România, criticată pentru corupţie, discriminare, condiţiile de detenţie, ameninţările împotriva justiţiei şi libertăţii presei
Publicat de Andreea Drilea, 26 iunie 2015, 18:51
Relele tratamente aplicate deţinuţilor, corupţia la nivelul guvernului, discriminarea sistematică a romilor în societate, condiţiile precare din penitenciare, tentativele constante ale unor politicieni de a lovi în independenţa justiţiei, dar şi ameninţările la adresa libertăţii presei, violenţa şi discriminarea împotriva femeilor – acestea sunt principalele probleme identificate în cazul României în raportul pe 2014 al Departamentului de Stat al SUA referitor la drepturile omului în lume.
În ceea ce priveşte România, documentul indică, în rezumat, problemele majore în materie de drepturi ale omului, aşa cum reies din analiza diplomaţiei americane: relele tratamente şi hărţuirea aplicate de poliţie şi jandarmerie deţinuţilor şi romilor, inclusiv decesul cel puţin al unei persoane aflate în custodia poliţiei; corupţia guvernamentală, care rămâne o problemă larg răspândită şi afectează toate sectoarele societăţii; discriminarea sistematică a romilor, care le afectează accesul la educaţie, locuinţe, asistenţă medicală adecvate şi la locuri de muncă.
Alte probleme raportate în cursul anului s-au referit la condiţiile precare din centrele de detenţie şi la încercările constante ale unor oameni politici de a lovi în independenţa justiţiei. Potrivit raportului, guvernul de la Bucureşti nu a reuşit, în pofida unor hotărâri ale justiţiei, să acţioneze corespunzător pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist. Lipsuri au fost observate şi în domeniul libertăţii presei, subminată de ameninţări în plan personal şi profesional împotriva unor jurnalişti.
Agenţiile guvernamentale nu au acordat asistenţă corespunzătoare persoanelor cu dizabilităţi şi le-au neglijat pe cele instituţionalizate. De asemenea, persistă discriminarea persoanelor LGBT şi a celor cu HIV/SIDA, mai ales a copiilor. Şi drepturile angajaţilor continuă să constituie o preocupare, menţionează raportul.
Referitor la interferenţa arbitrară în viaţa şi în corespondenţa private, documentul constată că, deşi constituţia şi alte legi interzic astfel de acţiuni, există relatări conform cărora autorităţile s-au implicat în interceptarea electronică a comunicaţiilor personale, încălcând astfel prevederile legale.
În ce priveşte libertatea de exprimare şi libertatea presei, raportul notează că posturi de televiziuni deţinute de politicienii Dan Voiculescu şi Sebastian Ghiţă au atacat verbal în mod repetat jurnalişti care au relatat despre afacerile controlate de ei sau despre activitatea guvernului. De asemenea, unii judecători s-au plâns de faptul că modul de mediatizare a cazurilor de corupţie pune o presiune nepotrivită asupra lor, prin insultele aduse. Tot în 2014, jurnalişti au fost insultaţi sau hărţuiţi de politicieni sau de cetăţeni.
Atât prim-ministrul Victor Ponta, cât şi fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada au denigrat în mod public jurnalişti de la instituţii de presă care au criticat politica guvernului. Media şi ONG-urile au considerat că Ponta şi Palada au intenţionat intimidarea reporterilor independenţi, mai arată raportul, precizând că premierul l-a înlocuit pe purtătorul de cuvânt în urma comentariilor făcute de acesta.
Tot referitor la presă, menţionează raportul, Consiliul Naţional al al Audiovizualului a fost acuzat de jurnalişti şi de ONG-uri că ia decizii pe considerente politice şi că încalcă legea prin limitarea accesului la şedinţele sale publice şi prin blocarea transmiterii lor în direct.
În ce priveşte corupţia şi transparenţa, deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru oficialii corupţi, guvernul nu a aplicat în mod eficient această legislaţie, iar unii oficiali, inclusiv unii judecători, s-au implicat în practici de corupţie fără a fi pedepsiţi, notează documentul, criticând imunitatea faţă de inculparea penală de care s-au bucurat actuali şi foşti membri ai executivului care erau şi aleşi în parlament.
Pe de altă parte, Departamentul de Stat constată că DNA a continuat anchetarea unor cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt într-un ritm constant pe parcursul întregului an 2014. În aceste dosare au fost implicaţi responsabili politici, din justiţie şi administraţie. Până la 15 septembrie 2014, DNA trimisese în instanţă 710 de inculpaţi, faţă de 530 în primele şapte luni din 2013. De asemenea, procurorii au ordonat confiscarea unor averi în sumă totală de 135 milioane de euro.
Corupţia poliţiei a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de această instituţie şi la nerespectarea autorităţii ei. Salariile mici şi lipsa stimulentelor şi bonusurilor au condus la deficit de personal şi au contribuit la vulnerabilitatea poliţiştilor în faţa corupţiei.
Potrivit documentului Departamentului de Stat al SUA, conflictele de interese, nerespectarea normelor etice şi impunitatea în funcţiile publice în general rămân probleme în România în toate cele trei puteri în stat. Corupţia a fost larg răspândită în domeniul achiziţiilor publice, agenţiile statului au reacţionat lent în aplicarea de sancţiuni, iar departamentele lor de inspecţie internă au fost în general inactive.
În plus, deşi confiscarea extinsă a averilor este prevăzută în lege, judecătorii şi procurorii nu recurg cu regularitate la ea. Pe de altă parte, procurorii şi poliţia şi-au mai îmbunătăţit capacitatea de a depista averile ilicite, dar numărul anchetatorilor rămâne prea mic pentru a face faţă numărului cazurilor de corupţie. Nici Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a dispus de personal insuficient şi i-au lipsit resursele necesare pentru a-şi îndeplini misiunea.
Deşi constată că au avut loc acte şi declaraţii antisemite, iar presa continuă să publice articole antisemite, raportul notează că guvernul român a continuat să implementeze recomandările Comisiei internaţionale privind Holocaustul în România (Comisia Wiesel) şi să promoveze predarea acestui subiect în şcoli.
(Agerpres/FOTO arhivă expatro.blogspot.com)
