Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Tribunalul Bucureşti în termen de 48 de ore de la comunicarea sa.
Tot ieri, Curtea de Apel Bucureşti a decis să prelungească arestarea preventivă în cazul mercenarului Horaţiu Potra pentru următoarele 30 de zile, într-un alt dosar în care el este deferit justiţiei, alături de 20 de luptători.
Fiul, Dorian Potra, care nu are voie să ia legătura cu tatăl său, rămâne în arest la domiciliu, o măsură similară fiind luată şi pentru nepotul său, Alexandru Potra.
Hotărârea instanţei nu este definitivă. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
Preşedintele interimar al PNL Vaslui, Mihai Barbu, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, joi, în urma audierilor la DNA Iaşi în dosarul în care omul de afaceri Fănel Bogos este reţinut pentru instigare la şantaj şi cumpărare de influenţă.
Barbu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, este suspectat de săvârşirea infracţiunii de folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, după ce, în scopul facilitării obţinerii pentru inculpatul Fănel Bogos a sumei de aproximativ 3.000.000 de euro de la DSVSA Vaslui, ca urmare a unui dosar de despăgubiri depus de societatea acestuia, începând cu luna februarie 2025 până în prezent, şi-ar fi exercitat influenţa şi autoritatea politică pentru intermedierea unei întâlniri a inculpatului cu înalţi funcţionari ai statului, cu directorul ANSVSA şi cu diverşi oameni politici şi, totodată, ar fi exercitat presiuni asupra directorului ANSVSA.
‘În acelaşi context, inculpatul Barbu Mihai i-ar fi promis inculpatului B.F. că îl va determina pe directorul DSVSA Vaslui să anuleze măsurile luate de către funcţionarii DSVSA Vaslui privind neregulile constatate în cadrul fermelor deţinute de societatea acestuia din urmă sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, că va face demersuri în vederea demiterii respectivei persoane din funcţia de director al DSVSA Vaslui. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Barbu Mihai trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care: să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor DNA, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar şi să nu exercite funcţia de preşedinte al filialei judeţene Vaslui a unui partid politic’, precizează un comunicat de presă transmis de DNA.
Inculpatului Barbu Mihai i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
La ieşirea din sediul DNA Iaşi, Mihai Barbu a refuzat să dea declaraţii presei.
‘Vă rog să fiţi de acord să nu dau declaraţii. (…) O să aveţi de la mine o declaraţie, dar nu acum, aici. (…) Întotdeauna când sunt chemat (la DNA – n.r.), vin’, a spus Barbu.
El a precizat că nu are cunoştinţă despre sumele de bani despre care se discută în dosar.
‘Nu cunosc aşa ceva, nu am legătură cu banii’, a menţionat liberalul.
Mihai Barbu a fost numit preşedinte interimar al Filialei Teritoriale a PNL Vaslui în luna octombrie a anului 2024, după excluderea din partid a liderului organizaţiei, fostul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, acuzat de luare de luare mită şi vizat de o anchetă
Premierul Ilie Bolojan a avut, în data de 23 septembrie, la Palatul Victoria, o discuţie de 15 minute cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, şi cu omul de afaceri Fănel Bogos, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, în contextul informaţiilor apărute în presă privitoare la menţionarea numelui premierului Bolojan într-un dosar anchetat de DNA în care s-a dispus reţinerea lui Bogos.
‘V-am spus în acel comunicat că, pe data de 23 septembrie, domnul Barbu, preşedintele PNL Vaslui, a solicitat o audienţă la prim-ministru, la Palatul Victoria, nu în Modrogan, conform registrului de intrări, pentru că pe acela l-am verificat. A venit însoţit de domnul Bogos. Motivul invocat au fost chestiuni politice, de organizare la nivelul filialei. Discuţia a durat 15 minute, nu 4 ore’, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
Ea a subliniat că premierul nu a ieşit din şedinţa de guvern pentru această întâlnire.
‘Nu s-a ieşit din nicio şedinţă de guvern – am văzut această nebunie. Doamne fereşte! – sunt aici din iulie, domnul premier nu a ieşit din nicio şedinţă de guvern, cel mult s-a ridicat de pe scaun să vorbească cu unul dintre vicepremieri, dar s-a aşezat la loc. Nu există ieşirea din şedinţă de guvern. Aşa cum vă precizez că eu personal nu ştiu de vreo întâlnire a premierului care să fi durat patru ore, cu excepţia şedinţelor de coaliţie, dar nici acelea nu ştiu câte au fost de patru ore, de la preluarea mandatului. După 15 minute, discuţia s-a încheiat, restul se ştie, domnul prim-ministru, evident, după cum am spus şi ieri, nu are cunoştinţă de nicio sumă solicitată, vehiculată în numele… Pentru audienţe, nu există aşa ceva. Ba mai mult decât atât, a atras încă de ieri atenţia că aşa ceva reprezintă o faptă pedepsită de lege şi cine se dedă la asemenea fapte suferă sancţiunile legale’, a precizat Dogioiu.
Deputata PNL Alina Gorghiu a susținut că prin măsurile incluse în actul normativ este sporită capacitatea României de a proteja cetățenii și de a preveni fuga celor care se sustrag deciziilor date în justiție.
„Se extinde monitorizarea electronică pe teritoriul României pentru persoanele aflate sub o astfel de măsură dispusă de organele judiciare din alte state membre. În al doilea rând, folosirea brățărilor electronice și pentru persoanele eliberate condiționat, dacă instanța dispune acest lucru, implicarea Direcției Naționale de Probațiune în dezvoltarea și gestionarea sistemului, introducerea unei alerte de frontieră, dacă persoana monitorizată se apropie la mai puțin de 30 de kilometri de graniță, inclusiv cea maritimă„, a spus Alina Gorghiu.
De cealaltă parte, deputata AUR Ramona Bruynseels spune că aceste măsuri sunt greu de implementat de personalul tehnic.
„Acest personal are deja o organigramă extrem de redusă pentru volumul enorm de muncă per dosar de persoană supravegheată. Așadar, ne putem aștepta la blocaje majore și tergiversări. Apoi, reglementarea care se referă la monitorizarea electronică; ar fi fost util să înțelegem cum anume se va realiza acest lucru. Și asta pentru că în momentul de față folosim tehnici de monitorizare diferite de la stat la stat”, susține Ramona Bruynseels.
Camera Deputaților este for decizional în cazul acestui proiect. (Rador/ FOTO cdep.ro)
Miercurea trecută, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru propagandă legionară.
Dosarul se află în procedură de cameră preliminară la Judecătoria Sectorului 1.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat săptămâna trecută cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale).
Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 şi 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:
* mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
* necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
* glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
* ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
* cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.
”În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa ş.a”, precizează sursa citată. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Birourile şi casele lor au fost percheziţionate pentru că anchetatorii îi acuză că ar fi primit diferite sume de bani pentru consultaţii şi operaţii, dar şi ca să-i ajute pe unii militari să se pensioneze anticipat.
Pe lângă şeful secţiei de neurochirurgie a Spitalului Militar, anchetatorii îi acuză de corupţie şi pe doi colegi de secţie ai acestuia: Emil Popa şi Vasile Alin Chirteş. (Rador/ FOTO RRA/arhivă)
Vaslui: Avocaţii cer revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Dumitru Buzatu
16 iunie 2025, 16:42
În timp ce reprezentantul DNA a susţinut în faţa instanţei necesitatea prelungirii controlului judiciar pe motiv că mai sunt de audiat martori pe care Dumitru Buzatu i-ar putea influenţa şi că măsura preventivă este proporţională cu gravitatea faptei, avocatul Daniel Atasiei a precizat că măsura nu mai este justificată deoarece clientul său a respectat până acum toate obligaţiile impuse.
‘Măsura preventivă a controlului judiciar nu mai este necesară, iar dacă totuşi se păstrează, măcar să se înlăture limita teritorială impusă la nivelul judeţelor Vaslui şi Iaşi. Ar trebui ca această limită să fie lărgită la nivelul întregii ţări. Nu exista argument care să ateste ca inculpatul s-ar sustrage de la urmărirea penală. Temerea subiectivă ca ar putea să cadă drobul de sare nu este justificată’, a precizat avocatul Daniel Atasiei.
Instanţa a rămas în pronunţare până marţi, 17 iunie.
Dumitru Buzatu a fost plasat sub control judiciar pe data de 20 iunie 2024, după ce anterior fusese închis la Penitenciarul Vaslui şi apoi timp de mai multe luni s-a aflat în arest la domiciliu. El a avut dreptul de a se deplasa doar pe teritoriul judeţului Vaslui până în luna februarie a acestui an, când Tribunalul Vaslui a acceptat cererea sa de a putea părăsi judeţul şi de a merge în judeţul Iaşi pentru a-şi îngriji tatăl bolnav.
În septembrie 2023, Dumitru Buzatu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie când primea 1,25 milioane de lei drept mită pentru a favoriza o firmă să obţină un contract. Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii acestuia, după ce fostul preşedinte al CJ Vaslui i-ar fi primit într-un restaurant.
La termenul care a avut loc luni la Tribunalul Vaslui a fost vizionată o înregistrare de la termenul anterior, în care se vede cum, în faţa sălii de judecată, inculpatul Radu Judele s-a apropiat de un martor cu care nu avea voie să comunice şi a vorbit cu acesta pentru scurt timp, instanţa urmând să se pronunţe marţi cu privire la înlocuirea controlului judiciar.
‘Doar am salutat. Nu mi-am imaginat că s-ar putea interpreta. Consider că a fost o întâlnire accidentală în faţa sălii de judecată’, a afirmat Radu Judele în faţa instanţei.
Procurorul DNA a precizat că întâlnirea celor doi a durat aproximativ 30 de secunde, motiv pentru care nu s-ar putea considera că a fost una accidentală. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a invocat faptul că inculpatul a iniţiat întâlnirea şi că ar fi avut astfel o atitudine sfidătoare faţă de organele judiciare.
Avocatul Liviu Bran consideră că inculpatul Radu Judele nu a greşit cu nimic salutând martorul din dosar şi a subliniat că întâlnirea a avut loc în cadrul procesului, pe holul tribunalului, lucru care nu ar trebui să ridice vreo suspiciune.
‘Nu s-a întâlnit în alt cadru decât cel procesual. (…) Suntem oameni, nu animale, ne salutăm. Cred că încă suntem normali din toate punctele de vedere. A spune că acest om a încălcat o dispoziţie printr-un simplu salut este absurd. Are dreptul la viaţă, la demnitate, nu putem să-i călcăm acest drept’, a afirmat apărătorul lui Judele.
Liviu Bran a solicitat, totodată, ca şedinţele următoare din dosar să fie secrete şi a invocat presiunea mediatică în acest caz, cererea fiind respinsă de judecător.
La solicitarea unuia dintre avocaţii lui Dumitru Buzatu, instanţa a interzis publicarea de către reprezentanţii mass-media a unor informaţii importante din declaraţiile pe care martorii din dosar le dau în faţa instanţei, invocând faptul că prezentarea unor astfel de date în presă ar putea influenţa martorii audiaţi ulterior. (Agerpres)
Procesul a avut loc săptămâna trecută, cu Georgescu prezent în sala de judecată, însă judecătorul care se ocupă de acest caz a decis atunci să amâne pronunţarea după ce se încheie primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Pe 24 aprilie, Călin Georgescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii controlului judiciar.
În cadrul acestei măsuri, el trebuie să se prezinte periodic la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov şi are mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare. De asemenea, Georgescu nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Pe 9 martie, Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la prezidenţiale, fiind invocată decizia Curţii Constituţionale din luna decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile din primul tur. AGERPRES/Foto Imagine ilustrativă radioiasi.ro
Iniţial, tânăra a fost reţinută de poliţişti pentru 24 ore, sub acuzaţia de lipsire de libertate.
Faţă de mama nou-născutului nu a fost luată, deocamdată, nicio măsură preventivă, a mai precizat Dumitrache, dar femeia este cercetată pentru complicitate la infracţiunea de lipsire de libertate.
Fapta s-a petrecut duminică, atunci când tânăra în vârstă de 19 ani a intrat în Maternitatea SJU Bacău, a luat un nou-născut pe care l-a pus într-o pungă de hârtie, după care a plecat.
Dispariţia bebeluşului a fost sesizată personalului spitalului de către mama acestuia şi ulterior au fost anunţaţi poliţiştii.
‘La data de 27 aprilie, în jurul orei 15:10, poliţiştii Secţiei 1 Poliţie Bacău au fost sesizaţi de către personalul medical al unui spital din municipiu despre faptul că, din secţia de maternitate, a dispărut un nou-născut. Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au identificat mama copilului, o femeie de 33 de ani, din comuna Valea Seacă. Aceasta a născut gemeni la data de 23 aprilie, iar astăzi (duminică – n.r.), în jurul orei 14:45, când s-a dus în salon să îi alăpteze, a observat că unul dintre copii lipseşte’, precizau reprezentanţii IPJ Bacău.
Nou-născutul a fost găsit de poliţişti în locuinţa tinerei.
Aceasta a fost condusă la sediul poliţiei pentru audieri, după care a fost reţinută sub acuzaţia de lipsire de libertate. Ea le-ar fi spus anchetatorilor că, de fapt, i-a plătit mamei nou-născutului suma de 5.000 de lei pentru a putea lua copilul.
‘Fapta s-a produs în intervalul orar când era permis accesul liber al vizitatorilor. Persoana străină, suspectată de săvârşirea faptei, a pătruns în salon după ce nou-născutul a fost alăptat, asigurându-se, astfel, că bebeluşul nu va plânge, în eventualitatea în care ar fi fost luat din pătuţ. Suspecta a venit îmbrăcată în ţinută de casă (halat alb, luat peste pijama) pentru a nu trezi suspiciuni în rândul angajaţilor, pretinzând că este internată pe secţia Chirurgie Pediatrică (aflată, până luna trecută, în acelaşi imobil cu cel în care există Secţia Neonatologie, dar mutată, recent, în pavilionul Pediatrie) şi că a venit în vizită la o pacientă care a născut’, a precizat managerul SJU Bacău, Ion-Marius Savin.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Bacău a cerut implementarea unor măsuri excepţionale de securitate la Maternitatea SJU.
Între timp, accesul la liftul din Maternitate este permis doar angajaţilor spitalului, iar accesul pe secţii şi în saloane a fost restricţionat, prin utilizarea exclusivă a cardurilor electronice de intrare.
A fost stabilit un punct de pază permanent, pentru monitorizarea traficului uman şi verificarea identităţii tuturor persoanelor străine care vor să pătrundă în clădire. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
„În temeiul art. 213 alin. (1) C.proc.pen., respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de inculpatul GEORGESCU CĂLIN, „?, împotriva ordonanţei nr. 2226/221/P/2023/d1 din data de 26.02.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie de luare a măsurii preventive a controlului judiciar. În temeiul art. 275 alin. (2) C.proc.pen. obligă pe inculpatul Georgescu Călin la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispozitia inculpatului si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei, astăzi, 06.03.2025″.
Călin Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată.
El a fost plasat sub control judiciar de procurorii Parchetului General pe o perioadă de 60 de zile, având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare, şi să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Magistraţii decid astăzi în privinţa controlului judiciar impus de procurori pentru Călin Georgescu
Publicat de Gabriela Rotaru,
6 martie 2025, 06:04 / actualizat: 6 martie 2025, 7:40
Primul termen al procesului a avut loc luni, dar instanţa a amânat dezbaterile şi apoi pronunţarea în acest caz, după ce avocaţii au cerut timp să studieze probele din dosar.
În total, Călin Georgescu este acuzat de şase infracţiuni.
Anchetatorii susţin că fostul candidat ar fi pus la cale un plan de destabilizare a ţării cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra. După ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al prezidenţialelor de anul trecut.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Vaslui: Agent de poliţie plasat sub control judiciar pentru acte de comerţ incompatibile cu funcţia
16 ianuarie 2025, 16:27
În cadrul cercetărilor, ofiţerii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Vaslui, la delegarea şi sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au efectuat trei percheziţii domiciliare, dintre care una la sediul Poliţiei Municipiului Bârlad, precum şi patru percheziţii auto.
‘În cauză a fost pus în executare un mandat de aducere faţă agentul de poliţie şi o ordonanţă de ridicare obiecte şi înscrisuri necesare probatoriului cauzei. În fapt, pe parcursul anului 2024, poliţistul ar fi efectuat operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prin aceea că a administrat de facto o societate comercială cu sediul în municipiul Bârlad. Ca urmare a audierilor, faţă de poliţist s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile’, precizează un comunicat de presă transmis de DGA – Serviciul Teritorial Vaslui.
În acest caz cercetările sunt continuare pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a bărbatului.
Tribunalul judecă astăzi contestaţiile la măsura controlului judiciar dispusă în dosarul lui Horaţiu Potra
13 decembrie 2024, 07:20
Conform portalului instanţelor de judecată, ora estimată pentru începerea şedinţei de judecată este 12,30.
Horaţiu Potra, consilier local în municipiul Mediaş, cunoscut drept lider al unei grupări de mercenari care a acţionat în Africa, a fost pus sub control judiciar, marţi, în dosarul în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, orice operaţiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică.
Sub control judiciar a fost pus şi cel de-al doilea inculpat reţinut în acest dosar, Andrei Florin Lup, un tânăr de 22 de ani care se afla la volanul autoturismului Mercedes cu care Potra se îndrepta spre Bucureşti atunci când a fost prins pe raza judeţului Prahova.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, magistraţii Judecătoriei Ploieşti le-au impus celor doi inculpaţi mai multe obligaţii, între care aceea de a nu depăşi limita teritorială a judeţului Sibiu, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar.
De asemenea, cei doi sunt obligaţi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme şi să comunice lunar informaţii relevante despre mijloacele lor de existenţă.
Procurorii şi poliţiştii din Prahova au efectuat, luni, mai multe percheziţii în Ilfov, Sibiu şi Bucureşti, în dosarul în care a fost inculpat Horaţiu Potra.
Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, descinderile au avut loc într-un dosar penal în care se efectuează cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, orice operaţiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică, la locuinţele deţinute de Potra, dar şi în alte spaţii ‘în care se presupune că au existat întâlniri între acesta şi alte persoane bănuite de implicare în săvârşirea acestor infracţiuni’.
‘În urma cercetărilor s-a stabilit că, în noaptea de 7/8 decembrie, inculpaţii P.H. şi L.A.F. şi alte persoane se deplasau spre Municipiul Bucureşti, având asupra lor arme albe (macete, săbii, pumnale), arme de foc, precum şi importante sume de bani (aproximativ 18.000 USD şi 25.000 de lei), laptopuri, medii de stocare şi o dronă profesională, cu privire la care se presupune că urmau a fi folosite pentru instigarea unor persoane în comiterea de infracţiuni în cadrul unor întruniri publice neautorizate şi recompensarea acestora’, se arată în comunicat.
Surse judiciare au declarat, pentru AGERPRES, că Potra nu a făcut declaraţii în faţa anchetatorilor, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Conform aceloraşi surse, în urma percheziţiilor au fost ridicate sume în valoare totală de circa două milioane de euro.
Autorităţile au fost sesizate prin apel la 112 despre faptul că mai multe persoane care aveau asupra lor arme se îndreptau către Bucureşti pentru desfăşurarea unui protest, apelantul spunând că acestea vor ‘să facă prăpăd’, se arată în motivarea deciziei pronunţată de Judecătoria Ploieşti în dosarul privind cererea de arestare preventivă a lui Horaţiu Potra.
