Alexandru Rogobete: Scăderea pauşală cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate ar genera o criză fără precedent, pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi: este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul de personal este unul arhicunoscut, atât în componenta de medici, dar şi asistente, îngrijitoare, chimişti, biochimişti. În multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de o parte, iar pe de altă parte, tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este, de fapt, calculat la anul 2017.
Amintim că reforma administraţiei publice pe care Guvernul ar vrea să o adopte rapid prin ordonanţă de urgenţă prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, lăsând la latitudinea fiecarei instituţii să aleagă metodele, cum ar fi eliminarea posturilor vacante, reorganizări interne, reducerea funcţiilor de conducere, a sporurilor şi indemnizaţiilor.
‘Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Educaţiei au început un astfel de demers pentru realizarea unor programe de educaţie pentru sănătate. Pe lângă componenta de prevenţie, pe lângă componenta de igienă stomatologică, de exemplu, vaccinare şi toate celelalte conduite preventive se va discuta şi se va aborda inclusiv zona de alimentaţie, în special o alimentaţie corectă, care să reducă gradul de obezitate care există în România’, a spus ministrul Sănătăţii.
El a afirmat că modelul din Spania privind componenta de sănătate mintală poate fi ‘replicat cu uşurinţă’ în România.
‘Se încearcă pe cât de mult posibil ca tratamentele să fie realizate în regim de spitalizare de zi şi în regim de ambulatoriu de specialitate iar internările în spitalizare continuă se realizează doar dacă este necesar. Practic, se face un efort deosebit în reducerea timpilor de internare şi orientarea pacientului către spitalizare de zi şi ambulatoriu de specialitate’, a afirmat Rogobete.
Componenta de protecţie socială pentru pacienţii cu afecţiuni din zona sănătăţii mintale este dezvoltată în Spania.
El a anunţat că va fi constituit un grup de lucru la Ministerul Sănătăţii pentru punerea în aplicare a strategiei naţionale pentru pacienţii cu afecţiunii în sfera sănătăţii mintale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat o reformă structurală a sistemului de gărzi din spitale
Publicat de Andreea Drilea,
5 ianuarie 2026, 07:46 / actualizat: 5 ianuarie 2026, 8:48
Astfel, ar urma să fie introduse trei tipuri de gărzi – la domiciliu, de monitorizare şi de urgenţă. Acestea vor fi plătite diferenţiat, în funcţie de responsabilitate şi efort.
Totodată, oficialul a mai precizat că împreună cu sindicatele şi profesioniştii din sănătate analizează posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore.
Cadrul legislativ ar urma să fie creat în primul semestru al acestui an.
Măsurile au fost anunţate după constatarea situaţiei neobişnuite de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde peste 70 la sută dintre medici aveau scutire de gardă.
Ministrul va trimite Corpul de Control şi va solicita Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a acestor scutiri.
Încadrarea în categorii a unităţilor medicale se va face, în principal, în funcţie de complexitatea cazurilor pe care le pot trata şi de procedurile pe care le pot asigura, şi nu doar după numărul de paturi. Proiectul este în lucru la Ministerul Sănătăţii şi nu presupune desfiinţarea de unităţi medicale, a precizat Rogobete.
Alexandru Rogobete: Vom avea spitale de importanţă strategică, adică acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, de exemplu, pentru a putea extinde capacitatea ATI-ului, capacitatea blocului operator, capacitatea de intervenţie în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Vorbim de spitale de categoria 1, categoria 2 şi categoria 3, şi atât. Înseamnă că din opt categorii de spitale vom avea doar patru, iar toate vor fi reclasificate, remonitorizate şi încadrate acolo unde le este locul în funcţie de infrastructură, capacitatea de a oferi servicii şi, foarte important, dorinţa lor de a-şi dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate, care este absolut necesară.
Realizator: Alexandru Rogobete a mai anunţat şi alte reforme în sistemul sanitar, între care schimbarea normativului de personal, astfel încât numărul angajaţilor să ţină cont de complexitatea cazurilor, volumul de pacienţi şi tipul de intervenţii şi, de asemenea, tarife diferenţiate pe tipuri de gărzi, împărţite pe trei categorii – la domiciliu, de monitorizare sau de urgenţă.
Potrivit ministrului, ascunderea, cosmetizarea sau întârzierea raportărilor – fie din teamă, fie din nepăsare, fie din speranţa că ‘dispare de la sine’ – nu sunt erori, ci reprezintă ‘complicitate’.
Resemnarea în faţa infecţiilor nosocomiale nu este o opţiune, a afirmat el.
‘Nouă copii, dintre care şi nou-născuţi, au fost expuşi unui risc suplimentar faţă de suferinţa pe care o aveau deja. Şase dintre aceşti copii şi-au pierdut viaţa. Cuvintele rămân sărace în faţa durerii părinţilor – transmit, din suflet, cele mai profunde condoleanţe familiilor îndoliate. Am luat decizii clare: Corpul de control al Ministerului Sănătăţii şi Inspecţia Sanitară de Stat în Sănătate demarează un control amănunţit la Iaşi. Raportările au fost tardive. Nu este acceptabil. Vor urma măsuri ferme’, a scris Rogobete, pe Facebook.
El a susţinut că există indicii preliminare că protocoalele sanitare nu au fost respectate.
‘Protocoalele pentru limitarea infecţiilor nu sunt opţionale. Ele trebuie respectate cu stricteţe – de la medic, la asistentă, la infirmieră şi până la tot personalul din sistem. Nu mai putem tolera mentalitatea ‘merge şi aşa’. Nu, nu mai merge şi aşa! Cine consideră că regulile sunt opţionale a greşit profund: nimeni nu trebuie acoperit. Lucrurile trebuie spuse pe nume. Sunt revoltat – profund revoltat – că, în pofida investiţiilor majore făcute în spitale şi în laboratoare moderne de microbiologie, ne blocăm încă în lucruri elementare: spălatul pe mâini, aplicarea protocoalelor, responsabilitatea de zi cu zi. Este inacceptabil’, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a completat că toţi cei responsabili vor răspunde, vor fi sancţionaţi administrativ, fără excepţie.
‘Cine nu şi-a făcut treaba – fie că este personal de la spital, de la DSP sau de la INSP – va pleca acasă. Mă îndrept către Iaşi pentru transparenţă şi claritate. Vom comunica public fiecare detaliu al anchetei – pentru dreptate, pentru a trimite un semnal în întregul sistem sanitar. Oameni buni – Nu mai merge aşa! Echipa este totul. Dar, responsabilitatea este individuală şi va fi aplicată’, a evidenţiat ministrul Sănătăţii. (Agerpres/ FOTO agerpres.ro)
Ministrul a precizat că la eveniment au fost vehiculate dezinformări legate de vaccinarea anti COVID şi a făcut un apel la populaţie să nu se lase manipulată.
El le-a cerut societăţilor profesionale să analizeze comportamentul medicilor care aleg să răspândească falsuri în spaţiul public şi să ia măsuri.
În opinia ministrului, este nevoie şi de o reacţie din afara sistemului medical, de la autorităţile statului care au responsabilităţi în protecţia publicului în faţa acestui gen de acţiuni.
La rândul său, Colegiul Medicilor a denunţat astfel de manifestări care nu au legătură cu medicina şi consideră că trebuie să se sesizeze toate instituţiile din România cu rol în apărarea sănătăţii publice.(Rador/ FOTO agerpres.ro)
‘De acum înainte, spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile, în parteneriat cu asociaţii şi organizaţii locale, iar serviciile acordate vor fi decontate de CNAS, în regim ambulatoriu. Din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se vor deconta: servicii medicale de spitalizare de zi, consultaţii, proceduri diagnostice şi terapeutice, precum şi investigaţii paraclinice din pachetul de servicii reglementat prin contractul-cadru. Totul va fi acordat de medici specialişti, prin asistenţă medicală mobilă, în baza relaţiei contractuale a spitalelor cu casele de asigurări de sănătate’, a precizat ministrul Rogobete, într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.
El a menţionat că în România încă sunt prea multe locuri în care oamenii nu au acces facil la servicii medicale, comunităţile din zone izolate sau slab deservite medical sunt nevoite adesea să aştepte prea mult timp până ajung la un medic, iar acest lucru înseamnă lipsă de diagnostic şi tratamente întârziate.
‘Tocmai de aceea, împreună cu echipa Ministerului Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, am decis să oficializăm aceste acţiuni. (…) În acest weekend, are loc chiar o astfel de acţiune la Mănăstirea Oaşa, unde o echipă de medici din Timişoara consultă oamenii din zonă’, a mai arătat ministrul Sănătăţii. (Agerpres/ FOTO salvaticopiiiromania.ro)
Alexandru Rogobete: În zona de sănătate, toate şantierele începute de către Ministerul Sănătăţii cu finanţare din PNRR se vor finaliza, opt din ele se vor finaliza 100% cu bani din PNRR, diferenţa până la 16 se vor finaliza cu bani din Programul Operational Sănătate, aici discutăm despre bani nerambursabili, deci nu vorbim de un împrumut, vorbim de bani europeni nerambursabili, unde termenul de implementare este 2029, iar diferenţa, şi anume cele care sunt aprobate, dar nu sunt încă începute, vor fi finanţate cu bani din Programul naţional de investiţii în infrastructura de sănătate, finanţat de un credit de la Banca Europeană de Investiţii.
Una dintre investiţiile în sănătate care se va finaliza anul viitor este noul spital municipal din Tecuci, va avea patru etaje, 150 de paturi, repartizate în saloane de două paturi cu grup sanitar propriu, 10 paturi pentru ATI, 4 săli de operaţie, iar pe acoperiş se va amenaja un heliport pentru elicopterul SMURD, transmite corespondenta Radio România Actualităţii, Maria Măndiţă. Va fi de două ori mai mare decât actualul spital municipal construit în urmă cu 120 de ani şi ar trebui să deservească 120.000 de persoane din nordul şi centrul judeţului Galaţi. (Rador/ FOTO arhivă Radio Iași)
Într-o postare pe Facebook, ministrul precizează că au fost depuse peste 200 de sesizări, cu imagini trimise de pacienţi şi că în timp ce în unele se vede că unităţile medicale funcţionează aşa cum trebuie, altele arată dispreţul faţă de oameni.
Alexandru Rogobete a mai spus că va prezenta public ce se întâmplă că în fiecare loc – atât de bine, cât şi de rău – şi că cine nu este capabil să arate bun-simţ nu are ce căuta într-o funcţie de conducere într-un spital public. Ministrul a mai menţionat că a fost recent într-un spital public din România unde a văzut ce înseamnă respectul faţă de pacient – mâncare gătită corect, curăţenie, atitudine demnă şi performanţă medicală. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
„Există multe cazuri de pacienţi care încep diagnosticul şi tratamentul, în special cei chirurgicali, în unităţile medicale private. Pacienţi care, la un moment dat, din motive evident obiective din punct de vedere medical, se complică, iar aceşti pacienţi sunt transferaţi 100% din cazuri în spitalul public, spital public care investeşte în recuperarea pacientului sume importante de bani. Însă, aceste servicii medicale nu sunt decontate corespunzător de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar complicaţiile medicale fireşti care apar în cazul multor pacienţi nu sunt acoperite din punct de vedere financiar de unitatea sanitară de unde pleacă„, a explicat ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
El a anticipat că măsura va fi mult discutată în spaţiul public, dar a menţionat că este absolut necesară pentru a limita acest fenomen.
„Transferul responsabilităţii achitării costurilor aferente situaţiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate sanitară privată şi transferat sau reinternat în acelaşi tip de îngrijire, acut-acut, în cazul pacienţilor agravaţi, sau cronic-cronic, pentru pacienţii cronici, pentru patologii de acelaşi tip într-un interval de 48 de ore de la externare într-o unitate sanitară publică – transferul responsabilităţii achitării costurilor aferente acestor servicii va fi transferat către unitatea sanitară privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea sanitară publică„, a prezentat Rogobete măsura care urmează să fie adoptată. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
A fi manager de spital sau şef de secţie nu reprezintă ‘un privilegiu’, a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.
‘În ultimele patru săptămâni am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, spitale care arată mult mai bine decât majoritatea spitalelor private, spitale publice în care echipamentele sunt performante şi achiziţionate în ultimii doi – trei ani de zile. Or, acest lucru ne arată că se poate. În aceeaşi ţară, cu aceeaşi finanţare, cu aceeaşi legislaţie şi cu acelaşi Minister al Sănătăţii, unii, majoritatea, au arătat că se poate. Îi rog public pe managerii care spun în repetate rânduri că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot şi pentru cei care ştiu cum se face’, a declarat Alexandru Rogobete.
El a mai spus că îi este ruşine de faptul că, în contextul unui buget de 77 de miliarde de lei pentru sănătate, există spitale în care pacienţii sunt trimişi să îşi cumpere Algocalmin.
‘De multe ori mi-e ruşine în faţa pacienţilor care, deşi la un buget de 77 de miliarde al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în creştere accelerată în ultimii ani, în continuare, în multe spitale din România, pacienţii sunt trimişi să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol care calmează durerile în multe spitale nu există, deşi, repet, bugetul a crescut semnificativ’, a precizat el.
Rogobete a subliniat că în medicina românească există ‘oameni excepţionali’, care vin noaptea de acasă atunci când au urgenţe, care fac mai multe gărzi decât este nevoie sau care stau peste program pentru a-şi trata pacienţii. Există însă şi medici, a spus el, reprezentând ‘excepţii’, care nu îşi respectă programul de lucru.
‘Excepţiile sunt acei colegi care la ora 11:00 sau la ora 12:00 părăsesc spitalul public pentru a-şi trata pacienţii în privat. Excepţiile sunt acei colegi care îşi iau concediu sau concediu neplătit pentru a face intervenţii chirurgicale în sistemul privat. Or, măsurile despre care noi vorbim vin să crească aparatul administrativ al managerilor unităţilor sanitare şi de a da posibilitatea acestora să ajungă până la desfacerea contractului de muncă pentru cei care nu îşi respectă programul de lucru în public’, a precizat el.
Alexandru Rogobete a evidenţiat că eficientizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că spitalele vor rămâne fără resursele necesare sau că se vor ‘tăia banii’ de la pacienţi. Eficientizarea presupune ‘o reaşezare’ a sistemului, pentru a ‘corecta’ aspectele care nu funcţionează, a punctat el.
‘Cred că prea mulţi ani la rând sistemul de sănătate a fost peticit, atât de peticit încât nu ne mai permitem să facem reforme punctuale. Nu ne mai permitem să modificăm doar anumite paragrafe sau articole din Legea 95. Este nevoie de o reformă reală, care să scoată la suprafaţă adevărul aşa cum este el. Pentru că, ştiţi foarte bine, dacă nu recunoaştem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm’, a precizat ministrul Sănătăţii. (Agerpres/ FOTO agerpres.ro)
