții români menționează datoriile și ratele bancare drept principala presiune financiară, un procentaj mai ridicat decât în oricare altă țară din sondaj. Răspunsurile deschise leagă adesea acest semnal de programul Prima Casă din 2022, ale cărui rate au crescut abrupt.
Datele evidențiază presiunea financiară resimțită de o mare parte dintre participanți: 34,8% dintre participanți spun că salariul acoperă doar cheltuielile de bază sau nu le acoperă deloc, în timp ce 43,5% reușesc să aibă un trai decent, dar cu atenție la cheltuieli. Doar 5,0% raportează un confort financiar ridicat.
Tabloul creșterii salariale necesare este consistent: 34,8% au nevoie de o majorare de 11–20% pentru a se simți plătiți corect, 24,2% de 21–30%, iar 20,7% de peste 30%.
Percepția asupra inteligenței artificiale: cea mai fragmentată din regiune
România nu are o narativă dominantă privind inteligența artificială. 21,8% dintre respondenții români văd AI-ul ca pe un instrument de productivitate, 33,4% se așteaptă ca acesta să le restructureze sarcinile (16,3% schimbări de responsabilități, 17,1% reducere de activități), 17,5% îl percep ca pe o vulnerabilitate, iar 19,3% nu anticipează niciun impact relevant. Alți 8,0% sunt încă nesiguri.
Răspunsurile deschise completează acest tablou și evidențiază primele efecte comerciale ale adopției AI asupra pieței muncii. Profesioniștii freelanceri și cei din agenții sunt printre cei mai afectați, mai mulți respondenți menționând că o parte dintre clienții care apelau anterior la servicii de design, copywriting și creare de conținut au migrat către instrumente de inteligență artificială generativă.
57% iau în calcul o schimbare de job, 64% ar face-o pentru un salariu mai mare
Cifrele privind mobilitatea profesională indică un nivel ridicat de deschidere către schimbare: 25,2% dintre respondenții români caută activ un nou loc de muncă, iar alți 31,7% ar face o schimbare pentru o oportunitate atractivă. Cumulat, 57% sunt deschiși unei schimbări în următoarele șase luni. Doar 19,1% sunt ferm angajați să rămână la actualul loc de muncă, România rămânând totuși cea mai stabilă dintre cele cinci țări din sondaj.
Principalul factor care influențează decizia de schimbare a locului de muncă este nivelul salarial: 64% indică un salariu mai mare drept motivul principal pentru care ar accepta o ofertă nouă de angajare. La distanță semnificativă se află nevoia de stabilitate profesională (11,3%), urmată de oportunitățile de dezvoltare în carieră (7,1%), program flexibil (6,6%) și un mediu de lucru mai bun (6,6%).
Nesiguranța privind locul de muncă rămâne ridicată în rândul angajaților
Îngrijorările legate de concedieri sunt răspândite, dar controlate: 54,5% dintre respondenții români exprimă un anumit nivel de neliniște (33,4% moderat, 12,7% puternic, 8,4% extrem de îngrijorați). Siguranța personală la locul de muncă este mixtă. 36,1% se simt nesiguri în privința rolului lor în următoarele 12 luni, iar doar 9,36% declară că se simt „foarte siguri”.
***
Despre Undelucram.ro
Platforma Undelucram.ro face parte din rețeaua de platforme wherewework, una dintre cele mai mari comunități online pentru angajați, candidați și angajatori, prezentă în peste 20 de țări, cu misiunea de a face disponibil feedback real și credibil despre cultura organizațională, practicile de leadership și oportunitățile de creștere. Profilurile de companii, clasamentele și comparațiile pe industrii ale platformei ajută angajații să ia decizii de carieră informate, sprijinind totodată organizațiile în dezvoltarea brandului de angajator într-un mod credibil și măsurabil.

Evoluţia salariului mediu net, potrivit datelor INS

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 februarie 2026, 18:40

Inflaţia ridicată, de aproape 10%, a erodat însă mult din puterea de cumpărare, atrag atenţia economiştii.

În ultima lună a lui 2025, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net lunar s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – peste 13.000 de lei, şi în IT – aproape 12.600 de lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, între 3.000 şi 3.600 de lei. Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Flavius Jakubowicz, atrage atenţia că dacă se ia în calcul nivelul inflaţiei, puterea de cumpărare a românilor a scăzut în decembrie anul trecut faţă de decembrie 2024.

Flavius Jakubowicz: În termeni reali, salariul mediu net din decembrie 2025 a fost cu aproximativ 4,5% mai mic decât în decembrie 2024. Asta înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut pe comparaţia an/an.

Majorarea din decembrie 2025, comparativ cu luna anterioară, a fost determinată în principal de primele şi bonusurile acordate pe final de an, însă ianuarie ar putea consemna o corecţie, o reducere a câştigului salarial mediu faţă de luna anterioară, deoarece nu se mai primesc aceste prime şi bonusuri şi se normalizează orele plătite, spune Flavius Jakubowicz. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Directiva europeană privind transparenţa salarială, implementată în legislaţia naţională până în iunie

Acestea sunt noile reguli de combatere a discriminării salariale şi de reducere a decalajului de remunerare între femei şi bărbaţi, prevăzute în Directiva europeană privind transparenţa salarială, care trebuie implementată în legislaţia naţională până pe 7 iunie 2026.

În România, cele mai multe dintre cele peste 60 de anunţuri de locuri vacante publicate pe platforma Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu indică în prezent salariul oferit.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Guvernul urmează să adopte proiectul de hotărâre privind majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 decembrie 2025, 07:50

Documentul se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii şi a generat poziţii divergente ale partenerilor sociali.

Patronatele au cerut îngheţarea salariului minim la nivelul actual, în timp ce sindicatele au solicitat majorarea acestuia de la 1 ianuarie, avertizând că puterea de cumpărare a salariaţilor cu venituri mici va continua să fie afectată de inflaţia ridicată.

Are detalii Petruţa Obrejan: Mai mult de 830.000 de angajaţi, adică aproximativ 14,6% din numărul salariaţilor activi, muncesc în prezent pe salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă 4.050 de lei brut, sau, altfel spus, 2.574 de lei este venitul care le intră lunar direct în buzunar şi, în acest context, reprezentanţii sindicatelor cred că majorarea acestui venit la 4.325 de lei, decisă recent în coaliţie, să se aplice de la 1 iulie şi nu de la 1 ianuarie, aşa cum au cerut, este una incorectă, abuzivă, fără fundament economic şi contrară legislaţiei în vigoare. Mai mult, sindicatele cred că îngheţarea timp de şase luni a acestui salariu minim pe economie va atrage după sine şi o scădere serioasă a puterii de cumpărare, tocmai pentru cei mai vulnerabili lucrători, în condiţiile în care rata inflaţiei anuale se apropie de 10%, fiind de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. În urma discuţiilor repetate în coaliţie şi premierul Ilie Bolojan a acceptat aplicarea acestei măsuri, însă din luna iulie, deşi opţiunea sa era pentru îngheţarea acestui venit pentru tot anul.

Creşterea salariului minim de la 1 iulie nemulţumeşte însă patronatele, De altfel, preşedintele IMM România, Florin Jianu, crede că deciziile trebuie luate în funcţie de realităţile economice şi în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.

Ministrul muncii, Florin Manole, crede că majorarea la 4.325 de lei a salariului minim va avea un impact pozitiv asupra bugetului, asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerea muncii la negru.

De altfel, proiectul de hotărâre ce urmează a fi adoptat de guvern înainte de Crăciun, se află deja în transparenţă pe site-ul Ministerului Muncii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Premierul Ilie Bolojan a anunţat că vor fi concedieri inevitabile la stat

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 iulie 2025, 10:04

Aproximativ 10.000 de persoane lucrează la stat şi primesc şi pensie în acelaşi timp, iar guvernul analizează dacă va mai permite sau nu acest cumul în viitor – a declarat premierul aseară, la un post de televiziune.

Ilie Bolojan a mai spus că vrea să se asigure că măsura respectă Constituţia, înainte ca executivul să ia o decizie în acest sens. El a adăugat că ar fi corect, din punct de vedere moral, ca angajaţii care vor fi concediaţi să fie cei care deja beneficiază de un câştig ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece tinerii. (Rador/ FOTO agerpres.ro)